3,259 matches
-
XIII, p. 111). Inspirate din viziunea Ecclesiastului, ambele reflecții tind să accentueze distanța ireductibilă ce separă numenalul de fenomenal. 2.4.3.2. Acestor texteme titulare li se adaugă o serie de texteme-pereche, în cadrul cărora textemul secund reprezintă o reconfigurare polemică a textemului prim, indiferent de sursa acestuia. Din această categorie fac parte replici precum: [23] "[Platon:] -Lumea uită ades că tot ce-i pământesc și omenesc se ofilește. [Maria:] -Prea sfințite părinte, [...] toate cele pământești și omenești ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
its Challenge to Western Thought, Basic, New York, 1999, precum și în George Lakoff, "The Neural Theory of Metaphor", în Raymond W. Gibbs, Jr. (ed.), The Cambridge Handbook of Metaphor and Thought, Cambridge University Press, New York, 2008., pp. 17-39. V. și comentariile polemice din Jordan Zlatev, "From Cognitive to Integral Linguistics and Back Again", în Intellectica, vol. 56, nr. 2, 2011, pp. 125-147. 116 Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", pp. 54-55. 117 Idem, "The Metaphoric Model in Poetic Texts", p. 98
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vorbirea", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 85. 217 Idem, "Pour et contre l'analyse sémique" [1983], în L'homme et son langage, p. 355. 218 Începând cu sfârșitul deceniului șapte, acestei dihotomii i se va adăuga, ca țintă polemică, și distincția chomskyană între competence și performance. 219 Eugeniu Coșeriu, "Sistemul, norma și vorbirea", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 44-64. 220 Idem, "Determinare și cadru. Două probleme ale unei lingvistici a vorbirii" ["Determinación y entorno. Dos problemas de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unele clișee parnasian-simboliste. Culegerea Poezii (1934), cuprinzând ceea ce a publicat N. de la 1902 la 1934, e precedată de expunerea concepției sale despre poezie. Ideile prefeței, lipsite de originalitate, însă nici contestabile în sine, se dovedesc anacronice, deoarece sunt stângaci plasate polemic. Optând pentru o poezie a „simplității, clarității și adâncimilor” și a „consecințelor morale” și încercând să acrediteze conceptul unui lirism filosofic, eliberat de imagini (E. Lovinescu îl plasează pe N. în „sfera poeziei «de concepție»”), autorul condamnă în bloc „modernismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
coerent, de esențializare lirică și modernitate. Antologia de autor Poezii din secolul trecut (2002) conține materia cărților anterioare și texte recente, împlinind portretul poetului sexagenar. Cuvinte încrucișate (1996) și Mătrăguna dulce (2001) adună, într-un conglomerat eclectic, texte de gazetar polemic, schițe și portrete, reverii și meditații pe marginea vieții literare, eseuri. Încă de la întâia plachetă poezia lui T. pare să își precizeze direcțiile, obsesiile și mijloacele de expresie. Deschizându-se cu o „fereastră”, în mod simbolic „închisă”, dar prin care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
Senzitivitatea și selenaritatea eminesciană sunt decriptate printr-un demers empatic, de acută și voluptuoasă participare. Cea de-a doua carte a lui M., Dramaturgia lui Lucian Blaga (1984), prima lucrare de proporții consacrată exclusiv temei titulare, urmărește, nu fără intenție polemică și recuperatoare, o „punere a teatrului blagian într-o lumină specific spectaculară”. „Sistemul dramatic” al lui Blaga este analizat din perspectiva „dominantelor” conflictuale (credință versus religie, tragicul opțiunii, sacrificiul necesar), psihologice („daimonia” ca energie ambivalentă, femininul ca cenzură și valorizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
În spatele „panourilor” ideologice se poate desluși lesne efortul de a promova adevăratele valori și de a forța limitele ideologicului în folosul autenticității și al viabilității axiologice. Semnificativ în acest sens este un articol al lui Sorin Titel, Contemporaneitate și spirit polemic, articol ce propune o infuzie de incisivitate și spirit critic în conținutul mesajului artistic, repudiind tendințele moralizatoare, care nu fac decât să slăbească vigoarea estetică a operei. Textul reprezintă o pledoarie pentru „valoarea polemică a operei literare”. Rubricile substanțiale sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
lui Sorin Titel, Contemporaneitate și spirit polemic, articol ce propune o infuzie de incisivitate și spirit critic în conținutul mesajului artistic, repudiind tendințele moralizatoare, care nu fac decât să slăbească vigoarea estetică a operei. Textul reprezintă o pledoarie pentru „valoarea polemică a operei literare”. Rubricile substanțiale sunt „Profiluri literare”, „Poeți contemporani”, „Orientări”, „Studii”, „Cronica literară”, „Cronica editurilor”, „Cărți - reviste”, „Cartea străină”, „Miniaturi critice”, „Din lirica universală”, „Orizontul ideilor”, „Orizont literar-artistic-plastic” ș.a. Poezia publicată de O. se întinde pe un registru amplu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
articolul lui Mihail Dragomirescu prilejuit de primirea lui G. Coșbuc la Academie (G. Coșbuc. Însemnătatea lui în evoluția conștiinței noastre naționale), cuvântarea lui I. Al. Brătescu-Voinești ținută cu ocazia reluării piesei O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, ca și articolul polemic Fecunditate sau nevroză literară de Dragoș Protopopescu, acuzând scriitorii de venalitate și mercantilism, de transformarea literaturii într-o industrie națională. Sunt publicate și câteva amintiri sau medalioane literare: Nicu Gane, Jean Moréas de Ludovic Dauș, Glasul orașelor de Victor Eftimiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
semnificația majoră pe care o are în viața noastră” . Teoria este construită modular, coagularea ei fiind pusă în perspectiva unei arheologii pe sărite a modernității literare românești. Studiile de caz, consacrate lui I. L. Caragiale, Urmuz, Nichita Stănescu ș.a., sunt remarcabile, polemice, cu multe lucruri originale. O amplificare a acestor idei poate fi aflată în Seducția ideologiilor și luciditatea criticii (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași). P. focalizează perioada interbelică, deconstruindu-i structurile, raporturile de forță, direcțiile/ traseele, viciile reprezentative. Din rândul ultimelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
Kogălniceanu, V. Alecsandri, C. Negri, D. Ralet, V. Mălinescu, Anastase Panu, C. Hurmuzachi. Pentru articolul Unirea și neunirea Principatelor Române, publicat în „Zimbrul”, în iunie 1856, S. este atacat de antiunioniști, prin N. Istrati, care îl combate într-un răspuns polemic (Despre cvestia zilei în Moldova). Ripostând la rândul său, din nou în „Zimbrul”, unde în iulie 1856 îi apare al doilea articol, Foloasele Unirei Principatelor Române, este în primejdie de a fi surghiunit. În scopuri de propagandă unionistă mai tipărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
studii contemporane care tratează despre pocăința publică în antichitate, pentru a îndepărta această ambiguitate. Textul canonului 8 de la Niceea nu explică ce sunt numiții digamoi pe care, după afirmațiile Conciliului, novațienii trebuie să-i admită la Sf. Împărtășanie. Probabil scrierile polemicii antinovațiene precedente sau posterioare cu un secol față de Niceea ne vor da mai multe informații. Într-adevăr, anonimul Ad Novatianum, publicat de Corpus Christianorum împreună cu operele lui Novațian, nu furnizează nicio informație în privința a ceea ce ne interesează, și nici scrisorile
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
textului epic. Cartea morților își dezvăluie semnificația filosofică prin intermediul piesei Don Juan apocalipticul, „comedia neagră” cuprinsă în spațiul epic al acestui roman - „unul dintre cele mai interesante și mai profunde ale epocii postbelice” (Ion Vartic). Tema pactului cu diavolul, demistificarea polemică a demonismului romantic, viziunea pregnant metafizică indică multiple înrâuriri provenind din spațiul literaturii de limbă germană. Formula insolită de scriitură, bazată pe intertextualitate și pe ambiguitatea identităților, pe continua metamorfoză a discursului, care trece de la narațiunile-eseu la construcția dramatică, îngăduie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
14 februarie și 20 martie 1894. Primele două din cele șase numere continuau numerotarea cotidianului „Independentul”. Articolul-program, scris de G. Russe-Admirescu (Opiniunea publică), prea puțin susținut de conținutul revistei, militează pentru autoritatea criticii, pentru autonomia și obiectivitatea ei. Unele articole polemice indică o orientare antijunimistă (se republică fragmente din satira lui M. Zamphirescu, Muza de la Borta-Rece) și antisocialistă. Ținta atacurilor este îndeosebi Anton Bacalbașa, contestat de Toma Florescu și acuzat de plagiat de G. Russe-Admirescu. În sprijinul acuzației se traduce Le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287544_a_288873]
-
Fl. Țuțugan, Dimitrie Cantemir ca autor de opere filosofice, alături de maxime și cugetări atribuite lui Leonardo da Vinci, reproduse dintr-un roman scris de Dmitri Merejkovski. În numărul 1/1937 apare un articol semnat B. Cocoș, Inactualitatea lui Caragiale?, răspuns polemic la intervenția cu același titlu a lui Victor Eftimiu din „Adevărul”. În sumar intră și cronici la cărți de I. Petrovici, C. Noica, iar în 1938 I. Iacob publică articolul Metafizica satului românesc, note la discursul de recepție în Academia Română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289167_a_290496]
-
greșite ale românilor din Italia sau erorile centru stângii din Italia și tăcerea Bucureștiului. Acutizarea raporturilor dintre români și italieni a fost extrem de amplificată de către presă, atât în România cât și în peninsulă. S-au înscris într-o suită de polemici ziariști, în special de dreapta din Italia, dar și unii ziariști de la Repubblica uneori. Din România aproape toate ziarele și în special Antena 3 au răspuns unei asemenea campanii. S-au cheltuit mulți bani pentru deformarea imaginii românilor din Italia
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
construi o primă fotografie, sperăm noi suficient de clară, a realității românești "italiene" eliminând clișeele și banalitățile? Această carte deschide un discurs, în speranța că ar putea continua. L'Italia qual é (Italia, care este), era un titlu faimos și polemic al unui volum scris la începutul secolului XIX, într-o țară (Italia lui Crispi și a lui Giolitti) care încă nu se cunoștea bine pe sine. Această cercetare a noastră ar putea să se intituleze "Românii care sunt". Ea a
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
clișee specifice relatărilor din teatrele de război. Ba mai mult: în fiecare dimineață, la ore de maximă audiență, pe întreaga perioadă în care s-a desfășurat campania antiromânească în mass-media italiană, media românească a transmis, cu punctualitate și cu comentarii polemice, revista presei. "Violatorul român rămâne tema preferată a presei italiene", era debutul știrilor matinale din Italia. Postul de televiziune Realitatea Tv, era asaltat de mesaje din partea telespectatorilor, care erau citite în direct în timpul emisiunii "Martor ocular". Aceste mesaje erau, invariabil
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
la Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Limbă și literatură”, „Revista de pedagogie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Perspective” ș.a. V. A. Urechia (1979) reprezintă prima monografie despre contestatul cărturar moldovean, atacat de Titu Maiorescu în pamfletele Observări polemice și Beția de cuvinte. Cu bune capitole despre animatorul culturii și învățământului, despre gazetar și polemist, despre rolul său de tribun, cartea are meritul de a sublinia că paginile usturătoare ale lui Maiorescu au însemnat o adevărată trezire pentru V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287308_a_288637]
-
în colaborare, cursuri universitare, precum și numeroase articole, studii și eseuri de specialitate în reviste literare prestigioase. A semnat traduceri din scrierile lui Asztalos István, Sütő András, Sorin Titel și F.M. Dostoievski. În intenție, studiul Poetica lui Dostoievski (1987) este unul polemic, K. încercând să le răspundă celor care îl consideră pe scriitorul rus doar un investigator al sufletului bolnav și un stilist precar. Autorul demonstrează că pentru Dostoievski frumosul este o valoare fundamentală, ca autoafirmare a omului în lupta cu realitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
al Biroului Permanent al Senatului. Debutează la „Contemporanul” în 1962 cu cronici de film, și editorial cu volumul Campanii, apărut în 1970. Este doctor în filologie cu teza Posteritatea lui C. Dobrogeanu-Gherea (1983). A colaborat cu recenzii, articole, cronici, note polemice și la „România literară”, „Viața românească”, „Cronica”, „Astra”, „Familia”, „Flacăra”, „Convorbiri literare” ș.a. I s-au decernat, între altele, Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist (1973) și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1973, 1978). Adept în anii ’70 al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
prin câțiva lideri ai ei din trei generații, față în față cu mizele timpului, în vreme ce Exactitatea admirației (1985) evidențiază mai pregnant militantismul pentru protocronism, ca și preocupările de istoric literar ale lui U., formula sa de revizuire a valorilor, reacția polemică față de tratamentul demolator aplicat de dogmatici, în epocă, lui Tudor Arghezi și G. Călinescu. Articolele privitoare la cele două cazuri (Mărțișorul ostracizat și Sensul histrionismului) sunt sinteze percutante asupra unei traume sociale și literare de lung ecou în conștiințele scriitoricești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
anii ’80 și ’90. Un război civil regizat? (1997), pornind de la volumele, studiile, articolele, știrile închinate evenimentelor din decembrie 1989, urmărește jocul imaginii spontane sau calculate în legătură cu faptele de atunci. În Holocaustul culturii române (1999) este analizat, cu aceeași pornire polemică aspră, tăioasă, dar puțin credibilă din cauza recursului la teoria conspirației, modul în care scriitorii și literatura română postbelică au fost loviți. O culegere de texte despre literatura din epoca dogmatică consolidează această perspectivă. Se adaugă Enciclopedia valorilor reprimate (I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
unei istoriografii politic marcate de autori precum François Furet (1995) ori Stéphane Courtois (1997), orientată cu precădere spre extremele „sistemului”, „călâii” (organele de represiune ale regimului comunist) și „victimele”, precum spre diferitele forme de opoziție, de la „rezistență” la „dizidenta”. Caracterul polemic, acumularea necritica de documente și moralizarea discursului au fost principalele reproșuri aduse acestei istoriografii, orientată prioritar spre judecarea și condamnarea trecutului, respectiv spre eroizarea rezistenței și opoziției la „comunism”. Este cazul exemplar al comisiilor istorice conduse de Vladimir Tismăneanu („de
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
festivitățile unei alte aniversări, cea a 165 de ani de la nașterea lui Engels; corpul didactic Își revendică răspunderea pentru viziunea studenților asupra lumii, pentru determinarea unei perspective de clasă, pentru educarea morală și politica a studenților, pentru dezvoltarea capacității lor polemice față de concepțiile adverse. Facultatea de economie politică și de stiinte ale economiei era alcătuită din patru catedre - economie politică a capitalismului, economie politică a socialismului, economia industriei și economia agriculturii, la care se adăugau două „grupuri de lucru”, „Conducerea și
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]