2,303 matches
-
comunităților etnice din România sunt extrem de reduse numeric, și performanțele electorale ale formațiunilor care le reprezintă sunt, cel mai adesea, nesemnificative, abatere de la regulă făcând singur Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). În schimb, ca și în alte țări postcomuniste (Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia), partidele etnice din România se bucură de un suport electoral dintre cele mai stabile (Gherghina și Jiglău 2008, 29; Zamfira și Dragoman 2009, 147-151). Potrivit unor studii anterioare de sociologie electorală, apartenența etnolingvistică reprezintă cel
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
state occidentale generează efecte importante asupra sistemelor partizane și instituționale mai multă autonomie pentru organizațiile locale ale partidelor naționale, noi mecanisme de cooperare între componentele statului, reforme ale sistemului electoral (Pilet 2009, 186) -, în România (ca și în celelalte țări postcomuniste), partidele etnice (singurele partide de extracție non-națională din regiune) rămân, cel puțin aparent, actorii politici cu comportamentele cele mai previzibile. Pentru a verifica dacă eventuale schimbări s-au produs totuși în configurarea comportamentelor partidelor etnice din țara noastră, capitolul de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
află cei care atribuie partidelor etnice rolul de a instituționaliza conflictele etnice și, deci, de a reduce efectul destabilizator pe care aceste conflicte le au în societățile multietnice (Stroschein 2001, 61). În opinia celor din urmă, partidele etnice din țările postcomuniste sunt reprezentanții politici ai grupurilor aflate în proces de construcție națională și, prin urmare, participanți legitimi la viața politică (Kymlicka și Opalski 2001). Chiar dacă nu toate partidele grupurilor minoritare au parcurs etapele premergătoare recunoașterii lor juridice depline, pentru că îndeplinesc funcțiile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
convenit ca acestea să fie astfel denumite în termeni analitici și încadrate în consecință (Preda 2005, 17; Gherghina și Jiglău 2011, 53). Grupul social reprezentat criteriu definitoriu Partidele "etnice", așa cum au fost denumite generic în lucrările care analizează spațiul politic postcomunist, se diferențiază de toate celelalte pe baza a două criterii fundamentale, "frontierele subnaționale" și "identitatea de grup exclusivă" (De Winter și Türsan 1998), sau altfel spus prin apartenența celor reprezentați la o comunitate etnolingvistică istorică, minoritară la nivel național. În
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
are în comun limba și, în unele cazuri, elemente culturale și evenimente istorice), denumit kin-state în lucrările de specialitate (Brubaker 1996), sunt factori care influențează raporturile de putere și comportamentele politice în spațiile multietnice (Roger 2002). În general, în Europa postcomunistă, identificarea în raport cu statul-eponim este mult mai puternică decât în Occident 6. În literatura de specialitate, grupurile etno-lingvistice care nu își construiesc identitatea în raport cu un stat, altul decât cel pe teritoriul căruia se află, nu intră în categoria minorităților naționale (Brubaker
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1970), categorial (Elster et al. 1998, 147-148) sau vertical (Dogan 1999, 207-318). Dacă în studiile despre Europa de Vest clivajul etno-lingvistic este asimilat clivajului centru-periferie, dată fiind asimetria evoluțiilor politice în cele "două Europe" după al doilea Război Mondial, în analiza țărilor postcomuniste această suprapunere nu este unanim recunoscută. Totuși, la originea clivajului etno-lingvistic din Europa de Est stau în mod evident Revoluțiile naționale care s-au produs în a doua parte a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Clivajele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
eliminatoriu), își propun ca obiective centrale reprezentarea intereselor specifice ale grupului etnic în chestiune, dezvoltarea identității etno-culturale și promovarea limbii materne a acestuia (Ștefan 2004). Partidele ce pot fi considerate etnice și care participă la viața politică românească în perioada postcomunistă sunt în număr de 64: Asociația Culturală a Macedonenilor Slavi din România, Asociația Culturală Bulgară din România, Asociația Democratică a Macedonenilor Slavi din România, Asociația Etnicilor Turci, Asociația Italienilor din România, Asociația Liga Albanezilor din România, Asociația Macedonenilor din România
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Pilet, Jean-Benoit, Jean-Michel De Waele și Serge Jaumain (eds.). 2009. L'absence des partis nationaux: menace ou opportunité. Bruxelles: Éditions de l'Université de Bruxelles. Plasseraud, Yves. 1998. Les minorités. Paris: Montchrestien. Preda, Cristian. 2005. Partide și alegeri în România postcomunistă: 1989-2004. București: Nemira. Preda, Cristian și Sorina Soare. 2008. Regimul, partidele și sistemul politic din România. București: Nemira. Rae, Douglas W. și Michael Taylor. 1970. The Analysis of Political Cleavages, New Haven și London: Yale University Press. Roger, Antoine. 2002
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
decât prin comparație cu performanțele și distribuția teritorială a mandatelor partidelor consolidate, ce fac parte din sistemul de partide național. Stabilizarea și consolidarea acestuia s-au realizat treptat, prin intrări și ieșiri succesive de-a lungul unui deceniu de tranziție postcomunistă (Preda 2001; Soare 2004), pentru a fi considerat maturizat deplin în ciclul parlamentar 2000-2004. Instabilitatea specifică primului deceniu al tranziției postcomuniste se datorează atât incoerenței ideologice și organizatorice ale noilor partide, cât și schimbărilor în legislația electorală referitoare la constituirea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și consolidarea acestuia s-au realizat treptat, prin intrări și ieșiri succesive de-a lungul unui deceniu de tranziție postcomunistă (Preda 2001; Soare 2004), pentru a fi considerat maturizat deplin în ciclul parlamentar 2000-2004. Instabilitatea specifică primului deceniu al tranziției postcomuniste se datorează atât incoerenței ideologice și organizatorice ale noilor partide, cât și schimbărilor în legislația electorală referitoare la constituirea partidelor politice și valorilor pragurilor electorale. Capitolul se încheie cu o discuție despre funcțiile democratice ale partidelor regionale în termenii reprezentării
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
regimul comunist român din anii '70 și '80 exacerba prin propagandă discursul naționalist, inclusiv cu scopul controlului ideologic (Verdery 1995). Dar situația a fost radical diferită nici după 1989. Deși relațiile româno-maghiare s-au îmbunătățit simțitor de-a lungul perioadei postcomuniste, inclusiv prin constrângerea externă a integrării europene, primii ani ai tranziției au perpetuat practica mobilizării naționaliste antimaghiare. Climatul tensionat, generat de suspiciuni la adresa comunității maghiare, care a culminat cu violențele interetnice de la Târgu-Mureș din martie 1990, a fost în continuare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
votului, pe de altă parte. În timp ce UDMR, ca uniune culturală și partid etnic, beneficiază de voturile etnicilor maghiari din Transilvania, ApT are un caracter non-etnic, iar partidul german se bazează pe unul dintre fenomenele electorale cele mai neașteptate din România postcomunistă, anume pe votul non-etnic (Zamfira și Dragoman 2009). În ciuda trecutului conflictual dintre românii și germanii din Transilvania (Dragoman 2007), Forumul îi unește astăzi pe români și germani în reprezentare politică și în proiecte administrative locale și regionale, în ciuda caracterului său
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Drept la Universitatea Pamplona și Științe Politice la Universitatea Salamanca. S-a specializat în Studii Central și Est Europene la Universitatea Jagiellonian. Interesele sale de cercetare sunt fomarea și dezvoltarea sistemelor de partide, consolidarea democratică și funcționarea democrației în țările postcomuniste. Mihail Chiru este candidat în cadrul Școlii Doctorale de Științe Politice, Relații Internaționale și Politici Publice a Universității Central Europene. În 2010 a absolvit masterul de științe politice cu specializarea în politici electorale al aceleiași universități. A publicat articole și recenzii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de curs și asistent, în cadrul programului doctoral, la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Prima sa carte de autor este în curs de publicare la Editura Institutul European, cu titlul Rolul Parlamentului în crearea politicilor publice în România postcomunistă. Principalele interese de cercetare sunt: instituții parlamentare, regimuri politice, partide politice, politici publice, în special în context postcomunist. George Jiglău este doctorand și cercetător la catedra de Științe Politice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Anterior, a obținut o diplomă de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
carte de autor este în curs de publicare la Editura Institutul European, cu titlul Rolul Parlamentului în crearea politicilor publice în România postcomunistă. Principalele interese de cercetare sunt: instituții parlamentare, regimuri politice, partide politice, politici publice, în special în context postcomunist. George Jiglău este doctorand și cercetător la catedra de Științe Politice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Anterior, a obținut o diplomă de master în Științe Politice la Central European University (2007) și o diplomă de master în comunicare și studii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cartea Tipul eroului în cultura română: de la stereotip la comportament politic (Lumen, Iași, 2009) și articolele "Au carrefour des identités" (Studia Europaea, nr. 3/2008) și "Prin mit, la realitate" (apărut în volumul colectiv Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Editura Institutului European, Iași, 2010). Principalele sale domenii de interes sunt extrema dreaptă, antropologia politică și analiza discursului. Bianca Gabriela Șomlea este licențiată în științe politice în cadrul Facultății de Științe Politice, Adminstrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, cu un studiu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu (ed.) Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Politica și statele, Raffaella Gherardi Poporul contra democrației, Guy Hermet Simbolistica politică, Lucien Sfez Stalin și bomba atomică, David Holloway Statul criminal, Yves Ternon LIBRĂRII în care puteți
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
for public office. 8 Lista completă a denumirilor formațiunilor politice din România poate fi găsită în Preda și Soare (2008, 83). 9 Schattschneider (1960) explică faptul că nu toate diferențierile sociale sunt organizate la nivel politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu prezintă linii de clivaj nu implică omogenitatea acestora sau absența totală diviziunilor sociale. 10 Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) este un partid fără grup parlamentar dar cu reprezentare locală importantă ce va fi discutat in extensi în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în sfera decizională ce face aproape imposibilă ieșirea din ceea ce della Porta (1997, 36) numea drept cercuri vicioase (clientelism-corupție-clientelism); creșterea roului decizional al statului în toate palierele de activitate, în special cel economic (viziunea intervenționistă); procesul de privatizare în țările postcomuniste; dezvoltarea comunicării mass-media și a publicității în sectorul public și, drept urmare, creșterea cheltuielilor pentru campaniile electorale (fenomen ce transformă partidele politice în agenți dependenți de finanțatori); lispa alternativei politice în sistemele non-democratice etc. Privitor la consecințe, diverși analiști politici ai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
plasând factorii politici pe un plan secund. Prezentul capitol își propune să pună în evidență acele instanțe în care aceștia din urmă ies în evidentă și în care oferă pistele cele mai pertinente pentru explicarea procesului de policy-making în România postcomunistă. 3 Această precizare este necesară deoarece există o serie de legi, deși în număr redus, care nu pot fi considerate fundament legislativ pentru o politică publică (referitoare la zile aniversare, ordine și medalii, etc). 4 Analiza are în vedere doar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se oprește în 2004, baza de date fiind creată în 2007 2008 permite și înregistrarea modificărilor legislative introduse în următoarea legislatură. 1 Schattschneider (1960) explică faptul că nu toate diferențierile sociale sunt angrenate în procesul politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu au avut clivaje la începutul perioadei de tranziție nu implică nici absența unor anumite linii de definire ulterioară a votului (Kitschelt et al. 1999), nici omogenitatea socială sau absența divizărilor sociale. Dimpotrivă, există unele diferențe pe care comunismul nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
absența unor anumite linii de definire ulterioară a votului (Kitschelt et al. 1999), nici omogenitatea socială sau absența divizărilor sociale. Dimpotrivă, există unele diferențe pe care comunismul nu le-a putut eradica (vezi Tucker 2002), altele au apărut în perioada postcomunistă (de exemplu, învingătorii vs. învinșii tranziției) 2 Deși nu se autodefinea drept partid, UDMR îndeplinește toate funcțiile unui partid și se potrivește definiției minimale a partidelor aplicată pentru capitolul de față vezi Sartori (1976). Prin urmare, mă voi referi la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
între două alegeri succesive (Birch 2003). -----------------------------------------------------------------------6 1 13 VOTURI ȘI POLITICI SERGIU GHERGHINA Introducere Introducere ANTON CARPINSCHI Partidocrația și deficitul ideologic GEORGE JIGLĂU Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă MIHAIL CHIRU Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive ... BIANCA-GABRIELA ȘOMLEA Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației IRINA IONESCU Politicile publice în România postcomunistă SERGIU GHERGHINA Activi doar la urne? SERGIU
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și deficitul ideologic GEORGE JIGLĂU Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă MIHAIL CHIRU Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive ... BIANCA-GABRIELA ȘOMLEA Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației IRINA IONESCU Politicile publice în România postcomunistă SERGIU GHERGHINA Activi doar la urne? SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU, FERNANDO CASAL BERTOA Resursele statului și bani de buzunar SORIN BOCANCEA Partidele politice din România postcomunistă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă MIHAIL CHIRU Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive ... BIANCA-GABRIELA ȘOMLEA Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației IRINA IONESCU Politicile publice în România postcomunistă SERGIU GHERGHINA Activi doar la urne? SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU, FERNANDO CASAL BERTOA Resursele statului și bani de buzunar SORIN BOCANCEA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană ANDREEA ZAMFIRA Participarea partidelor "etnice" la alegerile locale DRAGOȘ DRAGOMAN Partide
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]