21,807 matches
-
fac să înveți să trăiești/ fără cîntec/ și începi să iubești neantul/ și farmecul indiferentei? ("Ușor și greu"). Iubirea neantului, farmecul indiferentei sînt premisele construirii abstracțiunilor, ale legăturii dintre tristețe și metafizica; ele duc, în finalul volumului la geometrizarea spațiului poetic: "Din toate florile încep să iasă peste tot/ cercuri și numere/ în care se înscriu petale/ Și reapare întrebarea curioaselor urme de galaxii/ în roua întunericului" ("Primăvară abstractă"). Geometria nu limpezește, ea doar subliniază o stare, "lira", abia aici, în
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
cu acela care guvernase cândva cetățile italiene ale Renașterii. Utopia literaturii - nu încape îndoială - e antiburgheza, anarhizanta, libertară. Că literat, nu pot decât să cred pe literații ce denunță originile imunde ale bogăției. Cu atat mai mult cu cât adevărul poetic se coroborează în cheie alchimica, unde aurul este excrementul soarelui. Dar tot alchimia ne vorbește și despre sublimarea materiilor inferioare. În plan social, athanor-ul acestei transmutații este tocmai orașul, acolo unde ădura lege a plății în pesină (cum ar zice
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
romanesca a lui Mendoza. Efectul scontat aici nu depinde de procedee afectând palierul - ca să zic așa - ămicro-stilistică, adică al cuvântului, sintagmei sau, cel mult, al propoziției. Virtuțile la acest nivel (atunci când există) sunt rareori funcționale în proza narativa. Specifice scriiturii poetice, ele centrează atenția (Jakobson dixit) asupra mesajului în sine, în sensul că îl fac vizibil; dar, prin chiar acest fapt, îl și ăopacizează, nelăsând privirea să străbată dincolo de suprafață semnificantă. Dimpotrivă, în scriitura prozastica se cere o anume transparență a
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
dar o face autorul însuși, vorbind despre marea lui dragoste, consumată în tinerețe în India, cînd s-a și gîndit pentru prima oara să scrie o mică filozofie a iubirii), dar e cert că ea e construită pe un eșafodaj poetic. Pentru Paz dragostea este un sentiment liric, care a evoluat într-un anumit fel în civilizația occidentală înrădăcinat fiind într-o istorie a poeziei. Poate tocmai pentru că e atît de fidelă unei gîndiri poetice această carte te obligă la consimțămînt
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
ea e construită pe un eșafodaj poetic. Pentru Paz dragostea este un sentiment liric, care a evoluat într-un anumit fel în civilizația occidentală înrădăcinat fiind într-o istorie a poeziei. Poate tocmai pentru că e atît de fidelă unei gîndiri poetice această carte te obligă la consimțămînt, te constrînge să aprobi, ba chiar te determină subtil să fii fermecat. Cum altfel ai putea, în fața unei teorii a iubirii în care personajele sînt Paul și Francesca, ori Tristan și Isolda, Romeo și
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
o metafizica a iubirii. O lectură istorică a dragostei mi se pare ca obligă la ambele partituri, si la cea a lui Paz, care privilegiază literarul, dar și la una dispusă să iasă din lumea toposului liric și a figurilor poetice. Interesant este că Paz însuși alunecă din sfera istoriei poeziei în care își elaborează teoria: recunoscînd că prin poeziile lor de dragoste trubadurii își îndeplineau de fapt o functie socială, el ajunge inevitabil la concluzia că de multe ori acești
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
am pus, din obișnuință , rezultatele tinerei sibience pe seama "sforă riei" românești, o stră veche îndeletnicire politică și culturală . Totuși, în cazul Adelei G., există speranță că sensibilitatea, inteligență, curajul și talentul domnișoarei g. se vor dovedi cândva apte de "ringul poetic". Reclamă boeresciană , precum se poate psihanaliza, dernièrement, i-a prins bine tinerei Adela, chiț că protecția dansilviuluiboerescu nu întotdeauna poartă noroc, mai ales de când domnul critic literar are mulți dușmani de breaslă ce practică lovitură cu bată/ bârfa în scris
Ringul poetic by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/18070_a_19395]
-
inventezi, ele tot pe-a lor o țin" (xxx). O ariditate blanchotiană împinge textul-eseu spre un conceptualism plictisitor. Poemele povestesc idei, iau formă haosului nevrotic, sugerând tra irea din plin a crizei textuă rii. Spontaneitatea maschează neconvingă tor dereglarea mijloacelor poetice, centrând evenimentul orfic pe limbaj, pe retorica unui subconștient neindividualizat expresiv: "Îți simți deodată simțurile/ Despletite și împletite apoi frumos la loc. Atunci înseamnă / Că ai ga sit ce că utai de multă vreme și/ nu mai sperai/ c-o să
Ringul poetic by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/18070_a_19395]
-
mă știu. Aceasta e rochia cu care/ M-am na scut și care a crescut o dată cu mine până la o/ Anumită mă rime când s-a oprit. Atunci s-a potrivit cu tine" (xxx). Nararea senzorială , incomodata de metode, tehnici și intuiții poetice, devine la Adela Greceanu un instrument de manipulare a crizelor interioare. În general, prozopoemele A.G. se dovedesc a fi parada textualista , mașina rii de circumstanță senzitiva ... Adela Greceanu, Titlul volumului meu, care mă preocupă atât de mult..., București, Ed. Eminescu
Ringul poetic by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/18070_a_19395]
-
Muguraș Constantinescu Cunoscutul poetician Gérard Genette, supranumit și un "Aristotel al zilelor noastre" pentru conceptele și categoriile pe care le-a lansat, a publicat cu cîtva timp în urmă o interesantă lucrare, Operă artei, care analiza deschiderea poeticii către estetică, în viziune genettiană. Despre rațiunile acestei deșchideri, despre formele ei de manifestare, dar și despre cărțile sale în general, domnia-sa a avut amabilitatea să ne vorbească de curînd, cînd ne-a primit cu căldură, în apartamentul său
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
Care sînt perspectivele revistei și ale colecției în ceea ce privește raportul poetica/estetică? G.G.: Nu pot să vă răspund în privința revistei, pentru că nu eu o conduc în prezent, dar pentru colecție răspunsul este foarte simplu: am incercat sa operez o deschidere a poeticii către estetică și în lucrările mele și în colecție. De cînd am luat această hotărîre de deschidere am publicat un numar de lucrări care depășesc cîmpul literaturii și am intenția să continuu în funcție de cărțile ce îmi vor fi propuse... Doresc
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
în mii de cioburi, rănindu-i pe cei apropiați (Amintindu-mi vară altui an). Cu cît discursul e mai încărcat de materie intelectual-estetică (e satisfacție laică, precum orice barochism), cu atît curentul subtextual afectiv e mai tensionat de nostalgie. Materialitatea poetica e un factor ce testează misticismul de bază, prin contradictoria-i compoziție resignata, avînd ca fundal resurecția: "Prin scuarurile din Marais și în Jardin du Luxembourg/ mierle surori celor de-acasă și totuși un pic altfel/ negre de la Facere toate
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
ce-și făcuse culcușul/ în rană de purpura a soldatului" (Lumea limbajului). Subiectele sunt cele care îi vin în minte, n-au legătură între ele, constituind un cuceritor spectacol al spontaneității. Totodată, limbajul folosit în relatarea faptelor este un limbaj poetic foarte bine însușit, care nu obligă la o pronunțare solemnă. Denișa Comănescu poate deopotrivă să se amuze și să se lamenteze, să acuze și să alinte, să șoptească și să strige în limba poeziei sale. Îndrăznelile artistice nu sunt acompaniate
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
mea (justificată de un interes propriu, pe care l-am pus în slujba unei oarece investigații), Jankélévitch este între puținii, foarte puținii, autori ai unei teorii despre nostalgie. De altfel, termenul e atît de vag și de inflamat de conotații poetice, percutat de ambiguități frumoase, intimidant de familiar și de liricizat totodată, încît e greu să i te dedici dintr-o perspectivă teoretică. Avantajul lui Jankélévitch vine tocmai din amprenta unică a stilului sau de gîndire, speculativ și totodată sistematizant, analitic
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
postmodernist gen William Shakespeare^s Romeo and Juliet a lui Buz Luhrmann!), căci pe ecranul lat simți cum respiră porii Veneției de secol XVI. Și aceasta în ciuda faptului că deschiderea că și alte momente, cum ar fi cel al duelului poetic, au fost filmate la Romă și în Toscana, iar pentru unele secvențe s-a recurs la platourile de la Cinecittà. Unde cu siguranță mai bîntuie spiritul fellinian al libertinului de secol XVIII Casanova, care va fi contribuit și el la materializarea
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
Sandor, superioară celei publicate de Eugen Jebeleanu. În manuscris a rămas - se spune - și o Balada lui Păcală, probabil o interpretare originală a acestui personaj-simbol din snoavele populare românești. Toate acestea și, poate, altele încă ar fi întregit imaginea universului poetic al lui Teodor Murăsanu. La contribuțiile biografice datorate lui Aurel Podaru, Mircea Ioan Casimcea ș.a., trebuie adăugat interviul autorului ediției cu istoricul Camil Muresanu, fiul poetului, exemplar prin sobrietate, simț al proporțiilor și al valorii literare. CARTEA despre Teodor Murăsanu
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
decît un proces în mers, nicicînd consumat, al coagulării (aspirația către...). Un prototip arhetipal marchează țintă, dar nu epuizează și drumul spre ea. Rezultă la urmă nu un tors sau un schelet fără carne și sînge, ci dimpotrivă o materie poetica pluriforma și de un colorit aprins, în care concretul, berechet, pulsează de viață, cotropește o sumedenie de canale și ramificații. În ținutul ei de forare, hașurat cu acribie, irumpe și tentația păcatului ("Impudice fructe crăpate/ Arătîndu-și sîmburele gol" - Impudice fructe
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Poeta și-a dispus textele într-o ordine cronologică inversă, creând o puternică impresie că privește în urmă. Volumul debutează cu o suită de Fugi postmoderne - "versuri din periodice, nepublicate până acum în volum". Ele constituie un prezent al creației poetice de care autoarea încă nu s-a detașat. Au ceva imediat și fumegos, nefiind încă integrate de conștiință cititorului în imaginea de ansamblu a unei opere cu care, în general, este familiarizat. Urmează poeme preluate din: Blues & Parcul, 1997, Sătul
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
Valery și din Mallarme, în felul său inimitabil, care pune în valoare că pe niște bijuterii cuvintele limbii române. I.L. Caragiale rescris VOLUMUL Caragialeta (Tim., Ed. Brumar, 1998) poate fi considerat un remake al operei lui Cragiale. Șerban Foartă "colorizează" poetic proza și teatrul scriitorului din secolul trecut, și face aceasta cu un desăvârșit bun-gust. În calitate de cititori, ni se pare și încântător, si nostim să degustam texte caragialiene traduse din limba română în limba română. Operația traducerii presupune o adevarată virtuozitate
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
firesc să se și împiedice din cînd în cînd în fraze anoste sau doar nesărate, fără ca prin astfel de accidente să se știrbească iremediabil impresia că citim o carte remarcabilă. Dispariția orașului Iași nu trăiește prea mult din trucuri ale poeticii postmoderne, ci mai ales datorită personajelor sale paradoxale, șocante (cum altfel ar putea fi schizofrenii, nu?) care populează un oraș altfel normal, cu nume binecunoscut, cu o geografie bine stabilită și chiar guvernat din bine-stiuta funcție de primar. Înrudit stilistic cu
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
ia de-a-ndăratele și săgeată ei de manometru tremura și sare peste intervale. Au alte filozofii, chiar alte matematici. Rusește, una cu trei face între șapte și nouă, minusul e cubat. De două ori patru e unsprezece sau treizeci și cinci". De parca lumea poetica argheziana n-ar fi plină de "stupefacții și gigantisme"! Hiperbola, inconsecventa, ilogismul propriu par a se alină prin proiecția lor în afara: Conflictul de caracter ia la ruși proporții elefantiazis fantastice și se tîrăsc între Adam, Iov și Apocalips. Capriciile rusoaicei
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
Andreea Deciu TOȚI filologii pregătiți de universitățile românești în ultimii 30, chiar aproape 40 de ani, au ceva foarte important în comun: o viziune critică, adică o înțelegere a literaturii, bazată pe premisele de gîndire ale poeticii formaliste și ale structuralismului. Curriculum-ul academic actual încă îl mai considera pe formalistul Român Jakobson, de pildă, un pion esențial în formarea intelectuală a unui literat. Nu e nimic rău neapărat într-o asemenea abordare a literaturii, doar pentru că
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
condiții editoriale onorabile de Univers, se achită, pînă la un punct, magistral de această dificilă sarcina. Intenția lui în Poetica occidentală este de a elabora o istorie a gîndirii teoretice literare, pe care o echivalează nemijlocit cu o istorie a poeticii că disciplină. Premisa e dubioasă, si astfel demersul devine suspect de la bun început. Doar pentru că autorul pornește de la Poetica lui Aristotel și ajunge la Școala de poetica de la Praga nu înseamnă neapărat că gîndirea teoretică literară este, într-o durată
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
suspect de la bun început. Doar pentru că autorul pornește de la Poetica lui Aristotel și ajunge la Școala de poetica de la Praga nu înseamnă neapărat că gîndirea teoretică literară este, într-o durată nu lungă, ci copleșitor de lungă, o tradiție a poeticii. Totuși, Dolezel așa o înfățișează. Strategia lui, de a fixa punctele de pornire și de sosire în așa fel încît să inducă iluzia unei coerențe impecabile, nu e nici macar prea abila, și în orice caz e dezamăgitoare cînd autorul își
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
a fixa punctele de pornire și de sosire în așa fel încît să inducă iluzia unei coerențe impecabile, nu e nici macar prea abila, și în orice caz e dezamăgitoare cînd autorul își divulgă credințele formaliste. Prin anii de glorie ai poeticii formaliste, Dolezel s-a îndeletnicit cu o stilistica statistică a textului literar, fiind unul dintre criticii care ambiționau să "scientizeze" abordările literaturii. Nu e de mirare, așadar, că istoria poeticii trebuie situată, crede el, neapărat în vecinătatea istoriei științei, si
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]