2,793 matches
-
n-ar fi crezut mare lucru, purtările ei de fată bine educată și ușor trufașă, cruzimea ei delicată (era prea tânără și prea frumoasă ca să aibă habar ce era compasiunea lipsită de calcul), moderată de un umor fulgerător și o politețe neastâmpărată. Faulques mai observase și că, deși se străduia, nu trecea neobservată: bărbații o lăsau să intre pe ușă Înaintea lor ori Îi deschideau portiera automobilului, chelnerii veneau de cum se uita la ei, la restaurant orice maître Îi rezerva cea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pentru consulate, ambasade, judecătorii și birouri de imigrație. Era divorțată, avea o fetiță de cinci ani. Și se numea Carmen Elsken. - De origine germană? - Olandeză. Locuiesc În Spania de mică. Au mai sporovăit Încă cincisprezece-douăzeci de minute. Lucruri fără importanță, politețuri, fără prea mare interes pentru Faulques, cu excepția faptului că vocea pe care multă vreme o auzise dimineață de dimineață Îi aparținea acelei femei. Așa că a lăsat-o să turuie, Într-o tăcere relativă, din care nu ieșea decât pentru Întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aptitudinile necesare, respectiv să fie capabilă de: a asculta; a pune Întrebări; analiză și sinteză; a oferi informații; a crea și menține o relație de comunicare cu candidatul; control (să‑l Întrerupă, să‑l oprească, să redirecționeze sensul discuției - cu politețe și ferm). În sensul celor menționate mai sus, În anexa 14 este prezentat un ghid practic de organizare a unui interviu. Întrebările recomandate În literatura de specialitate ce pot fi adresate la interviuri sunt de mai multe feluri, cele mai
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
modul în care îl percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional. Este un comportament cu rol esențial în constituirea și întreținerea relațiilor interumane. Formularea unor răspunsuri suficient de informative la întrebări, folosirea unor strategii ale politeții pozitive (vezi infra), empatizarea cu celălalt sunt concretizări ale susținerii comunicative pe care vorbitorul o oferă interlocutorului, dându-i sentimentul apartenenței la grup, satisfăcându-i nevoia de cooperare, de aprobare, de apreciere. Comportamentul reflexiv este o formă de răspuns prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Unele semnificații sunt transmise literal, altele doar implicate. Alegerile discursive ale vorbitorului și interpretarea lor de către ascultător sunt reglate prin mecanismul presupozițiilor și al implicațiilor, constrânse de principiul cooperării și de cel al politeții (vezi Vasilescu, 2005, passim). 5.1. Principiul cooperării În mod ideal, se presupune că participanții la dialog sunt indivizi raționali, capabili să identifice și să gestioneze scopurile curente ale schimbului verbal, știu să facă astfel încât contribuțiile lor conversaționale să corespundă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puțin dependente de contextul concret, având un caracter mai mare de generalitate: structurile interogative funcționează adeseori ca acte de vorbire directive indirecte (Poți să-mi dai sarea? = „Dă-mi sarea!”; Vrei să deschizi fereastra? = „Deschide fereastra!” etc.). 5.2. Principiul politeții Participanții la comunicare dispun de două imagini comunicative/imagini publice/fețe: fața pozitivă și fața negativă. Fața pozitivă se manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și manifesta dorința de angajare în relație cu ceilalți, atracția față de ceilalți; fața negativă se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
față de ceilalți; fața negativă se manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și păstra un teritoriu privat, neîmpărtășit cu ceilalți participanți la dialog, de a se distanța de ceilalți. Cele două fețe de care dispun vorbitorii se concretizează în strategii ale politeții pozitive (sau strategii ale solidarizării cu interlocutorul), respectiv strategii ale politeții negative (sau strategii ale desolidarizării de interlocutor). Alegerea uneia sau alteia dintre strategii este parte a unui comportament planificat, menit să contribuie la menținerea unor relații interpersonale armonioase. Prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-și păstra un teritoriu privat, neîmpărtășit cu ceilalți participanți la dialog, de a se distanța de ceilalți. Cele două fețe de care dispun vorbitorii se concretizează în strategii ale politeții pozitive (sau strategii ale solidarizării cu interlocutorul), respectiv strategii ale politeții negative (sau strategii ale desolidarizării de interlocutor). Alegerea uneia sau alteia dintre strategii este parte a unui comportament planificat, menit să contribuie la menținerea unor relații interpersonale armonioase. Prin strategiile politeții pozitive vorbitorii accentuează relația de colaborare cu interlocutorul, prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau strategii ale solidarizării cu interlocutorul), respectiv strategii ale politeții negative (sau strategii ale desolidarizării de interlocutor). Alegerea uneia sau alteia dintre strategii este parte a unui comportament planificat, menit să contribuie la menținerea unor relații interpersonale armonioase. Prin strategiile politeții pozitive vorbitorii accentuează relația de colaborare cu interlocutorul, prin strategiile politeții negative vorbitorii atenuează potențialul agresiv al unor acte de vorbire care pot afecta dorința de independență a interlocutorilor. Printre strategiile politeții negative se numără: (i) performarea de acte de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau strategii ale desolidarizării de interlocutor). Alegerea uneia sau alteia dintre strategii este parte a unui comportament planificat, menit să contribuie la menținerea unor relații interpersonale armonioase. Prin strategiile politeții pozitive vorbitorii accentuează relația de colaborare cu interlocutorul, prin strategiile politeții negative vorbitorii atenuează potențialul agresiv al unor acte de vorbire care pot afecta dorința de independență a interlocutorilor. Printre strategiile politeții negative se numără: (i) performarea de acte de vorbire expresive (a cere scuze, a exprima regretul, a cere iertare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la menținerea unor relații interpersonale armonioase. Prin strategiile politeții pozitive vorbitorii accentuează relația de colaborare cu interlocutorul, prin strategiile politeții negative vorbitorii atenuează potențialul agresiv al unor acte de vorbire care pot afecta dorința de independență a interlocutorilor. Printre strategiile politeții negative se numără: (i) performarea de acte de vorbire expresive (a cere scuze, a exprima regretul, a cere iertare); (ii) performarea de acte de vorbire indirecte prin care sunt diminuate constrângerile vorbitorului asupra interlocutorului, pentru a-i lăsa posibilitatea unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ni se cere să...); (v) reducerea la minimum a tuturor presupunerilor legate de interlocutor (prin structuri condiționale, temporale: Dacă vrei, pot să te ajut; Când te hotărăști, vin să facem ordine în bibliotecă.); (vi) exprimarea deferenței prin folosirea pronumelor de politețe, a pluralului, a titlurilor academice (Domnule academician, vă rog să îmi acordați un interviu.); (vii) exprimarea subordonării față de interlocutor (Vă rămân dator; Aș fi onorat să...); (viii) neimplicarea comunicativă (tăcerea, replici scurte, imobilitate). Printre strategiile politeții pozitive se numără: (i
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin folosirea pronumelor de politețe, a pluralului, a titlurilor academice (Domnule academician, vă rog să îmi acordați un interviu.); (vii) exprimarea subordonării față de interlocutor (Vă rămân dator; Aș fi onorat să...); (viii) neimplicarea comunicativă (tăcerea, replici scurte, imobilitate). Printre strategiile politeții pozitive se numără: (i) performarea unor acte de vorbire expresive de tipul complimentelor, flatărilor (Ce bluză frumoasă ai!); (ii) folosirea de intensificatori de expresie pentru a exagera interesul față de interlocutor (Te rog, atenție la scări, sunt extrem de alunecoase! Întotdeauna ai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
much money). Referirea la inanimate se face printr-un pronume special în engleză (it), dar printr-un pronume comun animatelor și inanimatelor în limbile romanice (rom. el, ea / fr. il, elle / it. lui, lei / sp. ello, ella). Sistemul gramatical al politeții se materializează prin desemnarea interlocutorului printr-un singur pronume în engleză - you -, prin doi în franceză - tu, vous -, prin trei în română - tu, dumneata, dumneavoastră -, în funcție de relația de deferență dintre interlocutori, prin mai mulți termeni în japoneză, în funcție de statutul social
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
monologică, iar studenții sunt învățați să-l asculte atent pe profesor fără a-l întrerupe, să nu pună întrebări, să preia informația de la profesor în mod necritic. Diferențele dintre cele două modalități de interacțiune se explică prin două sisteme ale politeții diferite: sistemul politeții ierarhice din țările asiatice și sistemul politeții egalitariste din Statele Unite (Scollon, Scollon, 1995). Diferențe culturale apar chiar și în cazul unor texte canonice, cum ar fi scrisorile de afaceri, invitațiile oficiale sau private, e-mailurile, anunțurile oficiale, cv-urile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt învățați să-l asculte atent pe profesor fără a-l întrerupe, să nu pună întrebări, să preia informația de la profesor în mod necritic. Diferențele dintre cele două modalități de interacțiune se explică prin două sisteme ale politeții diferite: sistemul politeții ierarhice din țările asiatice și sistemul politeții egalitariste din Statele Unite (Scollon, Scollon, 1995). Diferențe culturale apar chiar și în cazul unor texte canonice, cum ar fi scrisorile de afaceri, invitațiile oficiale sau private, e-mailurile, anunțurile oficiale, cv-urile, recomandările etc. Aceste
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
profesor fără a-l întrerupe, să nu pună întrebări, să preia informația de la profesor în mod necritic. Diferențele dintre cele două modalități de interacțiune se explică prin două sisteme ale politeții diferite: sistemul politeții ierarhice din țările asiatice și sistemul politeții egalitariste din Statele Unite (Scollon, Scollon, 1995). Diferențe culturale apar chiar și în cazul unor texte canonice, cum ar fi scrisorile de afaceri, invitațiile oficiale sau private, e-mailurile, anunțurile oficiale, cv-urile, recomandările etc. Aceste tipuri de texte au formă (relativ) fixă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
franceză, Editura Valbert, Viena/ PC Graf, Deva, 1995). În scrisoarea redactată în limba engleză stilul este direct și precis, se fac referiri exacte la documente, se lasă la latitudinea partenerului de afaceri găsirea unei soluții pentru corectarea situației. Formulele de politețe sunt relativ scurte, întreaga scrisoare este redactată succint. În scrisoarea redactată în limba franceză, stilul este indirect și evaziv, se face referire la experiența de afaceri comună a celor doi parteneri; formulele de politețe sunt augmentate, iar pentru a diminua
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
soluții pentru corectarea situației. Formulele de politețe sunt relativ scurte, întreaga scrisoare este redactată succint. În scrisoarea redactată în limba franceză, stilul este indirect și evaziv, se face referire la experiența de afaceri comună a celor doi parteneri; formulele de politețe sunt augmentate, iar pentru a diminua pe cât posibil efectele negative ale plângerii asupra interlocutorului se invocă posibile scuze pentru partener, se sugerează o soluție de rezolvare și totodată de validare a conținutului plângerii de către adresant. Cultura impune restricții și în privința
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbitorul se angajează „să vină mâine”); nerespectarea promisiunii aduce prejudicii imaginii sale publice. În culturile africane însă, simpla asertare a intenției de a face o acțiune viitoare nu echivalează automat cu o promisiune sinceră, ci este doar o promisiune „de politețe”, făcută pentru a păstra relațiile sociale armonioase între membrii comunității; nerespectarea promisiunii este așteptată de către membrii grupului, în schimb un refuz spus direct interlocutorului, în locul unei promisiuni „de politețe”, poate prejudicia imaginea vorbitorului și poate deteriora relațiile sociale. Deci în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
automat cu o promisiune sinceră, ci este doar o promisiune „de politețe”, făcută pentru a păstra relațiile sociale armonioase între membrii comunității; nerespectarea promisiunii este așteptată de către membrii grupului, în schimb un refuz spus direct interlocutorului, în locul unei promisiuni „de politețe”, poate prejudicia imaginea vorbitorului și poate deteriora relațiile sociale. Deci în culturile africane promisiunile funcționează ca acte de vorbire indirecte în performarea unui refuz politicos. Față de promisiunile „de politețe”, promisiunile sincere se fac în această cultură prin negocierea de către interlocutori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în schimb un refuz spus direct interlocutorului, în locul unei promisiuni „de politețe”, poate prejudicia imaginea vorbitorului și poate deteriora relațiile sociale. Deci în culturile africane promisiunile funcționează ca acte de vorbire indirecte în performarea unui refuz politicos. Față de promisiunile „de politețe”, promisiunile sincere se fac în această cultură prin negocierea de către interlocutori a condițiilor de succes implicate în actul de „a promite”. Astfel, negocierea se realizează printr-o pereche de adiacență (interlocutorul întreabă Vorbești serios?/Promiți?, iar interlocutorul confirmă Da, serios
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Promit/ Pe cuvântul meu), prin repetarea enunțului de către interlocutor (Crede-mă că voi veni), prin marcarea explicită a aserțiunii ca promisiune sinceră (însoțind-o de o expresie echivalentă cu „Această promisiune o pun în gura ta”), respectiv ca promisiune „de politețe” (însoțind-o de o expresie echivalentă cu „O să încerc, să văd dacă pot să vin, O să fac tot posibilul să vin”). În mod similar, sugestia unei invitații la masă (Let’s do lunch!) sau a unei întâlniri ulterioare (Let’s
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conținutului, nu organizării formale a mesajului, ceea ce apare ca încălcare a maximelor griceene ale relevanței și manierei. În aceste condiții, Clyne (1994, p. 195) completează maxima manierei astfel: Fă clare intențiile tale comunicative numai dacă acest lucru nu contravine regulilor politeții, valorilor culturale fundamentale legate de demnitate, armonie, milă, respect. În plus, adaugă a cincea maximă, care satisface nevoile comunicării interculturale: În contribuția ta comunicativă ia în seamă tot ce știi sau poți anticipa în legătură cu așteptările de comunicare ale interlocutorului (apud
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
are o orientare pragmatică, se subordonează principiului „dugri”, adică este direct, simplu, agresiv, orientat spre imaginea publică a vorbitorului, alert, cu multe întreruperi și suprapuneri. Scollon și Scollon (1987) pun volubilitatea comunicativă vs atitudinea comunicativă taciturnă în legătură cu strategiile solidarității, ale politeții pozitive, respectiv cu strategiile deferenței, ale politeții negative din diverse culturi (vezi și infra, 6.4). Există diverse maniere culturale de semnalizare a intențiilor interacționale: de pildă, intenția de a păstra cuvântul este semnalizată de vorbitorii din Europa Centrală și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]