9,079 matches
-
mătăsos. Și aveam șaisprezece ani... — Plângi? întrebă Octavia, speriată. I se păruse că glasul broscuței s-a înecat în lacrimi. Nu, ripostă slab aceasta. Nu prea... Dar, vezi, e greu să-ți amintești asemenea lucruri fără să suferi. Ieșiră în poiană. Luna se oprise parcă în mijlocul bolții și le privea. Umbrele lor se clătinau, nemăsurat de lungi, către copacii ce însoțeau râul. Pe atunci, reluă broscuța, coboram aproape zilnic, pe cărarea de colo, spre râu. Fie cu vitele la adăpat, fie
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
acum, o seară caldă, senină. Răsărise luna și eu am dat o fugă la râu, fiindcă uitasem — chiar pe locul ăsta, unde ne aflăm noi acum — lopățica de rufe. Spălasem cergile de in și de cânepă și le întinsesem pe poiană, la nălbit. În amurg le-am strâns și le-am cărat acasă. Dar lopățica am uitat-o. Și m-am dus într-un suflet după ea. Am ajuns la râu și, la lumina lunii, am început să caut printre pietrele
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
vecin, din Breaza, care erau proprietari peste acele izlazuri. Începură vociferările, ceartă, din cauză că se culegeau merișoare pe proprietatea lor. Trebuia să dai o parte din ce-ai cules la ei. Eu și cu mama ne-am pitit mai la marginea poienii, lângă o pădurice, să nu ne vadă. Asta ne mai trebuia, după ce se culegeau așa de greu acele merișoare, să mai dăm jumătate la alții! Seara am plecat la stână. Văzându-mă așa mic, s-au îndurat de mine, m-
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Din dorul tău, țese iubirea haină frigului inimii mele. Sărate îți sunt buzele de la lacrimile dorului meu. Și căntă văzduhul, se zbuciumă marea, se dezgolesc crengi și crește încă mătasea măngăierii în toate poienile sub răsuflara-ți dezmierdării! Nici ploaia nu poate stinge sau opri, tumultul fiorului tău ajuns în cerul clipei mele. Referință Bibliografică: Fior / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1389, Anul IV, 20 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
FIOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349834_a_351163]
-
Nerun, simțitor, având un suflet ales și foarte atent la tot ce se întâmplă pe lume, căuta să cunoască oamenii și să-i prețuiască. Dar îi erau dragi și pădurile, grădinile, florile. Iubea tot ce întâlnea prin păduri și prin poienile satului. Pe lângă aceste calități de seamă, Cel de Sus l-a înzestrat și cu un chip nespus de frumos. Era vesel, omenos, dispus să ajute sau să dea sfat oricui avea nevoie. Se înțelege, din acest motiv lumea îl îndrăgea
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
ne-a deranjat prea tare acest inconvenient. O altă surpriză mă aștepta în ziua următoare. Suzana și-a luat trei zile de concediu ca să mergem într-o excursie în munții Tatra Inaltă (Vysoke Tatry), la Poprad Tatra, un fel de Poiana Brașov de la noi. După o călătorie cu trenul de peste 100 km, cu plecarea înainte de ivirea zorilor, am ajuns în gara din Poprad, un oraș vechi și cu o dezvoltare economică destul de bună. Cu toate că eram destul de obosiți, am plecat pe jos
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
plin de poteci șerpuitoare, pentru drumeții de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite de iarbă deasă, printre care, din loc în loc, răsăreau bolovani de piatră. Chiar dacă până la cei
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
de arbori, umbră și ciripit de păsărele. Pe stâncile înalte vedeai ciurde[vii]de capre negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi seculari se întindea în fața ochilor. Seara, când se liniștea forfota turiștilor prin zonă, apărea la păscut o familie de ciute[viii] cu puii lor pestriți, ca
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
condus de Al.Florin Țene, va avea loc la Cercul Militar, ora 17, în ultimă joi din această lună, adică în 25 septembrie. Ședință comună a celor două cenacluri va cuprinde un bogat program literar-artistic cu sprijinul ansamblurilor folclorice din Poieni, lansări de carte, prezentarea și lansarea revistei “Agora Literară “, nr.24,(de către redactorul șef Iulian Patca ) și raportul de activitate pe timpul vacanței de vară al Ligii Scriitorilor Români, prezentat de Al.Florin Țene, presedintele național al Ligii Scriitorilor. Sunt invitați
ÎNCEPE STAGIUNEA CENACLURILOR LITERARE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349952_a_351281]
-
cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea vedenii, în Poiana Tigăncii i-ă venit rău, strigând în ajutor calugărițele de prinprejur. Maicile au găsit-o căzută în iarbă, aproape în neștire. Dusă în chilioara ei de maica Frevonia, obsesiile n-o părăseau. O vizitară o serie întreaga de prieteni, speriați
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
mutat la Domnul. Mânăstirea Cozia a avut, și are, multe schituri și metocuri în administrare. Cel mai important mo¬nu¬ment de artă bi¬sericească pe care îl posedă este bi¬serica bolniței, aflată peste drum, lângă cimitir, pe o poiană de deasupra așe¬zământului. Ctitorul ei este Radu Paisie (1535-1545), fiul lui Radu cel Mare. Hramul bisericuței este „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, iar arhitectura sa e cu adevărat deosebită, în stilul sârbo-bizantin. Slujbele se țin numai de hram, în
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de la restaurantul din central orașului? Să am întâlnire cu Ileana Cosânzeana și nu cu Georgiana, studenta pictoriță? Pentru câteva clipe începu să viseze. Dădu frâu liber gândurilor sale de întoarcere la poveștile copilăriei și la feții frumoși ce alergau prin poienile pline cu flori și fluturi, gândindu-se la Ilene Cosânzene. Mai avea două ceasuri bune până la întâlnirea cu Ileana sa, așa că putea să tragă un pui de somn. Acum se simțea mai relaxat, dar știa că iubita îl va plimba
FĂT FRUMOS DIN OGLINDĂ (DIN LUMEA COPILĂRIEI) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347991_a_349320]
-
Sine zicind -Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci împărăția lui Dumnezeu, este a unora că aceștia! "(Luca 18-15, 16) Văd pe străzi sute de copii cu flori Așa cum sunt, în straiele de sărbătoare parcă sunt poieni mișcătoare Ce-și freamătă petalele spre cer Inima deschisă, sufletul curat Privirile două mari liniști gemene Strălucesc că roua dimineții Când se topește ea pe geana Ierburilor de vindecat. Gingășia urca sunete de clopoței vii în râsetele lor de copii
COPIII LUMII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348019_a_349348]
-
se remarcă prin aerul curat, bogat în ozon, Pădurea Mociar numită și Stejeretul de la Mociar, cu stejari vechi de peste 400-500 de ani, Parcul Dendrologic de la Gurghiu în care pot fi admirate peste 100 de specii de copaci autohtoni și exotici, Poiana Narciselor de la Gurghiu, ruinele Cetății Gurghiului, Castelul Bornemisza, Biserica de la Lăpușna, Băile Sărate de la Jabenița, sărbători populare, precum: Udatul Nevestelor de la Hodac, Târgul de Fete de la Gurghiu, Festivalul Văii Gurghiului, case și mâncăruri tradiționale, posibilități de relaxare, vânătoare și pescuit
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de rouă și de ploaie, stropi de dragoste bălaie Hrănesc firele de iarbă și pe flori s-au prins în salbă. Raze noi de dimineață se așează pe verdeață Și-o înalță voinicește-n ochii celui ce iubește. Uimire În poiana înflorită, de fagi mândri, străjuită, Primăvara cântă-n strună, florilor de ,,ziua bună!,, Și-n pădurea fermecată, roua clipei din petale, Curcubee mii arată și-n privirea dumitale. Pretutindeni e-armonie. Verdele e-un împărat Ce-a sosit cu veselie
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348074_a_349403]
-
și-al lacurilor, întregind acel tablou feeric pe care numai natura putea să-l creeze... Privirile poetului scrutau depărtările, urmăreau zborul păsărilor pe întinse zone albastre. Țăranii spânzurați pe coline cu plugurile lor, cosașii în șiruri pe dealuri, ciobanii pe poienele munților întregeau acest tablou măreț și-l umanizau. Era freamătul naturii la ceas de nuntire și toate se reflectau în sufletul poetului ca într-o oglindă, luminată de portretul Veronicăi care-i era prezentă sub pleoape, sporind acest extaz cu
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
-n casă și-amintirile pe rând. Cu lumina-i de poveste, mă-nconjoară brațul ei. Luminoasă toamnă este peste suflet și pe-alei! Toamna asta-i minunată, generoasă peste poate, Cu vinul, mustind pe masă, jubilând printre bucate! Și-n poiana toamnei noastre, prefăcută-n primăvară, Suntem regii către care, ploi de stele iar coboară. Visele se cern, fantastic, dintr-un corn de timp vrăjit Ca o veste minunată pe pământul înflorit. Sufletele cântă iară, melodii de mult uitate Și amurgul-sur
TOAMNA DIN OGLINDA MEA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348238_a_349567]
-
Acasa > Impact > Scrieri > URSULEȚII - PENTRU COPII Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1159 din 04 martie 2014 Toate Articolele Autorului Ursuleții + Pentru copii Discuție dintre doi ursuleți carpatini în preajma unui tânăr brad de la marginea poienii: - Pufosule, tu pe unde ai umblat azi, de nu mai știam nimic de tine? - Ehe, Ochiosule, să știi că am fost să prind pește în râu! - Ia să privesc în coșulețul tău, ai prins ceva pește? - Nu, Ochiosule! Nu am
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
de mâncare, că ne este foame de leșinăm. Dar Iulia a spus: Mai așteptați, nu vedeți că nici nu e ora prânzului? - Și ce-ai făcut? - Eu? M-am strecurat tiptil și mai aproape de ei, apoi am sărit deodată în poiană. Am înșfăcat rucsacul Iuliei, și tulai! Nu m-am oprit decât aici! - Bravo, Pufosule! Cum de au unii noroc de toate fără să muncească! Pe când eu ... Hai să vedem ce este în rucsacul Iuliei! Vad că e cam plinuț! Nici
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
-i aducă hrană și lapte, iar spaima și foamea îl chinuiau. Când nu mai îndură singurătatea și foamea, ieși din vizuină și porni prin pădure. Negăsind nici pe-acolo ceva care să-i potolească urâcioasa foame, îndrăzni să iasă în poiană, pornind-o spre sat. Așadar, sărmanul de el trecea pe ulița satului, cu pași mărunți, când mai repezi, când poticniți, adulmecând cu năsucul lui firav aerul din curțile gospodăriilor pe lângă care trecea, apoi pleca mai departe. Însă, la un moment
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
ziduri uneori Și din pietre culeg flori, Pașii mei de pe hârtie Vreau s-aducă bucurie. Când povara-mi este grea Pun genunchii ca să stea În pridvorul rugăciunii Cum m-au învățat străbunii. Tai din noduri gordiene Și alerg doar prin poiene Iar prin ochiul dimineții Văd doar frumusețea vieții. Dintr-o scoarță de copac Simt cum ramurile tac, Iar din muguri de lumină Cum se naște-o rădăcină. Pe aripă de cocor Gândul meu e călător. Zbor prin clipe efemere Să
TRECĂTOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350104_a_351433]
-
se distrage încă o dată atenția de la inexistența câtorva legi temeinice care să asigure progresul societății românești, pentru a se impune stufoasa legislație prin care trece neobservat firul roșu al unei activități legislative doar în favoarea parveniților din clasa politică. --------------------- Corneliu LEU Poiana Țapului 18 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - DRAMOLETA NAȚIONALĂ CU FRANCUL ELVEȚIAN / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
care i-a cunoscut, poate, pe când se numea Domnișoara Kasner și venea din RDG la Mamaia, pe plaja lagărului socialist unde nu era voie topless. Vai, Stimată Doamnă Merkel, ce măscări mă faceți să gândesc la bătrânețea mea!... Corneliu LEU Poiana Țapului 21 iulie 2012 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 573, Anul II, 26 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate
LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350176_a_351505]
-
multe, dar cu soarele care încălzește, totuși, albul rece din ele. Crăpată-mi este scoarța și bătrână, dar vlăstarii pădurii mele, cresc pe cărarea fără pașii de mâine și nu uită, pădurea. Freamătul tremurând al buzelor ciutelor care-mi mângâie poienile, cu flori, când culeg parfumul pământului și cănd din fănul toamnei își fac așternutul iernii, îmi sunt bucuria. Nu lupul din vârful crestei îmi spală de păcate, durerea rădăcinilor uscate. Nu râsul din întunericul nopții, când privește prin lamele privirii
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
din viața aceasta trecătoare și s-a mutat la cereștile lăcașuri, la Sfinții Mucenici și Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit și după care atât de mult a râvnit. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului - Călugăreni (Petru Vodă), județul Neamț, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea Durău, județul Neamț în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemnițat pentru
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]