3,008 matches
-
cotidian din existența reală, cultivând cu preponderență bizareria și împingând, uneori, încifrarea sensurilor până la limita nevoii de decodificare. „Sofisticarea” stilistică, remarcată prompt de critica literară, este înlocuită în următoarele romane de exprimarea nudă a faptelor, astfel încât Lumină târzie (1974) și Popasul (1975) constituie adevărate mostre de proză „limpede”, de realitate recuperată „fotografic”. Drumețul fără toiag (1977) și Rădăcinile casei (1978) fac parte din proiectul unui ambițios ciclu romanesc intitulat Ispășirile Severinilor. Dacă primul se axează pe destinul de victimă al unui
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
natură critică ori eseistică, dar folosind exhaustiv posibilitățile prezentării descriptive, dicționarul are meritul de a înlesni cunoașterea, din perspectivă panoramică, a spiritualității unei mari culturi extrem-orientale. SCRIERI: Balanța cu umbre, București, 1971; Spațiile altora, București, 1972; Lumină târzie, București, 1974; Popasul, București, 1975; Drumețul fără toiag, București, 1977; Rădăcinile casei, București, 1978; Pecetea dragonului. Însemnări de călătorie în China, București, 1980; Civilizația japoneză tradițională, București, 1984; Prizonierul deșertului, București, 1985; Dicționar de literatură japoneză, București, 1994; Crângul semnelor, București, 2001. Repere
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
La arie), seceta (Ape mari). Aceste descrieri - observă Tudor Vianu - se caracterizează prin „preciziunea imaginei”, natura fiind transpusă frecvent „cu simplitate sugestivă, fără comparații și epitete”, într-un stil de remarcabilă concretețe. SCRIERI: Scrisori către plugari, București, 1901; Drum și popas, București, 1904; În urma plugului, București, 1905; Două neamuri, București, 1906; Pe drumul Bărăganului, București, 1908; Ape mari, București, 1910; Pe Mărgineanca, București, 1912; Ion Măgură, București, f.a.; Nuvele, București, f. a.; Călugărenii, București, 1920; Cantonul cu stejari, București, [1921]; Povestiri, București
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
de logica predării noilor cunoștințe și interdisciplinaritate. Corelarea cunoștințelor este un procedeu folosit ca o modalitate simplă, cu caracter strict asociativ; întotdeauna s-au readus în discuție unele apropieri, similitudini, împrumuturi de concepte și mijloace, s-au făcut raportări sau popasuri interdisciplinare care se înscriu în domeniul firescului. Tratarea interdisciplinară înseamnă mult mai mult; este o modalitate complexă de organizare și structurare a unui conținut. Ea presupune o interacțiune între două sau mai multe discipline; de asemenea, ea necesită conexiuni disciplinare
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
cu Regina Elisabeta.<footnote Ibidem, p. 256 footnote> Cu prilejul unor astfel de vizite, pe lângă nelipsitele cine festive, serbări și tot ceea ce ține de protocol, se făceau plimbări. Pe aleile din Parcul Castelului Peleș, pe potecile umbrite de brazi, cu popasuri la “Cuibul Reginei”, la “Sf. Ana”, la “Izvorul Peleșului” și până la “Poiana Reginei” (invitații) oaspeții făceau cerc în jurul Suveranului și a Reginei Elisabeta, purtând convorbiri de o ținută plină de finețe. Se dezbăteau subiectele cele mai variate, de la politică în
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
tace, București, 1974; Hronicu leatului 7481, Cluj-Napoca, 1975; Simfonie helvetică, București, 1975; Poemele depărtării, Cluj-Napoca, 1977; Cuibul din inimă, București, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, 1978; Viscol în sânge, Craiova, 1978; Grădinile de aer, București, 1979; Jurnal neterminat, București, 1979; Popasuri străine, București, 1980; Întâlnirea pierdută, București, 1982; Rubedenii..., București, 1983; Scrisori romantice, București, 1984; Caietele roz, București, 1985; Plicul verde, Cluj-Napoca, 1987; Mic dicționar hazliu despre tot ce este viu, cu ilustrații de Eugen Taru, București, 1989; Fiecare buclucaș își
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Că-mi iau geamantanul și plec!// Eu nu știu limanul spre care/ Pornesc cu bagajul acum,/ Ce demon mă pune-n mișcare/ Ce taină mă-ndeamnă la drum./ Dar simt că m-apasă păreții,/ Eu sunt chiriaș trecător:/ În scurtul popas al vieții/ Vreau multe schimbări de decor”. Efortul de a evita și chiar de a se război cu sentimentalismul desuet e vizibil aproape în tot locul în poezia lui T., rezultatele nefiind însă întotdeauna cele așteptate. Definitorii pentru umorul liric
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
va găsi climatul necesar pentru a face să apară un ziar așa cum își dorea și visând să-l întâlnească pe romancierul Émile Zola, pleacă spre Franța împreună cu soția sa. După o ședere în Elveția (trece prin Zürich, Lausanne, face un popas la Geneva; aici, pentru a-și câștiga existența, găsește o slujbă în librăria unui francez), își continuă singur călătoria, ajungând pe jos la Paris. Scurt timp este contabil, dar tuberculoza de care suferea se agravează și, deprimat, se sinucide, aruncându
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
Goethe și Schiller, Iași, 1891; Poesii, [I-]II, București, 1908-1910. Traduceri: Lucian din Samosata, Dialogul morților, Iași, 1886. Repere bibliografice: Petronius [Grigore Tăușan], Un nou poet: A. Vântul, „Secolul”, 1910, 3 304; Arghezi, Scrieri, XXIII, 302-303; Gala Galaction, Chipuri și popasuri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1969, 158-161; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 98-99. S. D.
VANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]
-
colaborare cu I. Oprișan). Ediții: Nicolae Xenopol, Brazi și putregai, pref. edit., București, 1955; Alexandru Vlahuță, Poezii, București, 1956; Nicolae Gane, Nuvele, pref. Șt. Cazimir, București, 1959; Gala Galaction, Opere alese, I-IV, introd. Dumitru Micu, București, 1959-1965, Chipuri și popasuri, pref. edit., București, 1969, Jurnal, I, pref. edit., București, 1973 (în colaborare cu Mara Galaction Țuculescu), II-III, pref. edit., București, 1977-1980; ed. I-V, București, 1996-2003, Opere, I-VII, pref. edit., București, 1994-2002; Emil Gârleanu, Scrieri alese, I-II, pref.
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
inserează un fragment din Prăvale-Baba, romanul lui Ionel Teodoreanu. Mircea Eliade dă comentariul intitulat Teama de necunoscut, Ion Frunzetti figurează cu textul polemic Pictura românească, replică la un articol al Olgăi Greceanu despre începuturile picturii naționale, iar Virgil Carianopol cu Popas în literatură, unde dezaprobă invidia, egoismul ce caracterizează tagma scriitoricească și aduce un elogiu modestiei unor poeți ca George Gregorian, I. Gr. Periețeanu și Iovan Ducić. O recenzie necruțătoare la traducerea lui N. Bogdan din Plutarh, Viețile paralele ale oamenilor
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
se hrănește din nostalgie, din aducere-aminte: „a fi poet înseamnă a hălădui / pe un meleag / fără de vreme”. Astfel, versul devine și el o oprire din timpul devorant, un dialog cu esența ființei, nu alta decât moartea: „orice poem devine un popas / în goana neîntreruptă, de nestăvilit a luminii”, „Într-un taifas vremelnic cu moartea ea neștiind / că ești doar lira la care cântă / cineva dispărut de multă multă vreme”. Treptat, se poate observa că „liricii de mânie și sintaxei imprecative” Z
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
saisons, ed. bilingvă, îngr. trad., București, 1984; Marivaux, Joaca de-a amorul și de-a întâmplarea, București, 1996, Încercarea, București, 1997, Travestirea sau Pramatia pedepsită, București, 2000; Jean Anouilh, Euridice, București, 1999; Voix et voie de la poésie roumaine - Glasuri și popasuri ale poeziei române, ed. bilingvă, București, 1999; Fernando Arrabal, Scrisoare de dragoste, București, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Poezii”, CNT, 1966, 1; Negoițescu, Scriitori, 440-444; Regman, Cărți, 25-29; Mincu, Critice, I, 203-205; Eugen Simion, Un urmuzian: Romulus Vulpescu, RL, 1970
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
polițistă. SCRIERI: Primăvara, București, 1950; Cazul R-16, București, 1953; Jurnal de front, București, 1954; Urmele, București, 1954; Amintire, București, 1956; Atac la obiectivul 112, București, 1956; A doua tinerețe a uzinei, București, 1958; Ultima toamnă, București, 1958; Urmele, București, 1958; Popasuri..., București, 1959; Un civil în tranșee, București, 1959; Dintre sute de catarge, București, 1961; Palma lui Hercules, București, 1962; Sfârșitul spionului fantomă, București, 1963; Zefirul, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1964; Ordinul „Stejarul” în acțiune, București, 1965; Taina cavalerului de Dolenga
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
a VII-a la Liceul „Matei Basarab”. Audiază la Universitate cursurile lui Vasile Pârvan și Nae Ionescu. Sub influența acestuia din urmă, concepe deja o „teorie a criteriilor”. Examenul de bacalaureat îl susține în 1921 la Liceul „Mihai Viteazul”, ultim popas al unui agitat itinerar preuniversitar. În toamna aceluiași an devine student la Facultatea de Litere și Filosofie și, paralel, la Facultatea de Drept din București. Publică în „Buletinul Asociației Studenților Creștini din România” (aprilie 1923) articolul-program Cuvinte pentru drum și
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă de nefericirile biografiei sale modeste nici în Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai reușită, dar o devalorizează cu câte un clișeu final. Ultimul volum, Desfrunziri (1945), sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 943; C. Fântâneru, ,,Fântâni pentru popas”, UVR, 1940, 16; George Popa, I. O. Suceveanu, ,,Tribuna Sibiului”, 1972, 1 241; Titus Andronic, Poetul I. O. Suceveanu (1905-1960
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 943; C. Fântâneru, ,,Fântâni pentru popas”, UVR, 1940, 16; George Popa, I. O. Suceveanu, ,,Tribuna Sibiului”, 1972, 1 241; Titus Andronic, Poetul I. O. Suceveanu (1905-1960), T, 1978, 10; Ion A. Moldovan, I. O. Suceveanu - Pagini monografice, ,,Cercetări de limbă și literatură” (Sibiu), 1983; Satco-Pânzar, Dicționar
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
școală a vieții” răstoarnă destinele! Ci altceva, mult mai rafinat, mai elevat, mai bine organizat. Se pare că, în hălăduirile sale, Ulise a poposit o vreme - vreo șapte ani - la o mare universitate, în care a studiat științele divine. Acest popas rodnic a determinat, se pare, Kehre odiseică... * A fost obsesia vechilor elini și ar putea fi și a noastră. Fiind un „om ca toți oamenii”, toți oamenii se vedeau întruchipați în el. Buffière amintește o epigramă nesărată dintr-o Antologia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pozitivistă în general, aici este mai subiectiv și mai interesant. Îi amintește pe Restif de la Bretonne, Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Honoré de Balzac, Marcel Proust, Guillaume Apollinaire, André Breton, B. Fondane, Ilarie Voronca. Călătorul își continuă notațiile impresioniste în Popas lângă Notre-Dame (1981), scriind despre Victor Brauner, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Jules Pascin, marchizul de Sade, arătându-se cunoscător al bibliografiei acestuia, într-un comentariu obiectiv, cu detașare critică. SCRIERI: Octombrie, București, 1932; Supremul adevăr, București 1933; Critica criticii, București
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
1961-1962; Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești (1880-1900). Reviste literare. Formarea conceptului de literatură socialistă, București, 1966; Albert Camus sau Tragicul exilului, București, 1968; Semnele romanului, București, 1971; Reverii pe malurile Senei, București, 1978; Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor, București, 1980; Popas lângă Notre-Dame, București, 1981. Repere bibliografice: Pompiliu Andronescu Caraioan, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, FLC, 1949, 20; Dumitru Micu, Critica, „pasiunea vie”. Pe marginea eseurilor critice ale tov. Ion Vitner, „Făclia” (Cluj), 1949, 1 iunie; George Munteanu, „Critica criticii”, „Făclia”, 1949
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
de Stat din Chișinău (1971). Redactor-șef la „Tinerimea Moldovei”, din 1988 deține funcția de redactor-șef al revistei „Viața satului”. În perioada 1998-2001 e deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În cărțile sale de proză - Credință (1975), Dreptul la fericire (1976), Popasuri cubaneze (1977), Balada spicului de grâu (1982) ș.a. - S. abordează predilect teme de morală, manifestând interes pentru sondajul psihologic. Narațiunile sunt întemeiate pe situații-limită, în care personajele își dezvăluie particularități psihologice și intelectuale distincte. Ca poet, S. este autorul volumelor
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
elaborat, dând cuvintelor „o materialitate apăsată” (Mihai Cimpoi). În Surâsul călugărului - The Monk’s Smile (1996), ca și în alte câteva culegeri, miniatura, cultivată inspirat, e transpusă în formă de haiku. SCRIERI: Credință, Chișinău, 1975; Dreptul la fericire, Chișinău, 1976; Popasuri cubaneze, Chișinău, 1977; Balada spicului de grâu, Chișinău, 1982; Momente de răscruce, Chișinău, 1984; Nu împușcați în curcubeu, Chișinău, 1986; Teamă de semn rău, Chișinău, 1993; Scut de zăpadă, pref. Dan Mănucă, Iași, 1994; Surâsul călugărului - The Monk’s Smile
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
1980, 36; Crăciun Parasca, „Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu...”, F, 1980, 6; Dumitru Ignat, „Eminescologul e un devotat creației eminesciene”, ATN, 1986, 1; M. N. Rusu, „Caleidoscop eminescian”, SPM, 1987, 865; N. Mihăescu, Cu privire la Eminescu, SPM, 1987, 871; Al. Raicu, Popas sentimental, CNT, 1987, 3; Dicț. scriit. rom., III, 782-783; Popa, Ist. lit., II, 1092. C.M.B.
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]