7,468 matches
-
Marius Chivu Elena Vlădăreanu este o tînără poetă care, literar vorbind, a crescut vizibil de la o carte la alta. Sînt diferențe notabile între volumele ei - din confesiunile doamnei m., (carmen, 2002), pagini (Timpul/Vinea, 2002) și fisuri (Pontica, 2003) - și era de așteptat să dea lovitura cu noua
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
din confesiunile doamnei m., (carmen, 2002), pagini (Timpul/Vinea, 2002) și fisuri (Pontica, 2003) - și era de așteptat să dea lovitura cu noua carte. Dar, ca o trupă care se degustă prea repede cu succesul, cel mai recent volum al poetei este unul ,comercial". Elena Vlădăreanu face jurnalism de ani buni, este o cenaclistă fidelă și se simte bine în mijlocul publicului, acolo unde comunică direct și imediat. Știe pe ce butoane să apese pentru a interesa publicul și e destul de inteligentă
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
motive politice, dar pentru că e facil și nu oferă variație estetică pe termen lung. Un Ianuș și, să zicem, o Esinencu sînt de ajuns pentru ambele maluri ale Prutului, cu toate că discursul public de la noi nu satisface nevoia (firească) de euroscepticism. Poeta nu este convingătoare și pentru că atitudinea, schematică, pare de împrumut, dar și pentru că substratul politic e foarte subțire. Cînd Joyce se lamenteză că nu se poate trezi din coșmarul istoriei, fraza îți dă fiori, dar cînd Elena Vlădăreanu spune că
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
de găsit în poemele europei: micile traume ale copilăriei, conviețuirea chinuită cu realitatea, sila de real, mizerabilismul cotidianului, sexualitatea alienantă, tendințele suicidale și incestuoase, solitudinea urbană, revolta socială & religioasă (un accent distinct: conflictul religios de cult), renegarea patriei ș.a. Fie poetei i-au luat-o alții înainte, fie nu își delimitează prea clar culoarul pe care să concureze. Senzația e, oricum, de déjŕ-lu și, atunci, versurile riscă fanarea. Pentru că, în acest volum, Elena Vlădăreanu are cîte ceva de la toți colegii ei
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
acesta confirmă și susține niște tendințe de generație. Nu știu cine pe cine a influențat, e clar însă că influențele - multe, poate, involuntare - sînt puternice și tind mai mult să apropie decît să facă diferența. Trebuie să citești atent volumele precedente ale poetei pentru a-i decela vocea în această nouă carte prea puțin închegată, scrisă la răscruce de cenacluri și întîlniri literare, cu versuri cel puțin onorabile dar comune (în sensul poeticii colective) și, deci, previzibile. Cînd își lasă exuberanța pe mîna
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
își lasă exuberanța pe mîna răbdării, Elena Vlădăreanu trece dincolo de orice generație, singură cu sine și cu ce are de spus. Sînt cîteva astfel de momente care însuflețesc lectura și te lasă să întrevezi ce ar fi putut ieși dacă poeta ar fi luat puțină distanță. La polul opus toate versurile sanguine, ale simbolismului visceral, în general, cu vomă și menstruație țintesc deja un efect banal (cum e și folosirea în exces a cuvîntului ,șobolan") și nu cred că mai impresionează
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
despre Urmuz și despre avangarda literară românească scris de Zdzislaw Hryhorowicz, nimic altceva decît un plagiat demonstrat după Ion Pop, Marin Mincu și Nicolae Manolescu; Carmen Brăgaru citează în medalionul dedicat Norei Iuga numai versuri din primele două volume, făcîndu-i poetei - într-o inspirație de zile mari mai ales în ultimul deceniu - o mare nedreptate. Dacă Gheorghe Grigurcu iese pe nedrept șifonat din mîinile lui Andrei Grigor care, de fapt, plătește o poliță în contul ,ereziilor" estetice ale criticului din Tg.
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
a apucat să-l modifice pe Shakespeare, în Hamlet. La schimbarea gărzii din primele tablouri, când replica este: ,Trăiască regele!", nefericita de Banușa, lipsită și de decență, și de un elementar bun simț, a pus pe românește: ,Trăiască republica!" E poeta oficială a UFDR-ului! Halal poetă!" (p. 396) l De ce s-o fi mulțumind Răutu să aibă Ciceroni și Stanci când poate avea, la un preț egal, pe Blaga sau Barbu? (p. 427) l Invazia asta a ,crapulei" a copleșit
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
viața și o Clara Mărgineanu trăindu-și fericirea la timpul prezent ar fi, în planul poeziei, o prezență la fel de insolită ca un, să zicem, Bacovia, poet bucolic. Contemplarea propriilor înfrângeri, a experiențelor mai mult sau mai puțin traumatizante, îi conferă poetei sentimentul puțin pervers al unei împliniri sui-generis. Tot ceea ce în viață a fost promisiune și speranță devine certitudine doar la nivelul poeziei. De aceea, cărțile Clarei Mărgineanu sunt un fel de albume de amintiri, o celebrare a iubirilor trecute, o
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
opune blazarea de mâine. Singurul reper sigur în această lume a imponderabilelor este poezia. Ea transformă înfrângerile vieții în clipe de visare, completează cu imaginație spațiile pe care viața le-a lăsat deschise, permite revanșa acolo unde amintirile dor. Scriind, poeta își contemplă viața cu detașare, așa cum ar privi o piesă de teatru ale cărei personaje îi sunt străine: Ea dă în clocot, El se înzăpezește,/ O iubire ar fi strălucit mocnit/ ca o amenințare tânjită,// Nu pot să scriu decât
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
prin care autoarea își transfigurează poetic experiențele existențiale. Sentiment și candoare La polul opus imaginarului poetic al Clarei Mărgineanu se află lirica Monicăi Pillat. Vitalismului debordant, cvasi-nevrotic al autoarei volumului Fata de asfalt, i se opune echilibrul seren al unei poete crescute la școala clasicilor, care a găsit drumul sigur, bătătorit al credinței. Dacă poezia Clarei Mărgineanu este una a penumbrelor, a spaimelor și a durerilor mai vechi sau mai noi, cea a Monicăi Pillat este solară învăluită în luminile molatice
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
semnificație în amintire. Pământul poartă urmele celor care au călcat pe el înaintea noastră, gesturile au mai fost făcute, identic, de ființele dragi care ne-au precedat. În versurile Monicăi Pillat viii și morții comunică, trecutul se pierde în prezent, poeta de azi retrăiește uimirile, bucuriile și durerile de ieri ale bunicii sale. Deși toate se schimbă lumea rămâne aceeași, dacă știi cum să o privești. Totul este altfel și totul se repetă, într-o horă a timpului care face ca
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
ei sunt suflete blajine și prezența lor în amintire este reconfortantă pentru suflet. Prin volumul Dorul de rai se simt uneori trecând umbrele lui Arghezi, Doinaș (din Psalmi), Ion Pillat, și chiar Eminescu. Unele versuri parafrazează formule celebre, în altele poeta dialoghează mai mult sau mai puțin voalat cu iluștrii ei înaintași, În relația cu Domnul, Monica Pillat își lansează propriul ei ,Vreau să te pipăi și să urlu, este". Urmele domnului se văd la tot pasul, prezența sa se află
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
cotate ISI nu sunt foarte definitorii pentru cei din afara științelor formale și științelor naturii. Pentru filozofie, științe sociale, literatură, acest criteriu este relativ." Fii cuminte, Istodor! în Academia Ca}avencu nr. 15, Eugen Istodor îi pune cîteva întrebări de baraj poetei basarabene Leonida Lari, mai cunoscută pentru apetitul cu care a consumat mai multe partide (politice, să ne-nțelegem: PN}cd, PUNR, PRM) decît pentru poeziile ei. întrebările sună cam așa: Ce este o metaforă?" sau: "dar o metonimie?" sau, în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
să ne-nțelegem: PN}cd, PUNR, PRM) decît pentru poeziile ei. întrebările sună cam așa: Ce este o metaforă?" sau: "dar o metonimie?" sau, în fine: "ce este simbolismul?" Mai sînt și altele, dar nu așa de grele. Și cum poeta de partide nu simte ironia și nu prea se înghesuie să răspundă (, Nu sînt eleva d-tale, mă auzi? pe mine să nu mă întrebi așa!"), Eugen Istodor se simte obligat să enunțe el, într-un p.s., răspunsurile corecte. Treacă-meargă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
mai repede decât voluminoasa revistă trimestrială a M.L.R., altfel excelentă. Important este că publicarea fragmentului de roman în revistă, fie și ulterioară apariției cărții, aduce acele explicații pe care cititorul era îndreptățit să le primească. Le putem găsi în prefața poetei Iolanda Malamen, care însoțește fragmentul. Aflăm de acolo că Trunchiul și așchia a fost scris de Marius Robescu în anii '80, că numără 600 de pagini și că a fost încredințat Muzeului de prozatoarea Gabriela Adameșteanu. Este "un fel de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]
-
nu mai fie posibile, ei ascund atentatele". Cum sunt Petru Dumitriu, Marin Preda, Stancu, Jebeleanu, Breban, Deșliu, Petru Popescu și mulți alți confrați de condei ai "diaristului"? Desigur alcoolici, trădători, muieratici, șantajiști, jidăniți, ahtiați de parale. Cum sunt colegele? Cutare poetă "a rămas la Londra ca prostituată", alta, "rea de muscă", venită "de prin Aiud", e asaltată în odaia de la Mogoșoaia de "cohorte de decavați". Să admitem că cei tratați astfel i-au fost lui Barbu în epocă, inamici, adversari literari
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
în aer, se sparg voluptos, dar sînt instantaneu înlocuite de altele. Jargonul științific, limbajul doct, prețios, al simpozioanelor și lucrărilor academice de teorie și critică literară, stilul cool și dezinhibarea verbală ale băieților de cartier, metaforele împrumutate de la ?vecina mea?, poeta, locurile comune ale criticii literare și cele ale tot mai acaparantului univers mass-media sînt precum notele unui xilofon pe care autoarea le izbește fără încetare pentru a obține, în final, melodia dorită. Nici un moment de relaxare, nici o platformă de tras
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
Cassian, citate de Eugen Negrici în cartea sa Literatura română sub comunism. Poezia (I), privind vagul sentiment de culpă pe care ar trebui să-l încerce oamenii muncii aflați în concediu la mare, cu însemnările din jurnalul ținut de aceeași poetă în epocă (Memoria ca zestre, vol I), oferă o imagine destul de limpede despre climatul vacanțelor estivale în anii de glorie ai dictaturii proletariatului: ? În timp ce fruntașul (în producție ? n.m.) e bîntuit, și pe plajă, de întrebări vinovate ( ŤEchipa de acum ce-
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
fruntașul (în producție ? n.m.) e bîntuit, și pe plajă, de întrebări vinovate ( ŤEchipa de acum ce-o fi făcînd?/ Ce noi metode-n lipsa lui învață?/ Ziarele vorbeau de noi izbînzi,/ Izbînzi la care el n-a fost de fațăť), poeta ce-i dă viață notează în august 1950, la Mangalia: Fac nudism într-un fel de grup distanțat ? și nu încerc nici un fel de jenă. Pe Mony (Ov. S. Crohmălniceanu, n.a.), însă, situația asta l-a făcut să uite de
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
înainte de a se stinge, proiectăm o editare a aforismelor glossate de Dsa prin vreme. N-a fost să fie. Elogiile cu care m-a cinstit cu măsura generozității sale, poate nu le-am meritat. Remember VICTOR COROIANU De ce te joci, poete, cu cartea ceea-n mâna De parcă-i șoimul de umbre prin vis, la vânătoare? Nu-i joc, acesta, poate-i o boală, o răbdare Să nu se rupă ființă din sinele cel mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
De ce te joci, poete, cu cartea ceea-n mâna De parcă-i șoimul de umbre prin vis, la vânătoare? Nu-i joc, acesta, poate-i o boală, o răbdare Să nu se rupă ființă din sinele cel mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv? Nu-i orb, ci-ntrezărire în cealaltă parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de securitatea Hunedoara - Deva (L. Văceanu, I. Haiku, etc) și București.. Președintele acelui simpozion a fost Radu Florescu, secretar pcr Timiș ( după 1989, a înființat Partidul Socialist al Muncii, succesor fiind apoi Păunescu, etc). Eram la o masă cu excelentă poeta Doina Uricariu, Cornel Popescu, editorul meu de la Cartea Românească, Valeriu Bîrgău și alții, ce nu vor fi uitat ...Paul Anghel a fost un publicist, ideolog și scriitor total aservit lui Ceaușescu, dictaturii comuniste și un protocronist fanatic. Din “vastă” opera
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a dat în bobi Euridice stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Scriitorii la ei acasă”. La el acasă a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și ziarista, pictorița, poeta, eseista și romanciera, cu o activitate scriitoriceasca dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]