1,541 matches
-
a secolului al XIX-lea, pe care o supune observației într-un mod care se îndepărtează tot mai mult de spiritul „doct”, universitar, autorul abordând inteligent și volubil un ton colocvial, în care își găsesc locul și noutatea ideilor, și poanta umoristică. De la studiul de sinteză Începuturile romanului românesc, el a trecut cu ușurință la critica de atribuire, la identificarea de pseudonime și de izvoare, la „rectificări” și chiar la „capricii”, adesea pline de haz, ce aparțin mai mult publicistului și
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
Oradea, 1999; Taximetristul roșu, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Felea, Poezie, 149-147; Daniel Dimitriu, Doina Cetea, „Cutremurul albastru”, CL, 1973, 16; Magda Ursache, „Cutremurul albastru”, CRC, 1973, 19; Felea, Secțiuni, 286-290; Sultana Craia, Corespondență literară, LCF, 1977, 51; Poantă, Radiografii, I, 300-301; Felea, Aspecte, II, 187-189; Tașcu, Poezia, 96-101; Valeriu Bârgău, „Agave”, CNT, 1986, 10; Ion Cristofor, Notație și confesiune, ST, 1993, 6; Dicț. scriit. rom., I, 541-542; Poantă, Dicț. poeți, 59-60; Olimpia Iacob, Doina Cetea în engleză, CL
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
Felea, Secțiuni, 286-290; Sultana Craia, Corespondență literară, LCF, 1977, 51; Poantă, Radiografii, I, 300-301; Felea, Aspecte, II, 187-189; Tașcu, Poezia, 96-101; Valeriu Bârgău, „Agave”, CNT, 1986, 10; Ion Cristofor, Notație și confesiune, ST, 1993, 6; Dicț. scriit. rom., I, 541-542; Poantă, Dicț. poeți, 59-60; Olimpia Iacob, Doina Cetea în engleză, CL, 2000, 9. C.Br.
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
1; Ion Davideanu, „Țara nimănui”, „Bihorul”, 1995, 25 mai; Dorin Serghie, Să nu ucizi o pasăre răstignită, „Adevărul de Cluj”, 1995, 16 august; Carmelia Leonte, „Poemele absenței”, CRC, 1997, 6; Borbély, Xenograme, 141-145; Ion Roșioru, „Poemele absenței”, TMS, 1998, 6; Poantă, Dicț. poeți, 62-63. Ct.C.
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
Cesereanu, „Permanențe ale criticii”, LCF, 1969, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, „Permanențe ale criticii”, RL, 1969, 9; Alexandru George, Marele Alpha, București, 1970, 45-53; Nicolae Manolescu, Domițian Cesereanu, „Ipostaze”, CNT, 1970, 50; Adrian Marino, Opinii. Aspecte critice, TR, 1970, 53; Petru Poantă, Lecturi, „Făclia”, 1970, 74-79; Florin Mihăilescu, „Ipostaze”, VR, 1971, 5; Mircea Vaida, Prezențe poetice clujene. „Extaz” geometric, TR, 1983, 20; Cristian Moraru, Domițian Cesereanu, „Celălalt”, RL, 1983, 29; Constantin Cubleșan, „Celălalt”, ST, 1983, 8; Dicț. scriit. rom., I, 540-541; Poantă
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
Poantă, Lecturi, „Făclia”, 1970, 74-79; Florin Mihăilescu, „Ipostaze”, VR, 1971, 5; Mircea Vaida, Prezențe poetice clujene. „Extaz” geometric, TR, 1983, 20; Cristian Moraru, Domițian Cesereanu, „Celălalt”, RL, 1983, 29; Constantin Cubleșan, „Celălalt”, ST, 1983, 8; Dicț. scriit. rom., I, 540-541; Poantă, Dicț. poeți, 54-55; Popa, Ist. lit., II, 1157. N.Br.
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
Zaharia Bârsan”, TR, 1979, 1; Mircea Popa, „Ora de mătase”, TR, 1987, 52; Maria Vodă Căpușan, Justin Ceuca, „Teatrologia românească interbelică”, ST, 1991, 1; Corneliu Ștefănescu, Modernitate și valoare, TR, 1991, 21; Radu Mareș, Teatrul sub lupă, TR, 1996, 14; Poantă, Dicț. poeți, 60-61. C.H.
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
1974; De-aș avea eu coiful din poveste, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1965; Floare și genune, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1968; Poezii, îngr. și pref. I.D. Bălan, București 1976; Eminescu. Faust, îngr. Dumitru Cerna, postfață Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 217-223; Ibrăileanu, Opere, II, 257-263; Chendi, Schițe, 88-90; Mihail Dragomirescu, Critică, I, București, 1927, 93-112; Zarifopol, Pentru arta lit., I, 56-57, 196-204, 206; Lovinescu, Scrieri, IV, 440-449; Lucian Predescu, Panait Cerna. Viața și opera
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
Carmen Negulici, Medalion Ruxandra Cesereanu, ECH, 1994, 1-3; Radu Andriescu, „Grădina deliciilor”, CL, 1994, 2-3; Lucian Alexiu, Poezie și management, O, 1995, 2; Virgil Stanciu, Furtuni pe oceanul interior, RL, 1998, 2; Carmelia Leonte, Demologie și extaz, CRC, 1998, 5; Poantă, Dicț. poeți, 56-58; Geo Vasile, „Oceanul schizoidian”, TMS, 2000, 2; Grigurcu, Poezie, I, 230-240; Luminița Marcu, Critica visului poetic, RL, 2001, 17; Petraș, Panorama, 180-181; Gheorghe Grigurcu, O Veneție „monstruoasă”, RL, 2002, 17; Mircea A. Diaconu, Poemele carnale ale delirului
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
în colaborare); Raymond Queneau, Arta poetică, pref. trad., București, 1979; Ward Ruyslinck, Rezervația, pref. trad., București, 1979. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 125-134; Piru, Panorama, 152-154; Felea, Poezie, 43-54; Perpessicius, Lecturi, 179-187; Grigurcu, Teritoriu, 28-35; Munteanu, Opera, 109; Raicu, Structuri, 209-213; Poantă, Modalități, 262-266; Ciobanu, Critică, 52-58; Cristea, Un an, 59-69; Petroveanu, Traiectorii, 151-163; Dimisianu, Valori, 156-158; Felea, Secțiuni, 96-101, 417-420; Oarcăsu, Destine, 121-127; Andriescu, Relief, 128-135; Ungureanu, La umbra cărților, 156-159; Piru, Poezia, I, 266-280; Zalis, Tensiuni, 132-140; Regman, Colocvial, 180-182
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Al doilea rond, 237-242; Laurențiu, Eseuri, 70-74; Cristea, Domeniul, 98-100; Negoițescu, Analize, 292-298; Steinhardt, Între viață, 165-167; Raicu, Critica, 198-206; Căprariu, Jurnal, 205-208; Ștefănescu, Preludiu, 27-35; Alexiu, Ideografii, 20-26; Georgescu, Volume, 7-12, 143-148; Nițescu, Poeți, 32-46; Simion, Scriitori, I, 110-120; Poantă, Radiografii, I, 116-120; Ungheanu, Lecturi, 245-250; Dimisianu, Opinii, 72-76; Manu, Eseu, 59-88; Raicu, Practica, 386-411; Ciobanu, Însemne, II, 84-89; Grigurcu, Poeți, 406-414; Dobrescu, Foiletoane, I, 152-159; George, Sfârșitul, III, 237-239; Felea, Aspecte, II, 51-55; Raicu, Contemporani, 73-78; Cristea, Faptul, 70-73
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Sibiu, Sibiu, 1995; Virgil Nemoianu, Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, București, 1995; Ion Vartic, Privire asupra Cercului Literar de la Sibiu, în Ion D. Sârbu, Scrisori către bunul Dumnezeu și alte texte, Cluj-Napoca, 1996; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997; Cornel Regman, Dinspre „Cercul Literar” spre Optzeciști, București, 1997, 83-101, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Klaus Heitmann, Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane, București, 2000; Micu, Ist. lit.
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Sibiu. Influența catalitică a culturii germane, București, 2000; Micu, Ist. lit., 340-344; Nicolae Balotă-75, APF, 2000, 1-2; Lucian Valea, Generația amânată, Cluj-Napoca, 2002, passim; Gabriela Gavril, Cercul Literar de la Sibiu, Iași, 2003; „Revista Cercului Literar”, îngr. Dan Damaschin, pref. Petru Poantă Cluj-Napoca, 2003; Cornel Ungureanu, Cercul Literar de la Sibiu (intervalul timișorean în scrisori), RL, 2003, 43. D.C.-E.
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
alb” și autorul ei, RL, 1976,16; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 136-144; Roxana Sorescu, Permanența romantismului, RL, 1977, 30; Tudor-Anton, Ipostaze, 112-118; Laurențiu Ulici, „Cireșarii”, CNT, 1979, 22; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 93-108; Petru Poantă, Constantin Chiriță-60, ST, 1985, 3; Gh. Tomozei, Starea Cireșarilor, CNT, 1985, 11; Cornel Ungureanu, „Romantica”, O, 1986, 24; Cândroveanu, Lit. rom., 131-133; Cristea, A scrie, 146-151; Dicț. scriit. rom., I, 558-559; Dicț. analitic, I, 182-183; Cosma, Romanul, II, 190-191; Alex.
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
Dialoguri, 109-124; Micu-Manolescu, Literatura, 122-125; Negoițescu, Scriitori, 410-421; Piru, Panorama, 193-194; Felea, Reflexii, 67-74; Martin, Poeți, II, 110-119; Constantin, Despre poeți, 66-69; Grigurcu, Teritoriu, 113-118; Ciobanu, Panoramic, 24-31; Doinaș, Poezie, 122-129; Caroian, Duelul, 23-27; Andriescu, Disocieri, 67-72; Raicu, Structuri, 236-241; Poantă, Modalități, 208-212; Oarcăsu, Destine, 109-113; Felea, Secțiuni, I, 137-139; Ciobanu, Critica, 58-64; Cristea, Un an, 89-97; Piru, Poezia, 335-346; Ungheanu, Arhipelag, 72-76; Barbu, O ist., 202-206; Negoițescu, Engrame, 55-71; Cristea, Domeniul, 96-97; Laurențiu, Eseuri, 61-69; Ștefănescu, Preludiu, 52-56; Daniel Dimitriu
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
pe rând, întinse într-un sicriu, în costumație și cu recuzită mortuară; în urma ciudatei ședințe de poză regizată, fotograful decedează el însuși (Revelația). Dintre însușirile comune ale textelor de aici e de semnalat prezența, în fiecare dintre ele, a unei „poante” de umor de bună calitate. Primul roman al lui C., Firesc (1985; Premiul Uniunii Tineretului Comunist), e compus din două părți cu statut diferit (sub raport naratologic): un jurnal (jurnal de o zi, de fapt confesiunea retrospectivă a unui personaj
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
colaborare cu F.V. Șerbănescu), Dumneavoastră, Românie, București, 1975 (în colaborare cu Georgeta Caba și Constantin Crișan). Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 76-80; Dimisianu, Prozatori, 127-129; Popa, Modele, 114-120; Bugariu, Incursiuni, 114-116; Negoițescu, Lampa, 225-229; Ardeleanu, „A urî”, 113-118; Protopopescu, Volumul, 201-206; Poantă, Modalități, 166-167; Cândroveanu, Alfabet, 69-74; Cristea, Un an, 187-191; Felea, Secțiuni, 240-242; Ciobanu, Critica, 166-171; Ciobanu, Incursiuni, 170-174; Barbu, O ist., 215-218; Piru, Poezia, II, 242-253; Raicu, Critica, 313-316; Culcer, Citind, 212-215; Iorgulescu, Scriitori, 184-188; Dorcescu, Embleme, 99-106; Ardeleanu, Mențiuni
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
căsătorie, București, 1994; Proces-verbal al unei crime, București, 1998; Orient, pardon!, București, 1999. Traduceri: Vladimir Holan, Noapte cu Hamlet, București, 1974 (în colaborare cu Dragoș Șesan). Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Week-end în oraș”, RL, 1970, 11; Constantin, Despre poeți, 146-150; Poantă, Modalități, 241-243; Cândroveanu, Alfabet, 80-83; Petroveanu, Traiectorii, 276-278; Ciobanu, Incursiuni, 106-110; Barbu, O ist., 245-246; Piru, Poezia, II, 257-266; Laurențiu, Eseuri, 107-113; Raicu, Critica, 359-362; Felea, Aspecte, I, 134-139; Grigurcu, Poeți, 469-471; Daniel Dimitriu, „Iluzia cea mare”, CL, 1979, 11
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
J. Philippe Minguet. Minguet și R. Laufer fac din Diderot un scriitor rococo datorită dezordinii, unei anumite dezlânări, jocului savant de asimetrii, efectelor bizare și pitorești, dar am mai putea adăugă și grația societății de conversație al cărei motor este poanta, butada, spiritul, într-un cuvânt vorba de duh în fulguranța sa care uluiește, frapează, lovește. Mișcarea arabescului este una din cele mai sigure ieroglife care permit urmărirea capriciilor unei linii care se îndepărtează în permanență de cursul previzibil al mișcării
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
planează fericite sub cerul liber. În alt moment, se aude numai "dulapul"1 lui Johnny Răducanu, con pizzicato 2, notele accentuate impulsionând sau, dimpotrivă, sprijinind mișcările arcuite. O conversație, o înfruntare, un "pas în doi" ce nu se desparte de "poantele" baletului clasic. Mai degrabă, le pune între respectuoase ghilimele, nu prea multe, câte să arate că perechea de dansatori își sprijină discursul modern pe o stăpânire fără cusur a tehnicii învățată la școală. Privindu-i în 1970 de la o distanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dat Boogie, de Radu Muntean, în secțiunea „Quinzaine des Réalisateurs“. La proiecția pentru presă, sala a fost plină, s-a rămas și pe dinafară, iar de ieșit nu s-a prea ieșit. De râs, am râs noi, românii, care pricepeam poantele. Care poante sunt „lost in translation“. Filmul e bun, ideea e foarte mișto, actorii sunt vii și senzația e că pe ecran e o poveste autentică. Boogie nu mi s-a părut însă mai bun decât Hârtia va fi albastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
de Radu Muntean, în secțiunea „Quinzaine des Réalisateurs“. La proiecția pentru presă, sala a fost plină, s-a rămas și pe dinafară, iar de ieșit nu s-a prea ieșit. De râs, am râs noi, românii, care pricepeam poantele. Care poante sunt „lost in translation“. Filmul e bun, ideea e foarte mișto, actorii sunt vii și senzația e că pe ecran e o poveste autentică. Boogie nu mi s-a părut însă mai bun decât Hârtia va fi albastră. Gomorra e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
de Cătălin Oprișan nu reușește însă decât să trunchieze autenticitatea celui devenit celebru și pentru că știe să facă șpagatul pe două scaune. Dacă nu îți place Badea, ai toate șansele să-l simpatizezi dacă te uiți câteva minute la Oprișan: poante trase de păr, combinații ciudate de știri citite sec din ziare și filmulețe de pe YouTube. Singurul talent de om de show pe care l-am detectat la Cătălin Oprișan e acela de imitator al personajelor celebre. Nu că nu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
atitudine ceva dintrțo pisică leneșă care a prins o pasăre și se joacă înainte de a o mânca. Îi place să facă paradă de cele două/trei lucruri pe care le mai știe (face o trimitere la Zola, cvasițeronată, trântește o poantă cu Romeo și Julieta - destul de reușită în mitocănia ei -, îl urcă pe Alecsandri în vârful ascuțit al luptei de clasă etc.), să lungească discuția până se plictisește, întreaga sa atitudine arată a fi rezultatul unui compromis frapant între o cantitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Roxana Racaru Despre revista Echinox se vorbește (se scrie) din ce în ce mai puțin; despre gruparea de scriitori și critici, istorici, eseiști, din jurul acestei reviste, doar accidental și rareori în cunoștință de cauză. Cartea pe care o prezentăm aici (Petru Poantă - Efectul "Echinox" sau despre echilibru) este, din această perspectivă, un gest reparator - corectează cîteva din clișeele și omisiunile privitoare la literatura perioadei 1968-1989 (la gruparea Echinox). Dar să spunem cîteva lucruri despre revistă: apare din decembrie 1968 (de ceva mai
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]