4,565 matches
-
să prindă mistreți uriași” etc., iar exortațiile vin să îmbărbăteze țara ciuntită. În ansamblu, formula liricii lui Z. a fost considerată „una neașteptat de originală, situată la intersecția vectorilor simbolisto-moderniști cu cei sui-generis tradiționaliști și - nu o dată - prevestitori ai unui postmodernism, atunci embrionar” (Mircea Zaciu). Versurile ultime, străbătute de nostalgii, inclusiv pariziene, punctate de vibrații pentru arta românească veche („albastrul suav” de Voroneț), accentuează nota meditativă. SCRIERI: Rostiri tari (în colaborare cu Arcadie Cerneanu), Rădăuți, 1933; Afania, pref. Vera Marian [Ghedeon
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
bază, teorii religioase, umaniste și beletristice bine fondate, înrădăcinate într-o comuniune unitar armonioasă : Om Natură, Om - Dumnezeu. Credințele au fost viciate de către speculațiile comunisto bolșevice, mai întâi, apoi de către cele pragmato occidentale. Contrar unei păreri mai generale, conform căreia postmodernismul ne situează într-o epocă a relativismului generalizat, a dominației unui spirit de totală permisivitate de everything goes moral, autori precum Gilles Lipovetsky, Anthony Giddens, David Brooks, Luc Ferry, Peter Wagner conturează postmodernismul etic mai degrabă prin tendința de reapropiere
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
Contrar unei păreri mai generale, conform căreia postmodernismul ne situează într-o epocă a relativismului generalizat, a dominației unui spirit de totală permisivitate de everything goes moral, autori precum Gilles Lipovetsky, Anthony Giddens, David Brooks, Luc Ferry, Peter Wagner conturează postmodernismul etic mai degrabă prin tendința de reapropiere a moralei în urma perioadei marcate de contra-morală, de contestare, de refuz al normelor represive și de hedonism liberaționist care a fost perioada anilor „60 și „70. Cristalizarea valorilor adevărate se face până spre
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
de versuri La fanion, apărut în 1980 și distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. A mai colaborat la „Luceafărul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „22”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Antiteze” ș.a. Privită în ansamblul generației ’80, poezia lui S. ocupă o poziție mediană între postmodernismul bucureștean și neoexpresionismul ardelenesc, fără a fi însă tributară vreunei orientări anume. De aripa confraților din Cenaclul de Luni îl apropie mai ales prozaismul, intertextualitatea și nota oral-colocvială a discursului; de neoexpresioniști - transcripția precisă a angoaselor, infrastructura mitică a universului
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
și resemnare, F, 1997, 9; Regman, Dinspre Cercul Literar, 195-198; Octavian Soviany, Mașina de catastrofe, APF, 1998, 4; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 225-229; Liviu Ioan Stoiciu, PRA, I, 537-540; Florin Mihăilescu, Coerența substanței, ST, 1999, 1; Cărtărescu, Postmodernismul, 389-392; Dicț. analitic, II, 329-331, IV, 548-549; Milea, Sub semnul, 110-112; Ion Bălu, Liviu Ioan Stoiciu și romanul textualist, CL, 2000, 4; Daniel Ștefan Pocovnicu, Proza poeților optzeciști, CL, 2000, 5; Mircea A. Diaconu, Liviu Ioan Stoiciu. Vizionarism și cerebralitate
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
L, 1993, 22; Victor Corcheș, Stelariana, TMS, 1994, 6-7; Mircea Popa, Dimitrie Stelaru, ST, 1997, 2-3; Cristea, Teleorman, 656-660; Lucian Teodosiu, Dimitrie Stelaru, așa cum l-am cunoscut, Iași, 1998; Dumitru Vasile Delceanu, Dimitrie Stelaru, un înger căzut, Alexandria, 1998; Cărtărescu, Postmodernismul, 304; Dicț. esențial, 797-799; Emil Manu, Dimitrie Stelaru în căutarea utopiei erotice, ALA, 2001, 553; Manolescu, Lista, I, 42-43; Dicț. analitic, III, 139-143, 225-229; Popa, Ist. lit., I, 232-236; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 67-70; Cornelia Ștefănescu, Prozatorul-poet, RL
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Negoițescu, Scriitori contemporani, 421-425; Ierunca, Semnul, 172-175; Papahagi, Interpretări, 78-80; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 29-36; Perian, Pagini, 203-208; Zaciu, Departe, 25-28; Petre Stoica, PRA, II, 1066-1073; Marin Mincu, Un poet „copleșit de glorie”, LCF, 1999, 9; Cărtărescu, Postmodernismul, 316, 393; Milea, Sub semnul, 17-19; Mircea A. Diaconu, Petre Stoica. Melancolie și beatitudine, CL, 2000, 7; Bucur, Poeți optzeciști, 202-203; Dicț. esențial, 803-805; Grigurcu, Poezie, II, 395-419; Micu, Ist. lit., 416-417; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 122-124
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Letiția Ilea, De partea poeziei, APF, 1999, 2; Octavian Soviany, Cimitirul de semne, LCF, 1999, 39; Marin Mincu, Ruleta poeziei, CNT, 1999, 43; Victoria Luță, Esențe rare, RL, 1999, 50; Marian Victor Buciu, Prin pușcăriile graiului, VR, 1999, 12; Cărtărescu, Postmodernismul, 149, 153, 156, 311, 382-385, passim; Ion Stratan, PRA, III, 1432-1448; Cistelecan, Top ten, 15-17, 160-162; Bucur, Poeți optzeciști, 204-208; Grigurcu, Poezie, II, 437-452; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 389-393; Traian T. Coșovei, Eu știu că în actul
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
182-184, 335-338, III, 38-39, 77-79, 361-363, IV, 15-17, 298-300, 346-348; Marin Sorescu, PRA, II, 893-922; Gheorghe Boris Lungu, Receptarea în epocă a lui Marin Sorescu (1964-1989), pref. Dumitru Micu, București, 1998; Simion, Fragmente, I, 193-197, II, 194-203, III, 249-276; Cărtărescu, Postmodernismul, 323-327, passim; Mircea Doru Lesovici, Ironia, Iași, 1999, 251-275; Milea, Sub semnul, 48-51; Marin Sorescu în scrisori de familie, îngr. și introd. George Sorescu, Târgu Jiu, 1999; ed. Slatina, 2001; Bucur, Poeți optzeciști, 196-198; Cistelecan, Top ten, 99-101; Dicț. esențial
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
în latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o criză a tentativei de a pune politicile sociale pe baze raționalist-științifice. Această criză a luat forma unei noi orientări influente, atât în filosofie, cât și în științele sociale: postmodernismul. Haralambos și Holborn (2004, p. xiii) identifică în gândirea sociologică actuală o conectare interesantă între starea de spirit postmodernistă caracteristică societăților occidentale și noua atitudine față de ideea de schimbare prin proiectare științifică. Ei estimează că sursa acestei orientări o reprezintă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
occidentale și noua atitudine față de ideea de schimbare prin proiectare științifică. Ei estimează că sursa acestei orientări o reprezintă pierderea credinței în știință și tehnologie, scepticismului față de beneficiile planificării raționale, față de eficiența organizațiilor raționale birocratice de a satisface nevoile umane. Postmodernismul exprimă pierderea încrederii în credințele și marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 1. Dinamica unei probleme sociale. Linia punctată sugerează o tendință posibilă. Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
curriculare distructive” 240 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea curriculumului 242 13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns” 244 13.7. Moartea curriculumului modern 245 13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul” 247 13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismul 250 Note și referințe bibliografice 251 Capitolul XIV. Deceniul cataclismelor curriculare 253 14.1. Liniștea dinaintea furtunii 253 14.2. Moartea Casandrei din Hyde Park 254 14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne 257 14.4. Către curriculumul umanist: „garanții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernă 289 15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne 292 15.2.1. Expansiunea „imperială” 292 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne 294 15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne 306 15.3.1. De la criticism la postmodernism 306 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale” 311 15.3.3. McCarthy și imposibilitatea curriculumului multicultural 313 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne 317 15.3.5. Max van Manen și cercetarea curriculară fenomenologică 319
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
irațională” a curriculumului 351 15.4.3. Reîntemeierea rațională a curriculumului 357 15.4.3.1. În secolul sintezei 357 15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei 358 15.4.3.3. Genunea culturală și nașterea postmodernismului 361 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucțional 362 15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismul 364 15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmoderne 365 Note și referințe bibliografice 371 În loc de încheiere. Gânduri despre designul curricular ultramodern
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În secolul sintezei 357 15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei 358 15.4.3.3. Genunea culturală și nașterea postmodernismului 361 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucțional 362 15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismul 364 15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmoderne 365 Note și referințe bibliografice 371 În loc de încheiere. Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului 397 Note și referințe bibliografice 407 Bibliografie selectivă 409 Precizare propedeuticătc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atins de teoria curriculumului ca știință a educației? Ce teze se confruntă? Sunt ele fatalmente ireconciliabile? e) Ce deosebiri de fond există între curriculumul clasic și curriculumul modern? Ce discontinuități catastrofice există între acestea și curriculumul postmodern? Ce urmează după postmodernism și postmodernitate? f) Au determinat postmodernitatea și postmodernismul „moartea curriculumului modern” - declarată recent? g) Există „căi de ieșire”, „punți de continuitate”? Se poate imagina și fundamenta o teorie generală a curriculumului pentru școala și educația secolului XXI, pe ruinele curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ce teze se confruntă? Sunt ele fatalmente ireconciliabile? e) Ce deosebiri de fond există între curriculumul clasic și curriculumul modern? Ce discontinuități catastrofice există între acestea și curriculumul postmodern? Ce urmează după postmodernism și postmodernitate? f) Au determinat postmodernitatea și postmodernismul „moartea curriculumului modern” - declarată recent? g) Există „căi de ieșire”, „punți de continuitate”? Se poate imagina și fundamenta o teorie generală a curriculumului pentru școala și educația secolului XXI, pe ruinele curriculumului modern, cu „cărămizile” gândirii curriculare postmoderne? ș.a. Decriptarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însă că toate cele opt direcții sunt derivate din teza nedemonstrabilă (dar incontestabilă) conform căreia orice curriculum trebuie fundamentat dintr-o perspectivă antropologică largă și nu restrâns (ca în gândirea curriculară modernă) la „scopuri”, „abilități” etc. definite pragmatic și tehnicist. Postmodernismul este în esență un neoumanism, și orice încercare de a-i contesta necritic valoarea este nu doar o eroare științifică, ci și o dovadă de antiumanism. Nu-i mai puțin adevărat că gândirea postmodernistă s-a exprimat adesea în manieră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
48/4, pp. 5-20). În studiu, el citează teza sa de doctorat care, prin titlu, sugerează ambiția de a elabora o filosofie antropologică postmodernă a curriculumului (Toward a Philosophy of Institutional Technology: An Exploration of Perspectives, Foundations and Elements of Postmodernism in Theory and Practice). Teza a fost susținută în anul 2001 la Wayne State University din Detroit, dar nu a fost, din păcate, publicată până în prezent. 11. P.H. Coombs, La crise mondiale de l’éducation: analyse des systèmes, PUF, Paris
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ultima jumătate de veac la transformarea umanității într-un „sat planetar”, ceea ce va conduce cu siguranță la intensificarea cunoașterii interculturale. Dar perspectiva contopirii tuturor culturilor în una singură nu este previzibilă în viitorul apropiat. Prin urmare, deși clamat puternic de postmodernism, idealul paideutic al vechilor greci nu poate fi reînviat atât de curând încât să poată orienta curriculumul educațional contemporan altfel decât în sensul - mai restrâns - al „împlinirii umane prin cultură” (care nu se confundă cu idealurile enciclopedismului și erudiției). Dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogice au fost expuse în I. Jinga și E. Istrate, Manual de pedagogie, ALL, București, 2006, capitolul „Conținutul învățământului”. Capitolul XIIItc "Capitolul XIII" Preludii la simfonia curriculară postmodernătc "Preludii la simfonia curriculară postmodernă" 13.1. Antimodernismultc "13.1. Antimodernismul" Intrarea postmodernismului în disputele curriculare moderne a fost pregătită de o mișcare deloc timidă, dar care n-a intimidat pe nimeni: antimodernismul anilor ’60. Am exagera afirmând că antimodernismul curricular era legat de mișcarea hippy și de protestele beatnicilor împotriva războiului din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
i-au pricinuit afecțiuni ale „cordului”, întrucât au fost aplicate direct în „inima” modernismului: limbajul de specialitate al domeniului, alcătuit din metafore și analogii mecanice. Astfel a luat naștere critica „inginerismului”, care, de fapt, a pregătit „covorul roșu” pentru intrarea postmodernismului în disputele curriculare. * Anii ’60 n-au reprezentat totuși „începutul sfârșitului” curriculumului modern. Marile sale edificii s-au înălțat în această perioadă. Păreau sigure, inexpugnabile și extrem de profitabile. De aceea au rezistat și în deceniul următor. Dar în anii ’60
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Marile sale edificii s-au înălțat în această perioadă. Păreau sigure, inexpugnabile și extrem de profitabile. De aceea au rezistat și în deceniul următor. Dar în anii ’60 s-a născut gândirea contestatară, antimodernistă, care în deceniile următoare a antrenat talazul postmodernismului. Nu trebuie să confundăm antimodernismul sfios al anilor ’60 (care nici nu a fost prea mult luat în seamă în epocă) cu postmodernismul (care a zguduit temeliile curriculumului modern prin multiplicarea dimensiunilor și aprofundarea sensurilor formării umane). Dar criticile antimoderniste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar în anii ’60 s-a născut gândirea contestatară, antimodernistă, care în deceniile următoare a antrenat talazul postmodernismului. Nu trebuie să confundăm antimodernismul sfios al anilor ’60 (care nici nu a fost prea mult luat în seamă în epocă) cu postmodernismul (care a zguduit temeliile curriculumului modern prin multiplicarea dimensiunilor și aprofundarea sensurilor formării umane). Dar criticile antimoderniste, care în anii ’60 păreau subiective și nesemnificative, necesită astăzi o altă apreciere. Nu erau izolate, făceau parte din uvertura unei simfonii ample
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
artă” (a great art), iar studiul curriculumului ar trebui să fie modalitatea esențială de pregătire pentru această „artă sublimă” (artistry). Dar artistry se află la polul opus față de engineering. 13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismultc "13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismul" Cei mai aprigi antimoderniști ai anilor ’60 au devenit personalități marcante ale postmodernismului în următoarele două decenii. Este vorba despre un proces de maturizare care a antrenat și un proces de aprofundare axiologică a problematicii umane a curriculumului. În acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]