KorAP: Find »[drukola/base=pocni & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...71 >

1,760 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439

Cum adică ai „întâlnit“ pe altcineva? l-am întrebat uluită. —Adică... ăăă... m-am îndrăgostit de altcineva, mi-a răspuns el terminat. Ce vrei să spui? Te referi la o altă femeie? am întrebat eu cu senzația că cineva mă pocnise peste ceafă cu o bâtă de crichet. Da, a zis el indubitabil ușurat că păream să pricep elementele de bază ale situației. — Și mă părăsești? am repetat eu nevenindu-mi să cred. Da, a spus James privindu-și pantofii, apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
arătam mai hidos, cu atât creșteau șansele ca James să apară din senin. Așa că rămâneam în cămașa de noapte, cu puloverul de golf și cu șosetele groase. N-aș fi știut ce e aia ruj nici dacă m-ar fi pocnit peste gură. Deseori îmi venea să-l sun. Dar de fiecare dată, chestia asta mi se întâmpla în mijlocul nopții. Eram cuprinsă de un sentiment teribil de panică din cauza enormei pierderi pe care o suferisem. Dar nu aveam nici cea mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
două săptămâni de coșmar aș fi putut să iau medalii de aur la Jocurile Olimpice la orice sport vreți voi. Simțeam că pot să alerg mai repede, să sar mai sus, să arunc mai departe, să ridic mai mult și să pocnesc cu mai multă putere decât orice altă persoană în viață. În acea primă noapte în care gelozia s-a instalat în interiorul meu, am băut o jumătate de sticlă de vodcă. Am obligat-o pe Anna să-mi împrumute cincisprezece lire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
îl voiam înapoi. Încă sufeream. Încă îi simțeam lipsa de parcă ar fi fost o parte din corpul meu. Și probabil că, încă un secol de-atunci înainte, aveam să adorm plângând. Dar nu mai eram frântă de pierderea suferită. Fusesem pocnită peste glezne de bâta infidelității și trădării lui James. Lovitura asta mă trimisese la podea, unde horcăisem în chinuri, incapabilă să mă ridic din nou în picioare. Dar acum nu mai aveam decât niște vânătăi. Urâte, e drept. Dar, în ciuda

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
nici o grijă, m-am gândit în timp ce imaginația începuse să mi-o ia razna. Probabil c-a plecat cu femeia lui simandicoasă într-o stațiune exotică. Bea Pina Colada din pantoful lui Denise. Viața îi vibrează pe ritmul sticlelor de șampanie pocnindu-și dopurile, pe ritmul artificiilor care explodează. E înconjurat de muzică și oameni veseli. Poartă tichii de petrecere, e împodobit cu macaroane din alea din hârtie colorată, dansează conga și chiuie. Eram convinsă că în timp ce eu înghețam în frigul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
de talie și m-a strâns ușor. Asta îmi mai lipsea! Cineva care profita de o femeie singură la o vârstă respectabilă! Înfuriată, m-am întors cât de repede am putut în spațiul restrâns avut la dispoziție, gata să-l pocnesc pe cel care mă hărțuia sexual. Însă am dat cu nasul de pieptul cuiva. Era Adam cel frumos. Adam, care se putea să fie sau se putea să nu fie prietenul lui Helen. Juriul încă delibera. — Bună, mi-a spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
secundă, mâna i s-a odihnit pe șoldul meu. Îi simțeam căldura prin materialul rochiei. Mi-am ținut răsuflarea. Cred că și el. Apoi a dat drumul banilor, care au căzut în buzunar zornăind. Ce voiați să fac? Să-l pocnesc fiindcă-și permisese asemenea libertăți? Băiatu’ trebuia să-mi dea restul, iar eu nu mai aveam nici o mână liberă. Procedase absolut corect. Deși chiar cred că oamenii atât de atrăgători ar trebui să aibă permise. Ar trebui să treacă un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
lui Kate pe masă. Păi atunci de ce ai întrebat? m-a iscodit mama pe un ton care-mi reamintea că, indiferent cât de mult făcea pe proasta, numai proastă nu era. Și ia copilul de pe masă! mi-a strigat ea pocnindu-mă peste mână cu un șervet de bucătărie. Lumea mănâncă pe masa aia. E perfect curată! am protestat eu furioasă. Cum de-și permitea să spună așa ceva?! Tot timpul o spălam pe Kate. Era complet igienizată. Ar fi fost imposibil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
privindu-și pantofii. A urmat o pauză perplexă. Presupun că pur și simplu nu m-am gândit la asta. Am plecat din Londra în mare grabă. —Ai vreunul din actele noastre cu tine? am întrebat luptându-mă să nu-l pocnesc. Mă refer la extrase bancare, planul de pensie, chestii de genul ăsta. — Nu, mi-a răspuns el scurt. Se albise de tot la față. Probabil că era furios fiindcă fusese prins descoperit. Genul ăsta de ineficiență nu-l caracteriza absolut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
forma unui morman dezordonat. De ce? l-am întrebat eu. Pentru că n-o să vindem apartamentul. James mi-a zâmbit. Și mi-a privit, cu ceva mai multă atenție chipul alb ca varul, marcat de o expresie șocată. —Of, Doamne, a zis pocnindu-se dramatic cu palma peste frunte. N-ai înțeles, nu? Nu, am zis. James m-a înșfăcat cu putere de umeri și și-a apropiat fața de a mea. —Te iubesc, mi-a declarat el izbucnind în râs. Prostuță mică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
el și să încerc încă o dată. Trebuia s-o fac. Măcar de dragul lui Kate. Merita să încerc. Pentru că fusese așa de bine. Dar în secunda aia era îngrozitor. Eu mă simțeam încă îndurerată, furioasă și umilită. Îmi venea să-l pocnesc pe James de fiecare dată când îmi spunea cât de infantilă am fost. Foarte bine. Am tras adânc aer în piept. Mi-am îndreptat spatele. Aveam să mă întorc cu el la Londra. Kate avea dreptul la tatăl ei. Iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
vreau pe tine, mi-a răspuns el. —Ei, păcat, l-am anunțat cu voce egală, pentru că pe mine nu poți să mă ai. Șocul ăsta a fost nițel cam prea mult pentru el. James arăta de parcă cineva l-ar fi pocnit direct în stomac. Știți - arăta cam cum am arătat și eu în ziua în care mi-a declarat că mă părăsește. Nu că mi-aș fi dorit să mă răzbun. Asta ar fi fost o idioțenie. Înțelegeți, nu? Și știi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
viețile celorlalți oameni. Și dacă auzeam pe cineva spunând că „Totul se întâmplă dintr-un anumit motiv“ sau „Când Dumnezeu închide o ușă, undeva deschide o alta“, nu-mi mai era îngrozitor de greu să mă opresc și să nu-l pocnesc. De fapt, nu-mi mai era greu deloc. Nu consideram că viața mea se sfârșise. Poate că era iremediabil schimbată. Dar nu se sfârșise. Mariajul meu se destrămase, dar aveam un copil frumos. Aveam o familie minunată, prieteni foarte buni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
rog să nu plângi, m-am gândit eu înnebunită. Cred că m-am săturat de toată chestia asta cu noul bărbat. Încetează cu nenorocitele astea de sentimentalisme. Ține-te departe de latura ta feminină! Dacă te prind prin preajma ei, te pocnesc. O voce slabă din creierul meu m-a îndemnat: —Întreabă-l! —Du-te dracului! am bolborosit. — Haide, a insistat vocea. Întreabă-l! Ce-ai de pierdut? Nu, am zis eu nesimțindu-mă deloc în largul meu. Lasă-mă-n pace

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320

și ele, disperate, după poliție. Mă Înghesui și eu. Se deschide o geantă și, deodată, ca prin farmec, dintre două batiste și-un ruj, cineva vede dolarii. Un răcnet de mulțumire. Eu nu i-am văzut, dar nu contează. Minerii pocnesc În plină figură femeile Îngrozite și le Îmbrîncesc Într-o direcție necunoscută. CÎțiva spectatori Împătimiți după dreptate vor să participe interactiv și reușesc să le tragă de păr (unuia Îi rămîne un smoc În mînă). Urale. Pe carosabilul lui 6

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
din nou. Din suplimentul revistei de cinema se detașează neostoitul Leonard Gavriliu, care semnează cronica literară a volumului 100 de poeme de Ana Blandiana. Dintru Început, cronicarul atinge cote maxime de rafinament și voluptate scriind numele recenzatei cu litere mici. Pocnind din cultură, pleacă apoi cu vigilența cosmică la interpretarea versurilor În termeni militari, cei mai adecvați unui aparat critic autentic: „sîntem somați să plătim bir somnului”. De ce? Pentru că poeta vrea să ne adoarmă prin hipnoză și pe urmă să ne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
de o lungă aspirație nazală și, În același timp, o Întredeschidere a pleoapelor urmată de un pocnet ușor al buzelor, fără a se atinge cu ele obrazul sărutat...” Și tot În același timp asiaticii Își Îndeamnă calul și alungă coleopterele pocnind din buze. Nu pricep doar de ce n-ar fi preferabil să pocnești din buze de unul singur, chestia cu aspirația nazală putînd fi practicată și pe sondă, la spital. După astfel de considerații, mai că m-aș duce la un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
pleoapelor urmată de un pocnet ușor al buzelor, fără a se atinge cu ele obrazul sărutat...” Și tot În același timp asiaticii Își Îndeamnă calul și alungă coleopterele pocnind din buze. Nu pricep doar de ce n-ar fi preferabil să pocnești din buze de unul singur, chestia cu aspirația nazală putînd fi practicată și pe sondă, la spital. După astfel de considerații, mai că m-aș duce la un film psihologic. Din cauza privatizării marilor giganți industriali am uitat să semnalez posterității

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
grup de șase indivizi a ieșit din clădirea gării, sala de așteptare clasa a II-a, și a tăbărît asupra viitorilor emigranți fără nici o vorbă, grimasă ori răcnet național de luptă. Să te pomenești pe Întuneric, Într-un oraș străin, pocnit din senin, era o noapte senină, de-un pîlc de cetățeni necuvîntători, lîngă o fîntînică, constituie o situație remarcabil de cinematografică și, Într-un fel, jenantă. După fiecare pumn primit În zona sensibilă și-abia vindecată a chipului, cei doi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
la pămînt, Dan a căutat să se-arunce-n fîntînică, cum văzuseră În filme că se face cînd te-atacă ursul, socotind că nimeni nu mai lovește un om doborît, dar sîrbii au ignorat regula, n-aveau aceeași cultură, și i-au pocnit cu picioarele. În picioare purtau bocanci 45. Nu discutau Între ei, doar izbeau metodic, fără pasiune. Nu s-au arătat deloc interesați de hainele ori bagajele celor doi o servietă diplomat și o geantă , n-au furat nimic, nici măcar un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
piruetă de 180 de grade și mă Întorc la o nemțoaică ce lucrează În delicatul domeniu „Sex prin telefon”, și explică În Dragoste murdară maniera În care-și satisface clienții prin verb și efecte sonore speciale. „Fac ușa să scîrțîie, pocnesc din bici...” Nu precizează de ce-i nevoie să facă ușa să scîrțîie. Poate că scîrțîitul ușii sugerează orgasmul german. În privința celor care ne ascultă convorbirile, ei practică de mult sexul prin telefon, judecînd după ce auzim În receptoare. Doar că la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
se topiseră, uite, zice Georgescu, și ea are tot 25 de ani și tot un sindrom alergic, numai că ăsta-i Lyell, dermatita combustiformă, m-am uitat la moartă, m-am uitat la el și mi-a venit să-i pocnesc mutra cu toată forța, acolo, lîngă dermatita combustiformă, să-i rup lambouri de piele cu dinții, omul s-a dat un pas Înapoi, și am ieșit fără să văd pe unde calc, am călcat Într-un impresionant căcat de om

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361

o tacla? — Io-mi țin chestia tare pentru Lana Turner, iar pe tine te Întărîtă ăia de-și bat nevestele. Am mai auzit că te porți tare frumos cu doamnele și că nu ești prea pretențios În privința Înfățișării. Bud Își pocni degetele. — Iar tu ți-ai făcut un obicei din a-i călca pe ceilalți pe bătături. Și oricîte acte de caritate ar face Mickey, tot traficant de droguri și proxenet rămîne. Așa că reclamațiile pe care le mai primesc fiindcă Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
degetele. — Iar tu ți-ai făcut un obicei din a-i călca pe ceilalți pe bătături. Și oricîte acte de caritate ar face Mickey, tot traficant de droguri și proxenet rămîne. Așa că reclamațiile pe care le mai primesc fiindcă Îl pocnesc pe cîte unul care-și zvîntă nevasta În bătăi nu mă fac egalul tău. Capisci, băi, găinaț cu ochi? Stompanato zîmbi neliniștit. Bud se uită pe geam. Un Moș Crăciun de la Armata Salvării palma măiestru monede din găletușa cu donații

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
Îi plăcea pizda tînără. Worton i-a spus că dacă Își face bine treaba, Îl așteaptă tresele de sergent. L-a găsit pe Weiskopf În pat cu o roșcată de cincisprezece ani. Fata a spălat imediat putina. Jack l-a pocnit cu pistolul pe Weiskopf, apoi i-a răsturnat canapeaua și a găsit un cufăr plin cu jointuri și pilule de benzedrină. Le-a luat cu el, cu gîndul să-i vîndă lui Mickey Cohen tot rahatul ăla. Welton Morrow i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]