5,162 matches
-
o minune la nunta din Cana a fost începutul mântuirii noastre. Poetul Ion Brad duce mesajul mai departe: „Numai dragostea mai face și minuni în vremea noastră...” Rolul poetului în cetate, ca mesager divin, e văzut în acord cu lumea postmodernă, acaparatoare: „La poeți, fă-le morală, dar să-i lauzi încă-n viață!” sau „Poetul liric încă doarme cu sticla goală lângă el”. Poetul devine simbol al cioplitorului în piatră, al celui care știe „cuvintele din requiem” lăsate moștenire generațiilor
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
Căutarea de sine, ca Povestitor al unei lumi trăite sau imaginate, dar și preferința pentru realizarea de ființe puternice, interiorizate în corespondență cu o realitate crudă, tragică, constituie câteva dintre coordonatele romanelor lui Ovidiu Vasilescu. Eroii sunt instanțe narative tipic postmoderne, aflate față în față cu ... Citește mai mult Viața ca o temniță. Eseu despre romanele lui Ovidiu VasilescuJean Ricardou spunea că „Romanul modern este o aventură a povestirii” iar Ion Vlad susținea că „forma arhetipală trebuie să fie - ontologic și
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
Căutarea de sine, ca Povestitor al unei lumi trăite sau imaginate, dar și preferința pentru realizarea de ființe puternice, interiorizate în corespondență cu o realitate crudă, tragică, constituie câteva dintre coordonatele romanelor lui Ovidiu Vasilescu. Eroii sunt instanțe narative tipic postmoderne, aflate față în față cu ... Abonare la articolele scrise de maria daniela pănăzan
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
și a metaforei motivate, redescoperă filonul epic și fraza coerentă, explicită, lirismul eului țâșnind din substrat, neostentativ. Această poezie aparține reflexiei existențiale și mai puțin poeticității intenționate. Câștigul acestei poezii stă în talentul autoarei, în trăirile globmoderniste, prin părăsirea poeziei postmodernă, deja depășită, poeta mizând pe rezonanța simbolică a dublului raport : el-ea, margine centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum spunea Jean-Jacques Wunenburger, în această poezie se face prin răbdătoarea cucerire spirituală, favorizată de devoțiune
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
cunosc pentru că nu vor. Cunosc istorici care nu se mai apropie de surse din convingere, alții pentru că nu pot. Ca să te duci la sursă, e un efort extraordinar de pregătire. Aspectul are și o explicație filosofico-ideologică: dacă trăim în perioada postmodernă, trăim și în perioada post-adevăr. Mai există istoria prezentată de mijloacele de difuzare în masă, de vectori care nu vor să distingă în general între discursul istoric de specialitate și discursul improvizat. Dacă un ziarist nu are pregătire de istoric
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
filosofico-mistico-poetic al ambilor, interiorizat, asimilat, până la ultimile interstiții ale textului, exprimat în jerbe de lumini tăioase, interminent, de intensitatea sângerie a olmazurilor orientale. Ambii trăiesc, pe multiple octave ale rostirii, fervoarea clasicizantă a unui lirism revolutionar, ca intenționalitate, în care, postmodern, se află încrustată și pletora unor reminiscențe (începând cu cele eminesciene), spre a reface o istorie a compartimentului poetic al poeziei noastre naționale. Camuflat sub umbrela vastă a postmodernismului, universal lui Ioan descinde de mult mai departe, dintr-o percepție
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
al pseudocomunicării, al teritoriului unui mesaj articulat la prima vedere, dar fundamentat pe neadevăruri multiple. Constatarea corectă, de altfel, a lui Erdős Tibor, aceea cum că „societatea de azi nu are emanații spirituale”, nu poate susține un întreg spațiu mediatic postmodern bazat, în general, pe propagandă și manipulare. Dimpotrivă, îl poate eroda și mai mult, aruncându-i acestuia menirea adevărată în derizoriu și decredibilizare la nivel colectiv. De aceea, actualul model (în desfășurare) al hiperrealității multiple nu este cel mai bun
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
de coordonate ale mesajului conturat, ea, realitatea, riscând, astfel, să rămână definitiv închisă în propria sa lăuntricitate specifică, relatarea adevărului ca atare nefiind deloc coincidentă, de cele mai multe ori, cu interesul dominant de a-i denatura volitiv sensul. În umbra timpului postmodern, se ascund multe, iar sumara noastră modelare matematică de mai sus face trimitere, printre altele, la faptul că hiperrealitatea construită din ignoranță și din lipsa respectului față de valorile cultural-religioase ale Celuilalt, în epoca neagră și antiumană a consumerismului global, pot
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
jurnaliștilor unei publicații, care l-a caricariturizat pe Profetul Mahomed) și din alte două unghiuri de vedere decât cele vehiculate în spațiul public până acum, și anume: pe de o parte, se poate vorbi despre o reală criză de percepție postmodernă a sferei occidentale în raport cu sistemului axiologic al Celuilalt, oricare ar fi acesta, dacă gândim sub aspect antropologic problema, iar, pe de alta, despre un act de excludere categorică în ceea ce privește așezarea semnului egalității între cadrele de gândire ale unei anumite religii
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
ca în religie. El îl iluminează precum Hyperionul care mijlocește cunoașterea de sine și ca argumentum ad absurdum. Al. Florin Țene Bibliografie: Anton Dumitriu - Alitheia, Editura "Eminescu", 1984. Mircea Eliade - "Aspecte ale mitului", Editura "Univers", 1978. Radu Lupan - "Moderni și postmoderni. Text și context", Editura "Cartea Românească", București, 1988. Paul Cornea - "Poezia lui George Coșbuc", Editura "Dacia", Cluj-Napoca, 1976. Ion Negoițescu - "Poezia în filosofia lui Blaga în Scritori moderni", E.P.L., București, 1966. Melania Livadă - "Inițiere în poezia lui Lucian Blaga, Editura
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
o prăvălie de amanet împreună cu bunul simț al realității, privește prin augustele pupile „societatea ( românească, n.a.) profund alienata psihic” din care omite să menționeze că el însuși face parte. Nefiind sclavul modestiei, își etichetează propria operă cu un calificativ esențial, postmodern: „Orbitor”!, declarând ritos: „Eu cunosc intim un singur om, și anume pe mine insumi! Eu merg în toate direcțiile, chiar dacă sunt obscure, banale, idioate, geniale sau rușinoase... fiecare din ele are străpungere către cititori”. Dezbrăcându-se de caracter, spre extazul
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
societatea este forma de organizare în care tot omul are tendința să devină negustor?”[4] Tindem să credem, până la un punct, că da. Sclav al propriilor nevoi, Ființa aceasta născocită și propusă nouă de Baudrillard ca reprezentare fidelă a lumii postmoderne în care trăim sau, mai bine zis, ca etichetă a sa, ne apare ca un prototip uman lipsit complet de libertatea de a fi, dar dominat total de dorința de a avea, de a fi, până la urmă, în concordanță cu
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
anume, ci sistemul cultural este semnul ei, care îi construiește, iată, un modus vivendi sui-generis într-o lume clar reductibilă numai la obiecte și nevoi. O simplicitate valoric-umană, un tip de așa-zisă „revoluție” a umanității (o pseudo-revoluție de catifea postmodernă, în spatele căreia mitul Ființei umane este destructurat sistematic și cu bună știință), ce „separă vârsta dureroasă și eroică a Producției de vârsta euforică a Consumului, în care Omul și dorințele sale au prioritate.”[7] În lumea lui Baudrillard, Omul este
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
consum”, Omul în sine nu există ca entitate sacră, ci doar ca entitate cu un singur rol fundamental, anume acela de simplu consumator al unor produse diverse printre care se poate număra chiar el însuși. O viziune despre om tipic postmodernă, a deconstrucției din vechile norme și drepturi și a reconstrucției unui alt tip de ființă a noii ordini globale contemporane. Din acest punct de vedere, crahul dintre Olivier Toscani și Jean Baudrillard își descrie fără varii ambiguități de ordin interpretativ
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
dezlega limbile. Dar de ce folosesc eu pluralul pentru substantivul "limbă"?, căci ceea ce a urmat s-a derulat într-o unică, curată și chiar modernă limbă - limba română. Astfel, prin intermediul acestui inestimabil instrument care ne identifică Neamul, am aflat despre caracterul postmodern al învățământului din școală, desfășurat după metode occidentale, ca alternative la școala tradițională, despre unicitatea limbii române în predarea disciplinelor școlare și, neașteptat, despre marginalizarea limbii ruse, expediată la aria curriculară "limbi străine", alături de limba germană, un alt paradox. Amabilă
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
răspunsul său afirmativ. Brâncuși și Einstein, puteau, neîndoios, „să comunice”. Acesta este mesajul major al expoziției sale. Cu această ultimă viziune întregitoare a picturii niramiene, atingem, cum am mai spus-o, o bornă nouă în prea vasta și deconcertanta artă postmodernă. Romeo Niram este, oricât de timpurie și riscantă pare aceasta apreciere, un vizionar. Ispită a nebuniei lucide? Nu știm ... Criticul propune, iar publicul dispune. Și așa va fi. ----------------------------------------------- CARAGEA Dan (n. 16 iunie 1954), profesor universitar, critic de artă, critic
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
momentul: Tarde venientibus ossa (celor întârziați le rămân oasele!). Cuvintele ni se potrivesc ca o mănușă, de minune, nimic nu trebuie argumentat în acest sens. Priviți oasele în ipostaza diferite, începând cu oasele feței. Să nu-l considerați un tablou postmodern, nu ține de creativitatea omului, ci de realitatea sinistră, diabolică și brutal a ființei deformate în încercarea de a distruge. Și totuși, de ce oare să privim de fiecare dată doar oasele?! De ce? Răspundem ferm pentru că suntem extrem de culți, de civilizați
GANDURI DESPRE POEZIE, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346347_a_347676]
-
să avem în vedere faptul că interesul pentru viața interioară a omului este extrem de neglijat de marea parte a creștinismului actual și de lumea secularizată, care pune accent unilateral pe acțiunea exterioară. Autorul mai observă și constată faptul că omul, postmodern, desacralizat și secularizat caută, astăzi, să cucerească cosmosul, dar riscă să își piardă sufletul, fiindcă se lansează în aventuri, fie ezoterice, fie tehnice, în timp ce rămâne victima patimilor din propria lui ființă și persoană, care îl incită la sexualitate, violență, hedonism
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Aspiratii > BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAȚA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ȘI ROLUL EI SOCIAL - FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 100 din 10 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului I. Despre misiunea Bisericii Ortodoxe în postmodernitate 1. Introducere Lucrarea de față se dorește a fi una ce susține și promovează colaborarea și cooperarea
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Stadiul societății actuale, cu toate coordonatele sale definitorii, nu poate surprinde Biserica, ea însăși chemată să-și deschidă mesajul către oameni, atât ca indivizi, cât și ca grup social. De aceea, Biserica trebuie să folosească toate strategiile misionare adaptate vectorului postmodern de exprimare existențială, spre a defini acel nou tip de umanism, destinat zilei de mâine, despre care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel afirmă că „trebuie să redescopere legătura profundă dintre libertate și sfințenie” . În prezent, Biserica desfășoară activități de asistență socială
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
și să ne lumineze mințile noastre, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... 2. Aspectul comunitar, bisericesc și eclesial al activității filantropice Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, mai cu seamă în vremurile acestea, postmoderne, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor... Nu știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
subiectul acestui studiu, vom susține și argumenta că postmodernitatea constituie stadiul societății actuale, de valorizare excesivă a sinelui uman hipertrofiat, postulând dezvoltarea acestuia în contextul mai larg al noilor cuceriri ale științei și tehnologiei, în spirit secularizant și globalizant. Societatea postmodernă dezvoltă și o cultură postmodernă, adaptată perfect cerințelor ei. Dacă ne vom raporta la definirile care-i sunt date de către specialiști, vom arăta, împreună cu J. Francois Lyotard, că „postmodernitatea este incredulitatea arătată meta-istoriei” . Evident, analiza semantică indică succesiunea firească a
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
și argumenta că postmodernitatea constituie stadiul societății actuale, de valorizare excesivă a sinelui uman hipertrofiat, postulând dezvoltarea acestuia în contextul mai larg al noilor cuceriri ale științei și tehnologiei, în spirit secularizant și globalizant. Societatea postmodernă dezvoltă și o cultură postmodernă, adaptată perfect cerințelor ei. Dacă ne vom raporta la definirile care-i sunt date de către specialiști, vom arăta, împreună cu J. Francois Lyotard, că „postmodernitatea este incredulitatea arătată meta-istoriei” . Evident, analiza semantică indică succesiunea firească a postmodernității după modernitate, din care
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
creșterea de neimaginat a gradului de accesibilitate a oamenilor la noile realizări ale progresului și civilizației contemporane: un procent tot mai mare din populația planetei are acces la tehnologii de ultimă generație. Un alt factor care încurajează instalarea unei mentalități postmoderne în societate îl constituie progresul economic, generator de bunăstare materială. Acest aspect se constată, mai ales, în țările puternic dezvoltate, neafectate de războaie sau conflicte etnice. Etalonul în această privință este deținut de S.U.A., care, practic, n-au cunoscut desfășurări
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
unui progres fără precedent al bunurilor de consum, asemeni hambarelor pline din Evanghelie (Luca 12, 16-21), în detrimentul culturii spiritului, aflată într-un teribil regres. a) Individualismul presupune cultivarea valorii exagerate a sinelui, în maniera deja experimentată de New Age. Societatea postmodernă îi solicită omului să se afirme cu orice preț, căutând să promoveze cât mai sus, pe scară ierarhică, la nivel economic, politic, cultural etc. Aceasta presupune, în mod necesar, negarea identității primite la naștere, inclusiv în ceea ce privește apartenența religioasă. Tot mai
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]