5,260 matches
-
de mirare că Pelagius, care se găsea atunci la Roma și nu era încă cunoscut pentru erezia sa, ci pentru viața lui ascetică, a fost scandalizat de o frază emblematică din Confesiuni (X, 29, 40: „Dă-mi ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”), care e aproape o renunțare deschisă la ideea de liber arbitru. Bibliografie. Aceasta este imensă, firește, de aceea ne vom limita exclusiv la cea foarte recentă și, dintre operele din trecutul apropiat numai la cele care reprezintă o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cunoscut, a nutrit o redusă simpatie. Pelagius, care până atunci trăise la Roma, prețuia operele antimaniheiste ale lui Augustin, însă, așa cum am spus mai sus, fusese neplăcut impresionat de o faimoasă afirmație din Confesiuni: (X, 29, 40: „Dă-mi ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”), considerată de el o formă explicită de anulare a liberului arbitru. Deși sosirea lui Pelagius în Africa avusese loc prin anii 410-411 și el își făcuse cunoscute ideile și la Cartagina, Augustin nu s-a hotărât
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nutrit o redusă simpatie. Pelagius, care până atunci trăise la Roma, prețuia operele antimaniheiste ale lui Augustin, însă, așa cum am spus mai sus, fusese neplăcut impresionat de o faimoasă afirmație din Confesiuni: (X, 29, 40: „Dă-mi ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”), considerată de el o formă explicită de anulare a liberului arbitru. Deși sosirea lui Pelagius în Africa avusese loc prin anii 410-411 și el își făcuse cunoscute ideile și la Cartagina, Augustin nu s-a hotărât să le
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Sever o serie de întrebări referitoare la teme doctrinare (nașterea Logosului, întruparea sa, suferințele și așa mai departe) și la exegeza unor pasaje din Scripturi (de exemplu, de ce în Gal. 3, 13 Cristos este numit „blestem”; de ce a fost poruncită circumcizia; care este interpretarea anumitor cuvinte ale lui Isus...). O culegere cuprinzând 366 de imnuri liturgice în greacă, între care 295 atribuite lui Sever, a fost tradusă în siriană între 619 și 629 de către Pavel, episcop de Edessa, care a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
poate întrupa de mai multe ori; și sufletul lui Cristos preexista și era unit cu Logosul înainte de a se întrupa; astrele au suflet; trupurile se nasc sferice; va veni apocatastaza pentru nelegiuiți și pentru demoni; și multe altele. Împăratul îi poruncea lui Mena să adune episcopii prezenți la Constantinopol împreună cu egumenii ca să aprobe anatemizarea lui Origen; procesul verbal al acestei adunări ar fi trebuit semnat și de ceilalți episcopi și stareți. Florilegiul alcătuit din douăzeci și patru de extrase din tratatul lui Origen
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a închinat în special Fecioarei din Blacherne în al cărei sanctuar se ducea adesea să se roage, chiar și în timpul nopții, când primea o însărcinare. Într-o noapte, Fecioara i-a apărut în somn și i-a dat o carte poruncindu-i s-o folosească. S-a trezit imediat, s-a dus la amvon și a început să cânte imnul compus de el pentru Nașterea Domnului. Această inspirație de natură miraculoasă nu l-a mai părăsit niciodată și Roman a scris
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
confere textului prin introducerea unei idei insolite - oameni-manechine sau manechine care prind viață - nu face decât să întărească aerul de superficialitate. Piesa Lovește-l pe aproapele tău (1995), subintitulată „comedie tristă”, își motivează titlul prin propunerea unei așa-zise noi porunci divine, la antipodul moralei creștine, dar necesară într-o perioadă confuză (cum este cea din România de după 1989), caracterizată de sentimentul răsturnării valorilor. Cu o construcție interesantă, prima parte a textului pare să aparțină teatrului de revistă, bazându-se pe
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
este o compoziție memorialistică, în prima sa treime, și notație de jurnal în rest, chiar dacă pentru intervalul 1699-1707 G. va scrie și o a doua redacție, revizuită, a unui șir întreg de capitole, numită de unii - fără temei - „istorie secretă”, poruncită de un Brâncoveanu care se certase cu unchii săi Cantacuzini. Pe fondul unei epicități generale, ce izvorăște din înseși faptele povestite, în cronică pot fi individualizate povestiri autonome și secvențele interludiu, vide sub raportul epicității, formalizate prin reluări și transformate
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Din atât de criticatul „vălmășag” de fapte al cronicii lui G. cresc chipul unui mare voievod și, firește, imaginea unei domnii ce cu greu își poate găsi egalul în istoria veche a țării. Cunoscută, măcar parțial în epocă (în compilația poruncită de Ștefan Cantacuzino vor fi transcrise doar primele patruzeci și opt de capitole, în care nu erau aprecieri negative la adresa Cantacuzinilor) și mai târziu (aceleași capitole vor intra și în corpusul alcătuit la porunca lui Nicolae Mavrocordat), păstrată cu grijă
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
captiv într-un orizont îngust, limitat, nu poate suporta constrângerile, prejudecățile și convențiile sociale arbitrare. Unii vor să trăiască așa cum îi îndeamnă sângele lor aprins, clocotitor, să simtă voluptatea patimilor care îi stăpânesc. Înțelegând să-și trăiască viața așa cum le poruncește firea, sunt totuși departe de a fi ușuratici, deșănțați, perverși și decăzuți moral. Dimpotrivă, sub aparenta lor dezordine morală se ascunde o candoare ultragiată de împrejurări nefaste. Sunt sinceri, sunt capabili de afectivitate intensă, se socotesc îndreptățiți să trăiască după
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
biet cântăreț ce dă bir cu fugiții, dezvoltă Săptămâna Tudoriței. În Piua lui Istrate Nan, un sătean își mută utilajul când pe un mal, când pe celălalt al apei ce desparte Țara de Sus de cea de Jos, în funcție de birurile poruncite de urmașii voievodului, pierind de pedepse excesive, ca și păstorul din Oile Ducăi-vodă, acesta din zel de a-i face pe plac domnitorului. Tot rău se sfârșește povestea și pentru fiul nelegitim al unui domn, călugărit cu sila (Boii lui
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
nu e de mirare că Pelagius, care se găsea atunci la Roma și încă nu era cunoscut pentru erezia sa, ci pentru viața ascetică, a fost scandalizat de o frază emblematică din Confesiuni (X, 29, 40: „Dă [să facem] ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”), care e aproape o renunțare deschisă la ideea de liber arbitru. Bibliografie. Aceasta este imensă, firește, de aceea ne vom limita la cea foarte recentă și, dintre operele din trecutul apropiat, la cele care reprezintă o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de mirare că Pelagius, care se găsea atunci la Roma și încă nu era cunoscut pentru erezia sa, ci pentru viața ascetică, a fost scandalizat de o frază emblematică din Confesiuni (X, 29, 40: „Dă [să facem] ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”), care e aproape o renunțare deschisă la ideea de liber arbitru. Bibliografie. Aceasta este imensă, firește, de aceea ne vom limita la cea foarte recentă și, dintre operele din trecutul apropiat, la cele care reprezintă o intervenție critică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cunoscut, a nutrit puțină simpatie. Pelagius, care pînă atunci trăise la Roma, prețuia operele antimaniheiste ale lui Augustin, însă, după cum am arătat mai sus, fusese neplăcut impresionat de o faimoasă afirmație din Confesiuni: (X, 29, 40: „Dă [să facem] ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”), considerată de el o formă explicită de anulare a liberului arbitru. Deși Pelagius ajunsese în Africa în 410-411 și își făcuse cunoscute ideile și la Cartagina, Augustin nu s-a hotărît să le respingă imediat. La
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nutrit puțină simpatie. Pelagius, care pînă atunci trăise la Roma, prețuia operele antimaniheiste ale lui Augustin, însă, după cum am arătat mai sus, fusese neplăcut impresionat de o faimoasă afirmație din Confesiuni: (X, 29, 40: „Dă [să facem] ceea ce poruncești și poruncește ceea ce vrei”), considerată de el o formă explicită de anulare a liberului arbitru. Deși Pelagius ajunsese în Africa în 410-411 și își făcuse cunoscute ideile și la Cartagina, Augustin nu s-a hotărît să le respingă imediat. La problema pelagianismului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care îi pusese lui Sever o serie de întrebări referitoare la teme doctrinare (nașterea Logosului, întruparea sa, patimile etc.) și la exegeza unor pasaje din Scripturi (de exemplu, de ce în Gal. 3,13 Cristos este numit „blestem”; de ce a fost poruncită circumcizia; care este interpretarea anumitor cuvinte ale lui Isus). O culegere cuprinzînd 366 de imnuri liturgice în greacă, dintre care 295 atribuite lui Sever, a fost tradusă în siriacă între 619 și 629 de către Pavel, episcop de Edesa, care a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
poate întrupa de mai multe ori; și sufletul lui Cristos preexista și era unit cu Logosul înainte de a se întrupa; astrele au suflet; trupurile se nasc sferice; va veni apocatastaza pentru nelegiuiți și pentru demoni; și multe altele. împăratul îi poruncea lui Mena să-i adune pe episcopii prezenți la Constantinopol împreună cu egumenii ca să aprobe anatemizarea lui Origen; procesul-verbal al acestei adunări urma să fie semnat și de ceilalți episcopi și stareți. Florilegiul alcătuit din douăzeci și patru de extrase din tratatul lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a închinat în special Fecioarei din Blacherne, în al cărei sanctuar se ducea adesea să se roage, chiar și în timpul nopții, cînd primea o însărcinare. într-o noapte, Fecioara i-a apărut în somn și i-a dat o carte, poruncindu-i s-o folosească. Roman s-a trezit imediat, s-a dus la amvon și a început să cînte imnul compus de el pentru Nașterea Domnului. Această inspirație obținută în mod miraculos nu l-a părăsit niciodată, și Roman a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din carte sunt adevărate pledoarii împotriva dominației rațiunii, în favoarea emoției: Când datoria și inima intrau în conflict, prea rar i-a fost dat celei dintâi să învingă (...), să acționez împotriva pornirii mele mi-a fost întotdeauna cu neputință. Oricine ar porunci: oamenii, datoria sau însăși necesitatea, dacă inima mea tace, voința mea rămâne surdă și nu sunt în stare să mă supun." Ca întreaga sa epocă, era obsedat de ideea de fericire: Numai spectacolul fericirii generale mi-ar fi putut insufla
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
și Satana (10, 11). El se comportă asemenea lui Satan în Cartea lui Iov: „Prințul duhurilor, Mastema, veni și spuse: Dumnezeule Creator, îngăduie ca unii să stea înaintea mea și să asculte glasul meu și să facă după cum le voi porunci eu”. - Shemêhaza: 1 Enoh 6, 3; 6, 7; 48, 2. - Samael: Martiriul lui Isaia 1, 8 (Samael‑Malkira, care este, aici, un alt nume al lui Belial); 2, 1; 3, 13. - Supraveghetorii/Egregoroi: 1 Enoh 6‑12; passim. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
stând într‑o rână, cu trei coaste în gură, între dinți (©:≅4≅< Δ6∑, 6∀ℜ γ∅Η :ΞΔ ≅Η ♠< ƒΦϑς20, 6∀ℜ ϑΔ∴∀ Β8γΛΔ ƒ< ϑ⎝ Φϑ:∀ϑ4 ∀⇔ϑ↑Η < : Φ≅< ϑ™< ∉∗<ϑΤ< ∀⇔ϑ↑Η) și așa i s‑a poruncit: „Scoală‑te! Mănâncă multă carne!” 6Apoi m‑am uitat din nou și iată o altă fiară, asemenea unui leopard (⌡Φγℜ ΒςΔ∗∀84Η), având pe spate patru aripi de pasăre; și fiara [avea] patru capete și i s‑a dat putere
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cu toate acestea, ea conține un mesaj apocaliptic, mai exact o serie de vedenii pe care Apostolul le‑a avut în insula Patmos (1,9), într‑o zi de duminică (1,10). Un glas puternic, ca de trâmbiță i‑a poruncit să scrie cele ce i se vor arăta și să trimită cartea care va cuprinde toate acestea Bisericilor, în număr de șapte, din Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodiceea. Structura Apocalipsei nu poate fi stabilită cu exactitate. În pofida
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
analitice. Vom vedea mai departe cum tratează această problemă Victorin de Petoviu, la sfârșitul secolului al III‑lea. Deocamdată ne mulțumim să expunem soluția lui Bornkamm, inspirată probabil de lectura lui Victorin. În capitolul 1, v. 19, Fiul Omului îi poruncește lui Ioan: „Scrie deci cele ce‑ai văzut și cele ce sunt și cele ce‑au să fie după acestea” * ((ΔςΡ≅< ≅⇒< γ⊃∗γΗ 6∀ℜ γ∅Φℜ< 6∀ℜ :Ξ88γ4 (γ<ΞΦ2∀4 :γϑ ϑ∀¬ϑ∀). În consecință, tabloul care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ieșite din apă, luând ca pretext principal tămăduirea miraculoasă a acesteia. În plus, ea stăpânește meșteșugul de a însufleți statuia („chipul”) primei fiare, obligându‑i pe oameni să i se închine. Cel care refuză este omorât pe loc. De asemenea, poruncește ca o pecete (ΠςΔ∀(:∀ ) să se înscrie pe mâna dreaptă sau pe fruntea tuturor locuitorilor imperiului. Fără pecetea respectivă (un fel de <ϑ4ΦνΔ∀(∴Η), nimeni nu poate vinde sau cumpăra. Autorul nu dezvăluie direct numele fiarei, livrându‑ne în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Beliar se va ascunde sub masca unui tiran, cu aparență cuceritoare: „În chip de rege (Nero) va veni prințul acesta (Beliar), iar toate puterile acestei lumi vor merge după el și i se vor supune în toate câte le va porunci. Iar la cuvântul său, soarele va răsări în toiul nopții, iar luna se va arăta pe cer în cel de‑al șaselea ceas al zilei. El va face în lume voia sa: va vorbi și va făptui întocmai ca Celui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]