4,015 matches
-
Bria, nevastă-sa și doftoroaia care prin descântece și leacuri o pusese pe picioare, se sculă și se duse s-o aducă pe domnișoara, să mănânce cu ei, iar Gheorghe numără iară bucățile de mămăligă. Pentru domnișoară nu era socotită porția și tăie dintr-a lui o bucată, că era cea mai mare. Maia, negustată de atâta timp, pierduse reflexul mâncatului, dar mirosul prăjelii o trezise din agonie. Foamea o făcu să uite de regulile în care crescuse, privind cu nesaț
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
sprijinului eficient al rectorului Iosif EGRI, brăilean la origine, ”care nu se pricepea nici măcar la scor”, clubul avea nu mai puțin de 14 discipline sportive, unde s-au obținut numeroase titluri de campioni naționali, europeni sau mondiali. Fotbalul își ”tăia” porția lui de succese, grație și unor tehnicieni de excepție, de la un Andrei RUSU, fratele actriței de la Național, Marcela RUSU, până la un Petrică RĂDULESCU (trecut pe la Rapid, dar și la națională), Dragoș COJOCARU (fost consilier personal al excepționalului ministru de Externe
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
în ceea ce privește următoarea zi, ne-am strâns sculele, le-am depozitat în cort, apoi ne-am pregătit de culcare. Mai întâi ne-am răcorit în canal, cu o baie în apa plăcută, numai bună pentru scăldat, apoi ne-am luat amândoi porția de somn binemeritat. Dimineața, cafeaua era parcă mai delicioasă și sufletul ne era plin de speranța că ziua de sâmbătă va fi mai bogată în pește, decât ziua precedentă. Așteptam cu nerăbdare să vină și barcagiul cu provizia de bere
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
nu am și eu decât fete, mi-ar fi fost drag să... Bine, bine, am înțeles, nu te mai uita urât la mine, a schimbat șeful de post imediat vorba, când a văzut fața încruntată a bărbatului ce rămăsese în cadrul porții cu o mână ridicată parcă pentru a lovi. E groasă rău de data asta. În ce necaz te-ai mai băgat iar? Nu-ți vine și ție să-ți mergi pe cale, odată și-o dată? - Hai, las-o baltă cu morala
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
și poluare, Soarele-a aprins pământ și mare, Atmosferă sufocantă, Căldură paralizantă. Aer uscat, vreme toridă, Zăbușeală, moleșeală, Lumea dă în bâlbâială. Consternare, alarmare, Salvări, sirene, girofaruri. Leșină lumea pe alei, Cad cardiaci, mai mult femei. Apa se dă cu porția, Ne luăm fiecare rația. Asfaltul frige sub picioare, La umbră nu mai e răcoare. N-a mai plouat de luni de zile, Ploaia așteptată nu mai vine. Scade apa-n lacuri și fântâni, Secetă-i de multe săptămâni, A pârjolit
VARĂ INFERNALĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374668_a_375997]
-
în valoare de 3000 bani de aur plătiți peșcheș de către Mircea turcilor, și abia din 1512 în Moldova, când Bogdan Chiorul adăuga vistieriei lui Selim I suma de 4000 de galbeni și 20 de șoimi - era vărsată an de an Porții otomane, în epoca fanarioților ea ajungând să înregistreze, după cum bine se cunoaște, o creștere considerabilă. Dijmăritul sau impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul, vinăriciul sau taxa pe cârciumi, în virtutea
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
o vizită incognito, fără măcar să mă anunțe în prealabil, ceea ce practic nu mă deranjează, pentru că eu nu sunt formalist. Sună la ușă, intră, eu îl poftesc cu mine în bucătărie, pentru că tocmai mănânc. - Ia loc, îi spun, să-mi termin porția și-ți stau la dispoziție, fac numaidecât și o cafea pentru fiecare... - Ce mănânci? Întreabă el suspicios. - Eh, mi-a venit pofta de o supă de fasole cu mămăligă rece și ceapă spartă. Știi, că pe vremuri... Mi-e puțin
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
alt copil ce se urcă și privește în jos spre Iisus Hristos; mai în jos de măgăruș iarăși copii, unii purtând crenguțe, alții înghesuindu-se, alții așternându-și jos veșmintele, alții aruncând ramuri de palmieri sub picioarele apostolilor; iar în afara porții mulțime de iudei, femei și barbari, purtând în brațe ori pe umeri copii, ce țin la rândul lor ramuri, iar alții Îl privesc pe Iisus Hristos de pe ziduri și de pe porțile lăturalnice ale cetății." Zugravii noștri au urmat îndeaproape îndrumările
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
cantitatea de hrană asigurată de „sponsorii” iubitori de feline. Eu eram “sponsor” din aprilie și până prin noiembrie, deoarece peștele mic îl dădeam felinelor, între care se încingea o bătaie mare pe guvizi, de fiecare dată, dar oricum, fiecare pisică avea porția sa asigurată. Pentru puii de câteva luni, fără dinți puternici care să sfârtece corpul sau capul guvidului, trebuia să le tai bucățele mici, cât pot înghiți odată, sau să-l fierb. Era întotdeauna o delectare să le privești! Cât de
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
Vladimirescu de la 1821. Perspectivele unei revolte anti-otomane însuflețesc grupurile de greci luminați, îmbogățiți, instalați, din cauza activităților negustorești, din Basarabia și pînă în sudul Rusiei, la Odessa. Grecii se bazează pe protecția rusă și pe solidaritatea prinților fanarioți care administrează în numele Porții Principatele Moldo-Valahia. Ei cred într-o acțiune de ridicare generală împotriva Imperiului otoman și în formarea unui stat grec cu capitala la Constantinopol. Aceste proiecte îi însuflețesc și pe membrii societății Eteria, înființată la Odessa în 1814, la inițiativa a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
va lua Instrucția Publică; e portofoliul său de predilecțiune. [ 25 aprilie 1880] ["SCHIMBĂRILE DIN ANGLIA... "] Schimbările din Anglia par a avea de efect grăbirea soluțiunii punctelor încă pendente ale Tractatului de la Berlin. Se constată mai întîi o presiune generală asupra Porții de-a face cesiunile de teritoriu către Grecia și Muntenegru. Cestiunea Arab-Tabiei reapare. "Daily News" anunță că Austria ar fi luat inițiativa pentru regularea și a cestiunii acesteia, propunând României de-a ceda Bulgariei o mică parte a teritoriului de lângă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
escepție măcar...! [ 22 iulie 1880] {EminescuOpXI 260} RĂSPUNSUL PORȚII LA NOTA COLECTIVĂ În "Neue freie Presse" de la 28 iuliu cetim răspunsul la nota colectivă privitoare la cestiunea fruntariei greco-turce pe care ministrul otoman de esterne Ab[b]edin Pașa, în numele Porții, l-a trimis ambasadorilor marilor puteri, în cuprinsul următor: Exelență, subsemnatul, ministru de esterne al Majestății Sale împăratul otomanilor, a avut onoarea să primească nota pe care i-au adresat-o Exelențele lor ambasadorii Germaniei, Rusiei, Marei Britanie, Italiei, Francei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și prin tonul provocator al d-lui Gambetta, știrile despre situația orientală iau din ce în ce un caracter mai liniștit. Din Constantinopol ni se telegrafiază că față cu cererea de prelungire a termenului de trei săptămâni, acordat de puteri Porții pentru esecutarea convenției cu Muntenegrul, ambasadorii vor prezenta guvernului turcesc un memoriu colectiv, invitîndu-l să declare în cel mai scurt termen ce hotărâre a luat și cum are de gând s-o îndeplinească. La acest memoriu Poarta desigur va răspunde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aventuri, care se presupunea că s-ar fi preconizând din afară, conservatorii au lăsat să le scape, cu oarecare încredere, frânele guvernului din mână. Țara a crezut pe amăgitori. Politica guvernului conservator fiind descrisă ca o politică aventuroasă, îndreptată contra Porții, țara a crezut că așa este. Ei bine, în acel moment de abdicare, care-a fost atitudinea consevatorilor? Au încurajat, prin "Timpul" chiar, candidaturile roșii contra altor candidaturi nedeterminate. Bătea la ușă furtuna și trebuia ca țara să fie cel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
său, căci mai cu seamă neamurile catolice de la munte îi veneau în cârduri în ajutor; cu aceștia irupse din castelul Scutari și din oraș și bătu cu totul oștirea împărătească. Steaua lui Cara Mahmud ajunsese în zenit. Declarat rebel din partea Porții, el rupse orice relații cu aceasta, până ce un incident neașteptat dete lucrurilor o altă față. Muntenegrenii credeau că tocmai acum, când albanejii s-au lăpădat de domnia turcească, ar fi sosit timpul de-a reapuca vechile lor tendințe de neatârnare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
humani nil a me alienum puto (sînt om: nimic din ce e omenesc nu-mi e străin). Și ne-afundăm în galerie. Preferînd să văd de-aproape "drama" jocului, mă strecor adesea înșelînd prin impertinență paza chiar pe gazon, în spatele porții. Nemaifăcînd-o de mult, o fac acum. Cu oarecare trac în păcălirea oamenilor de ordine. Plimbîndu-mă cam stingher pe fîșia de pe margine. Vine la mine unu' și mă întreabă crispat: căutați pe cineva? La care, după secunda mea de perplexitate, îi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în cînd rînjesc pe stradă preț de jumătate de oră". Devine bulimic, preocupîndu-se metodic de feluri speciale de mîncare, sindromul găsindu-și însă imediat argument în dictonul lui Feuerbach că omul este ceea ce mănîncă. Megalomania, și ea structurală, își vrea porția: cere gazdelor torineze, în stilul lui important, august, să-i pavoazeze camera ca un templu, cu fresce, astfel încît să-i poată primi în vizită... pe regele și pe regina Italiei. La un concert, în care se cîntă Beethoven și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din răscoalele țărănești, arătând că țăranii erau apăsați greu, bătuți și ținuți flămânzi. Ăștia de acum fac la fel”. -GOGA NICOLAE, din comuna Vânători, fost membru al P.N.Ț., agricultor pensionar, a afirmat că „au dat decret să mănânci cu porția, dar te obligă să dai la contract găini, ouă, carne; până acum dădeau cu gura că mașinile sunt la putere, dar acum se întorc la lopată, să vedem ce vor face tinerii, că ei sunt mai fără frică și mai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
amnistiei decretată de președintele Nikita Hrusciov. Părinții „unchiului Mihail”, septuagenari, s-au pierdut pe rând: tatăl, „destul de repede, răpus de condițiile extreme de muncă și climat”, iar mama, respectiv bunica viitorului istoric, s-a sinucis pentru a nu consuma din porția de pâine a fiului și a-i asigura astfel supraviețuirea! Al patrulea membru al aceleiași familii, Parascheva Verejanu, sora lui Mihail, „scăpase” de deportare pentru că avusese „norocul” de a fi arestată de NKVD-iști cu doar o săptămână înainte de trimiterea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
catolic a devenit în Estul continentului o politică practică de stat, dură și perseverentă. În 1702, Ferriol, ambasadorul Franței la Poartă, îi scria regelui său, cu o tentă simplificatoare, că „pe români nimic nu i-a ținut până acum atașați Porții, decât ura pe care au avut-o întotdeauna pentru biserica catolică”. Revenind, pentru a încheia, la locul pe care l-a ocupat confesiunea religioasă în politica sud-estului european, ne alăturăm considerațiilor potrivit cărora structurile sociale în această regiune nu s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
opt schimbări de domnie, fenomenul extinzându-se apoi după 1714 și în Muntenia. Domnitorul fanariot a devenit o „slugă” a Porții, față de care el se comporta ca atare, de vreme ce el dobândește și își menține situația excepțională de prinț domnitor grație Porții și este lipsit de o bază de susținere internă. Totuși, fidelitatea sa este pusă la grea încercare pentru că rămâne perfect conștient că se află în serviciul unei Puteri pornită pe panta decăderii, ceea ce explică trădările, „hainirile”, relațiile nemărturisite și „vinovate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
expansiunii otomane pe continent, a participării popoarelor balcanice la lupta antiotomană, a importantelor modificări teritoriale ce s-au produs atunci. Sunt îndreptățite și observațiile ce precizează că „stabilizarea” ofensivei otomane n-a însemnat o preponderență decisivă a puterii în favoarea inamicilor Porții; că războaiele din prima jumătate a secolului al XVIII-lea (1711, 1714-1718, 1735-1739) s-au caracterizat printr-un echilibru de forțe al părților, că Poarta a izbutit să câștige temporar unele teritorii (Serbia de nord, Moreea, Oltenia), că ea și-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și de astăzi, chiar dacă unii asociază evenimentul și înfrângerea turcilor sub zidurile Vienei (1683). Prin clauzele sale, tratatul de pace de la Carlowitz consfințește importanța modificărilor teritoriale în sud-estul continentului, o nouă configurație a raportului de forțe pe plan european în defavoarea Porții, deschide îndelungatul și cumplicatul curs al „chestiunii orientale” și al dezmembrării Imperiului Otoman, dă un nou impuls luptei active a popoarelor sud-est europene pentru emancipare națională. În acele împrejurări, pacea de la Carlowitz avea o foarte mare importanță și pentru soarta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai repede, dacă nu se poate cu tot corpul principalei noastre oștiri, cel puțin să fie trimisă cea mai mare parte a ei”, stă scris în jurnalul și instrucțiunile lui Petru I. La Stănilești a fost pierdută o bătălie împotriva Porții Otomane, dar lupta, marea luptă, a continuat. Firul raporturilor politice întreținute de români cu rușii a fost reînnodat. La 1 ianuarie 1712, stolnicul Constantin Cantacuzino îi scria lui Golovkin că întreruperea corespondenței lor se datorește „tăcerii noastre” din cauza temerilor (care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iulie, cancelarul Rusiei îi repeta ambasadorului austriac că, dacă guvernul său este speriat la gândul că Principatele Române și-ar putea schimba stăpânul, de ce nu le-ar lua Austria?. Oricum, în vara anului 1771 Rusia era hotărâtă să nu retrocedeze Porții, sub nici un motiv, Principatele, fiind gata să ajungă la un angajament pentru „a fi date creștinătății”. În raportul său din 31 august 1771 către rege, von Solms confirma că la Petersburg se credea cum că Austria atribuia Rusiei intenția secretă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]