2,904 matches
-
și să se deseneze numai ce este necesar. Prin desenul efectuat, elevii trebuie să înțeleagă fiecare linie a lui și interdependența fenomenelor. Desenul să fie vizibil pentru toată clasa și să respecte proporția în prezentarea dimensiunilor (proporția între munte și podiș). Orice desen va asigura însușirea conștientă și activă a cunoștințelor și se va concretiza cu expunerea verbală a învățătorului. Înainte de a se efectua desenul, în mod obligatoriu, este necesar să se facă o expunere orală a fenomenului sau obiectului ce
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
de a alcătui variante de lecție în cadrul fiecărui tip în parte. Spre exemplu într-un fel am desfășurat lecția de dobândire a cunoștințelor „Orizontul. Linia orizontului" la clasa a III-a și altfel am desfășurat lecția de dobândire a cunoștințelor „Podișurile" la clasa a IV-a. În predarea lecției de științe am căutat ca orele ținute să fie un proces de creație, să elimine șablonismul, schematismul, formalismul. În orice lecție, indiferent de tipul de lecție ales, am căutat să stabilesc anumite
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
Dar concomitent cu aceste presimțiri de prăbușire s-au auzit și alte glasuri, de îndemn și de nădejde. Un Keyserling, după ce a sondat apele duhului de pretutindeni, crede, cu vânjosie de condotier al ideii, în înălțarea vieții pe un alt podiș spiritual. El e însă tot atât de departe de concepția unui nou eon dogmatic, ca și gânditorii raționaliști de toate speciile, pe care în chip merituos îi depășește. Cu profunzimile stepei rusești la spate, un Berdiaev profetizează noul ev mediu. Gândirea lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
genezei imaginale este Gură de aur de G. Naum20. Tabloul pe care îl creionează, doar din câteva tușe esențiale, surprinde nașterea rostirii originare, starea genuină a desprinderii semnificabilului din neființa celor mute și întunecate: "Semănător al recoltelor pure/ pe un podiș cam prea arid/ el venea sub cerul de pâine și sare". Reduse la minimul elocvent, semnele peisajului trasează liniile unui decor cu doar două dimensiuni: podișul arid și cerul de pâine și sare. Imaginea se deschide între aceste limite ale
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
desprinderii semnificabilului din neființa celor mute și întunecate: "Semănător al recoltelor pure/ pe un podiș cam prea arid/ el venea sub cerul de pâine și sare". Reduse la minimul elocvent, semnele peisajului trasează liniile unui decor cu doar două dimensiuni: podișul arid și cerul de pâine și sare. Imaginea se deschide între aceste limite ale unui spațiu în așteptare, în golul gestant al posibilului. Dacă podișul e cam prea arid, impropriu rodirii, imaginea nu urmărește decât să-l pună în contrast cu ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sare". Reduse la minimul elocvent, semnele peisajului trasează liniile unui decor cu doar două dimensiuni: podișul arid și cerul de pâine și sare. Imaginea se deschide între aceste limite ale unui spațiu în așteptare, în golul gestant al posibilului. Dacă podișul e cam prea arid, impropriu rodirii, imaginea nu urmărește decât să-l pună în contrast cu ceea ce, deasupra, survolându-l suveran, e cer al disponibilității creatoare. De unde poate veni el, semănătorul recoltelor pure, dacă nu din cerul semințelor divine, din pre-ființarea nesfârșitei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Teritoriul ei se mărginește la răsărit cu peninsula Coreea, de care o despart munții veșnic plini cu zăpadă Șanian-alin sau Ciang-pai-șan. La sud, se învecinează cu China și Tibetul, având granița naturală culmile munților Cuen-lun și Altintagh. La Apus, spre podișul Pamirului, are hotar munții Caracorum, Tien-Șan (Munții cerești) și Altai spre nord-vest, nord și nord-est se află Siberia, de care o despart o serie de munți foarte înalți, ce duc până la Oceanul Pacific. În mijlocul acestor munți se află deșertul Gobi, denumit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Havâr, alt cuvânt turco-tătar) așezat pe marginea lacului Tătărășani, pe „drumul furilor” sau al „tâlharilor” din hotarnica satului Ștubeiul (Stubeieni) din ținutul Dorohoi, a coborât în jos pe dreapta Prutului, pe „drumul furilor” străjuit și astăzi de „Movila Tătarului”, din podișul Turia pe la Roșcani, Găureni, Hrițcani, Băloșeni, Vădeni și Borșa, îndreptându-se spre principala așezare a alanilor, nu demult stabiliți aici, târgul Iași. O a doua coloană a înaintat pe stânga Prutului, prin Badragi (nume turco-tătar) spre Valea Ciugurului, unde se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Fatateleke (Fata de lângă Dumitra Mare) și Nusfalău din districtul Bistrița, Bachunateleke (Baciuna) și Chegeteleke (de lângă Dăbâca), așezări umane și nu castre de apărare ale orașului Bistrița, cum le-au prezentat unii dintre istoricii noștri. De la Bistrița, trupele mongole, ieșind pe podișul Transilvaniei, s-au împrăștiat și au pustiit o mulțime de localități în înaintarea lor spre Cluj și Oradea Mare. Din nenorocire, puține acte ne-au parvenit până astăzi, din care să putem constata prăpădul. Din diploma dată de Bela al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
străpungă prin pasurile munților, încă acoperite de zăpadă, complet blocate de pietroaiele și arborii prăvăliți, și bine apărate de români, secui și sași, și să ajungă la Rodna, tocmai în 31 martie 1241. Mai ușor le-a fost să pustiască Podișul Transilvaniei și să înainteze pe un front de circa 100 de km, pe două coloane, cu una pe drumul de la Bistrița spre Câmpia Turzii și apoi prin Cluj la Oradea Mare și cu a doua prin Ocna Dejului și Zalău spre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în posesia a trei sate, foste ale cetății Dobâca, răsplătind astfel vitejia acestora împotriva tătarilor. Dacă voievodul a venit și când a făcut aceasta, nu știm. Probabil însă că, în timpul anului 1243, încă nimeni nu putea risca o coborâre în podișul acestei țări românești de teama mongolilor. Nu trebuie să uităm că însuși Bela al IV-lea, revenit la Buda numai în 1245, a vizitat Transilvania abia în februarie 1248 și, în noiembrie 1250, încă mai tremura de groaza unei noi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
narghiulea la un restaurant, impresiile în amănunt fiind prezentate de noi lui Dan în toată măreția lor. Intre noi, curioșii, amintesc ceea ce se știe înde obște. Turcia este un stat situat în Orientul Apropiat , înglobează Asia Mică, o parte din Podișul Armeniei și extremitatea estică a Peninsulei Balcanice, despărțite prin strâmtorile BosforĂDardanele și Marea Marmara. Mai exact, Turcia este țara situată între Grecia, Bulgaria, Rusia, Iran, Irak, Siria, Marea Mediterană, Marea Egee și Marea Neagr ă. Capitala Turciei este orașul Ankara, iar alte
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
una cu el în costum de ski nautic, care îi stoarse câteva lacrimi. Dintr-o dată a realizat însă cine era și ce avea de făcut. -Infailibila Lăură știe întotdeauna ce are de făcut, isi zise ea. Bulgaria îi părea un podiș pustiu, pământ cafeniu acoperit cu pietre, lipsit completamente de vegetație. Se gândea cât de frumoasă e țara ei, adevărată grădină a Paradisului, raiul pe pământ. Abia aștepta să vadă culmile împădurite cu brazi, dealurile mănoase și apele limpezi șiroind printre
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
P., MIHANCEA CRISTINA și MATCĂU L.) efectuat în județul Bihor se observă o prevalență a SM crescută în jurul orașelor mari din județ: Oradea, Aleșd, Beiuș și Valea lui Mihai. Se observă deasemenea o predominanță a bolii în zona de deal (podișuri). O foarte interesantă observație a fost aceea că excesul de aluminiu din sol ar favoriza producerea bolii. În acest context putem remarca frecvența crescută a cazurilor de SM pe cele două versante ale Munților Bihorului, al căror sol este foarte
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
importante, atât din punct de vedere științific cât și practic. La aceste contribuții din perioada primelor afirmații științifice, se adaugă cele din deceniul al cincilea al secolului trecut, care se caracterizează, îndeosebi, prin cercetări hidrogeografice și geografice de complex asupra Podișului Moldovei ori a unor areale din cuprinsul acestuia. La cererea unor instituții sau organe de decizie, în vederea documentării gospodăririi raționale a rezervelor de apă, a alimentării cu apă a orașelor Iași și Huși, a regularizării debitelor râurilor și prevenirii inundațiilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de seamă ai țării noastre înțelegând și militând pentru o geografie modernă, teoretică și practică. Printre preocupările sale geografice se înscriu inițial cele de geografia populației și așezărilor omenești, după care abordează probleme de teren legate mai mult de geomorfologia Podișului Moldovenesc. Datorită pregătirii sale temeinice, stilului său ales de muncă, primește în anul 1972 gradația de merit. În cadrul facultății a predat cu multă pricepere și dăruire mai multe cursuri de bază. Prin elaborarea acestor cursuri profesorul Alexandru Obreja și-a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sub forma lucrătorilor, meseriașilor ori a funcționarilor. Cum pădurea a fost defrișată până la maximum posibil pentru a face loc locuințelor și mai ales podgoriilor (creasta dealurilor din Nord, West și Sudă populația se vede silită a-și îndrepta privirea spre podișul însorit al Dricului din Est. E un fenomen la care vom asista însă, de acum înainte. Notă: Material preluat din „Credința. Foaie religioasă și culturală”, Huși, Anul II, nr. 23-24, octombrie - noiembrie 1934, p. 1-2 52 H uș ii și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fi produs în Quaternar. Acest fapt morfologic a fost pus în legătură cu prăbușirea părții de N a Câmpiei Române, care prin joasa ei altitudine ar fi dat putință unei artere hidografice din SW Moldovei actuale, să înainteze adânc în Coline și Podiș, captând prin eroziunea ei regresivă, aproape toate râurile acestor regiuni care primitiv curgeau spre SE. Așa ar fi luat naștere râul Bârlad, care prin cei doi afluenți ai săi, Crasna unită cu Lohanul, și-a întins mult spre Est bazinul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și a coastei, alături de o sărăcie din ce în ce mai simțită a apei potabile, izvoarele fiind sărate ori sălcii. În rezumat, privitor la valea Lohanului putem spune că: Aă formarea acestei văi este mai nouă decât a multora din văile râurilor ce brăzdează Podișul Moldovenesc, ea pare însă a fi mai veche decât aceea a Crasnei vecine de la Nord și Nord West; Bă în bazinul Bârladului, Lohanul este arteră hidografică periferică, reprezentând, indirect, maximum de înaintare spre răsărit a bazinului râului Siret, în defavoarea Prutului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ani pînă ce arma de distrugere să fie dotată și cu material auxiliar absolut necesar utilizării sale: vreo șaizeci de avioane Miraj IV și submarinul nuclear "Redoutable" lansat la apă în 1967, urmate mai tîrziu de rachete balistice instalate pe podișul Albion și de bomba H a cărei experimentare are loc în 1968 în atolul Mururoa din Pacific. Existența acestei forțe autonome de distrugere este încă destul de recentă, cînd în iulie 1962 președintele Kennedy propune aliaților să europeni "țelul măreț" care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pe care le invocăm, tradiții care, în unele cazuri, nu se mai racordează la exigențele dezvoltării prezente și viitoare. VI. OAMENI AI ȘCOLII DE IERI ȘI DE AZI VI.1. Gânduri despre școală și oamenii ei Valea Jijiei - parte a Podișului Moldovei - se întinde pe o lungime de peste 300 km de la intrarea râului Jijia în țară, în apropierea localității Dersca - Botoșani, și până la vărsarea sa în râul Prut, în comuna Gorban (jud. Iași). Este o zonă geografică fără bogății naturale spectaculoase
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și alții. Nici la aceste mari personalități n-am să mă refer, ci la acei oameni, care prin munca lor, deloc ușoară, au influențat decisiv destine, au creat cărări pentru reușita în viață a generații întregi de tineri. În traversarea Podișului Moldovei, Jijia leagă două orașe importante: Dorohoiul și Iașul. De-a lungul acestui drum apele Jijiei traversează o serie de localități care au fost ridicate pe un mal sau pe celălalt al ei, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea localităților
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
prin nimic n-o sperii, trebuie să te rogi să te primească lângă ea. Pe sătenii ei, Costișa trebuie să ne recunoască, să ne lase la sânul ei. Așezat pe malul stâng al râului Suceava, pe o costișă, ce mărginește Podișul Sucevei, învecinat la Nord cu satul Frătăuții Noi, la Nord-Est cu satul Climăuți, la Est cu satul Vicșani (ambele din comuna Mușenița) la Sud-Est cu satul Iaz (din componența comunei Dornești), la Sud și Sus-Vest separat de râul Suceava de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la Mihail Sturza (1834-1849), . Moșiile Șendreni și Frenciugi erau despărțite la 29 august 1761 de un . Între Alexești și Frenciugi Întâlnim două movile, apreciate cu probabilitate a fi tumuli, nedatați, . Satul Frenciugi este situat din punct de vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Moșiile Șendreni și Frenciugi erau despărțite la 29 august 1761 de un . Între Alexești și Frenciugi Întâlnim două movile, apreciate cu probabilitate a fi tumuli, nedatați, . Satul Frenciugi este situat din punct de vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]