2,405 matches
-
fie episcopului, fie preotului, mărturisindu-i în mod detaliat fiecare păcat. Prezbiterul, pe baza manualelor penitențiale, impunea un tarif, care corespundea unei taxe ce se calcula pentru fiecare păcat în parte. Penitentul se retrăgea apoi pentru a îndeplini operele de pocăință cu care „a fost taxat”, iar la sfârșitul timpului de ispășire, se întorcea la prezbiter pentru a primi reconcilierea și dezlegarea. Se întâmpla însă ca, pentru aceeași persoană, în cazul în care păcatele erau în număr mai mare, tarifele să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod detaliat și precis, penitentului fiindu-i garantată confidențialitatea.Către sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea, se manifestă anumite tensiuni și reacții reformatoare, fapt ce va duce spre recunoașterea doar a două sisteme de penitență: pocăința publică, care, conform tradiției antice, se aplica pentru păcatele publice, și penitența privată, care respecta sistemul tarifat, aplicându-se doar în cazul păcatelor grave și oculte. În dinamica acestor propuneri reformatoare, ia naștere și un nou sistem de celebrare, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poată prezenta direct la preot, fără a mai recurge în mod public la episcop; - impunerea mai obiectivă a penitenței, care se fixa în mod corespunzător fiecărui păcat, printr-o îndestulare clară și un tarif propriu; - dezlegarea de păcate după îndeplinirea pocăinței; - posibilitatea de a apela de mai multe ori la sacramentul penitențial, în funcție de câte ori avea nevoie de iertare penitentul. Deja în secolele IX-X, alături de caracterul tarifat al acțiunii penitențiale, era din ce în ce mai răspândită și practica mărturisirii secrete, datorită acelorași călugări misionari
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca celebrarea sacramentului să fie făcută direct înaintea preotului, care, stând în biserică, pe un scaun în fața altarului, aștepta penitentul pentru ca acesta să-și mărturisească păcatele și să primească iertarea în același moment, urmând ca apoi să-i indice penitentului pocăința, pe care acesta o împlinea ulterior. Spovada auriculară privată avea astfel primii pași deja făcuți, favorizându-se și alte etape în dezvoltarea sa. Însă, pentru că s-a considerat că însăși mărturisirea este un act de umilință și de ispășire, penitența
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o raportare a vieții creștinului la voința lui Dumnezeu. Despre aceste aspecte vom trata pe larg în capitolul următor. Amintim însă că documentul Ordo Paenitentiae menține cele patru părți ale celebrării reconcilierii, deja stabilite la Conciliul din Trento: căința, mărturisirea, pocăința și dezlegarea. Alături de aceste sublinieri pastorale inițiale, atenția actuală a Bisericii asupra sacramentului reconcilierii vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială, liturgică și personală. Ele sunt rodul reflecțiilor istorice și contemporane
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acțiune personală. El se găsește, până la urmă, în mod personal cu momentele sale proprii în celebrarea acestui sacrament. Pentru eficacitatea acestui sacrament, trăirile individuale ale penitentului trec prin etapele de referință ale structurii de celebrare a sacramentului: căința, mărturisirea și pocăința, în timp ce actul dezlegării aparține doar confesorului. Căința este acțiunea esențială a penitentului. Ea comportă o dublă atitudine: de refuzare a trecutului păcătos și de orientare în viitor către Dumnezeu și către ceilalți. Își are eficacitatea atunci când este mișcată de caritate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Fiind o manifestare a sinelui, mărturisirea înseamnă și provoacă un anumit raport interuman. Din punct de vedere sociologic, se consideră mai eficientă o mărturisire comunitară a păcatelor, pentru că penitentul se simte mult mai implicat în viața și în activitatea comunității. Pocăința este o acțiune mântuitoare, dacă este făcută în unire cu jertfa lui Cristos pe cruce și cu Biserica. Fiind „un proces amplu, care nu se epuizează în mărturisire”, penitența cere și o implicare practică. Creștinul demonstrează practic că se angajează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
accentuarea termenului de „reconciliere” face ca ușor să se piardă ideea de „penitență”, iar așezarea mereu împreună a acestor două noțiuni conduce la iluzia unei sinonimii, fapt ce determină o renunțare la un oarecare stil de viață penitențial, ascetic, de pocăință și crearea unei iluzii că omul nu mai are nevoie de asemenea acte. Aceste cauze diminuează încrederea credincioșilor în mijlocirea Bisericii. Pentru unii, spovada devine un fel de gest mecanic, iar dacă se hrănesc și cu convingerea că promisiunea făcută
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viață, în care se reia comuniunea cu Dumnezeu. Dar și în această comuniune reluată, procesul dialogic continuă, însă într-o altă formă, stimulată, de data aceasta, de harul primit și de angajarea omului purificat. 1.3 Dialog post-mărturisire Îndestularea (sau pocăința) pe care penitentul o primește în timpul mărturisirii este împlinită în dialogul post-mărturisire. Odată ieșit din confesional, omul iertat va continua procesul său de convertire și de sfințire, începând chiar cu împlinirea operei penitențiale. Aceasta are un caracter medicinal, reparator, pedagogic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și să devină conștient că este ascultat; h) confesorul, indiferent de tematica și de ariile dialogului, nu va uita să îi anunțe penitentului darul mântuirii și posibilitatea de a-și relua viața în harul sfințitor; i) pentru a găsi o pocăință potrivită, confesorul poate dialoga cu penitentul în privința alegerii acesteia. Dialogul are un caracter discret, pentru ca să se poată verifica disponibilitatea penitentului de a împlini acțiunea de pocăință, nu doar cu scopul reparării, ci și în vederea reînnoirii sale spirituale. Caracteristic acestui demers
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
posibilitatea de a-și relua viața în harul sfințitor; i) pentru a găsi o pocăință potrivită, confesorul poate dialoga cu penitentul în privința alegerii acesteia. Dialogul are un caracter discret, pentru ca să se poată verifica disponibilitatea penitentului de a împlini acțiunea de pocăință, nu doar cu scopul reparării, ci și în vederea reînnoirii sale spirituale. Caracteristic acestui demers este solidaritatea la care este chemat confesorul în raport cu penitentul căit. El încearcă să îl pregătească pentru a primi mesajul de iertare și de pace, depunând efort
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
patru părți ale sacramentul reconcilierii, dintre care trei aparțin penitentului, iar una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Deși nu face parte din mărturisire, acest moment este folositor confesorului din motive pertinente: pentru a stabili gravitatea păcatului, a atribui corect responsabilitatea acțiunii, a evalua sentimentul de vinovăție al penitentului și pentru a-i oferi în mod realist o pocăință care să se potrivească cu viața sa. 3.1.2 Citirea Cuvântului După prima parte introductivă, dialogul dintre confesor și penitent este întrerupt, pentru că în acest moment amândoi se orientează către un altfel de dialog: cu cuvântul lui Dumnezeu. Confesorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cugetului, este util ca penitentul să acorde timp suficient rugăciunii, reflecției și meditației Sfintei Scripturi, chiar înainte de celebrarea sacramentală, pentru ca, astfel, să își privească viața în mod constant în raport cu mesajul predicat de Cristos. 3.1.3 Mărturisirea păcatelor și acceptarea pocăinței După parcurgerea ritului introductiv și după citirea cuvântului lui Dumnezeu, penitentul se întoarce cu privirea către sine și începe să își mărturisească păcatele, fiind conștient că se află atât înaintea lui Dumnezeu, cât și a confesorului. Mărturisirea nu este doar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul să devină conștient și de acest păcat. Este necesară însă prudența, căutând să respecte particularitățile fiecărui caz în parte. Întrebările adresate sunt formulate respectând un criteriu esențial, acela de a urmări adevăratul bine și sfințirea penitentului. d. Propunerea unei pocăințe Dialogul dintre penitent și confesor se îndreaptă treptat spre propunerea unei pocăințe din partea confesorului. Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și al iertării. Stabilind modul în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
căutând să respecte particularitățile fiecărui caz în parte. Întrebările adresate sunt formulate respectând un criteriu esențial, acela de a urmări adevăratul bine și sfințirea penitentului. d. Propunerea unei pocăințe Dialogul dintre penitent și confesor se îndreaptă treptat spre propunerea unei pocăințe din partea confesorului. Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și al iertării. Stabilind modul în care trebuie să fie împlinită, confesorul are în vedere scopul real al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un criteriu esențial, acela de a urmări adevăratul bine și sfințirea penitentului. d. Propunerea unei pocăințe Dialogul dintre penitent și confesor se îndreaptă treptat spre propunerea unei pocăințe din partea confesorului. Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și al iertării. Stabilind modul în care trebuie să fie împlinită, confesorul are în vedere scopul real al penitenței: repararea ofensei adusă lui Dumnezeu, participarea activă la opera mântuitoare a lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al penitenței: repararea ofensei adusă lui Dumnezeu, participarea activă la opera mântuitoare a lui Cristos, obținerea iertării pedepsei meritate pentru păcatele săvârșite și susținerea unui efect medicinal prin reacția împotriva răului și orientarea spre mai bine. Este indicat ca această pocăință să cuprindă cele trei dimensiuni ale vieții creștine: profetică, preoțească și regească. De exemplu, penitentul iertat poate avea o pocăință care să favorizeze citirea și reflectarea Sfintei Scripturi și, astfel, să împlinească funcția sa profetică, sau va putea să facă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatele săvârșite și susținerea unui efect medicinal prin reacția împotriva răului și orientarea spre mai bine. Este indicat ca această pocăință să cuprindă cele trei dimensiuni ale vieții creștine: profetică, preoțească și regească. De exemplu, penitentul iertat poate avea o pocăință care să favorizeze citirea și reflectarea Sfintei Scripturi și, astfel, să împlinească funcția sa profetică, sau va putea să facă anumite rugăciuni, posturi sau sacrificii și, astfel, să își respecte funcția sa preoțească, sau chiar să împlinească anumite acte de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
funcția sa profetică, sau va putea să facă anumite rugăciuni, posturi sau sacrificii și, astfel, să își respecte funcția sa preoțească, sau chiar să împlinească anumite acte de caritate față de aproapele, prin aceasta menținându-și funcția sa regească. Prin urmare, pocăința nu este un act izolat, ci este împlinit în comuniune cu Biserica și pentru binele acesteia. Dar pentru că totul se desfășoară într-un proces dialogic, penitentul are dreptul de a accepta sau de a respinge pocăința propusă, numai din motive
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sa regească. Prin urmare, pocăința nu este un act izolat, ci este împlinit în comuniune cu Biserica și pentru binele acesteia. Dar pentru că totul se desfășoară într-un proces dialogic, penitentul are dreptul de a accepta sau de a respinge pocăința propusă, numai din motive pertinente. Acceptând pocăința, penitentul recunoaște și laudă dreptatea divină, exprimând de fapt o mărturie și o recunoaștere a lui Dumnezeu. În urma dialogului, penitentul trebuie să plece cu o idee clară despre pocăința primită, fapt pentru care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un act izolat, ci este împlinit în comuniune cu Biserica și pentru binele acesteia. Dar pentru că totul se desfășoară într-un proces dialogic, penitentul are dreptul de a accepta sau de a respinge pocăința propusă, numai din motive pertinente. Acceptând pocăința, penitentul recunoaște și laudă dreptatea divină, exprimând de fapt o mărturie și o recunoaștere a lui Dumnezeu. În urma dialogului, penitentul trebuie să plece cu o idee clară despre pocăința primită, fapt pentru care se cere să fie bine definită. Pocăințele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau de a respinge pocăința propusă, numai din motive pertinente. Acceptând pocăința, penitentul recunoaște și laudă dreptatea divină, exprimând de fapt o mărturie și o recunoaștere a lui Dumnezeu. În urma dialogului, penitentul trebuie să plece cu o idee clară despre pocăința primită, fapt pentru care se cere să fie bine definită. Pocăințele propuse pot părea mai blânde sau mai dure. Dacă sunt mai blânde, înseamnă că vor să scoată în evidență milostivirea lui Dumnezeu, iar dacă par mai dure, atunci ele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pocăința, penitentul recunoaște și laudă dreptatea divină, exprimând de fapt o mărturie și o recunoaștere a lui Dumnezeu. În urma dialogului, penitentul trebuie să plece cu o idee clară despre pocăința primită, fapt pentru care se cere să fie bine definită. Pocăințele propuse pot părea mai blânde sau mai dure. Dacă sunt mai blânde, înseamnă că vor să scoată în evidență milostivirea lui Dumnezeu, iar dacă par mai dure, atunci ele vor să sublinieze angajarea decisă a penitentului în noul drum. Oricât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
scoată în evidență milostivirea lui Dumnezeu, iar dacă par mai dure, atunci ele vor să sublinieze angajarea decisă a penitentului în noul drum. Oricât de mare sau oricât de infinit de mică ar părea, în comparație cu darul iertării oferit de Dumnezeu, pocăința are, până la urmă, un caracter simbolic. Ea este împlinită acum, de fapt, de un „alt om”, de „omul nou”, iertat, care se află în harul sfințitor și care manifestă o nouă atitudine față de viața penitențială. Aceasta îl ajută să crească
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]