1,576 matches
-
în creația Madonei și deși ea face uz de ironie și umor temele și subiectele abordate sînt adesea serioase. Așadar, într-un anumit sens, Madona este mai degrabă modernistă decît postmodernistă, deși creația sa încorporează și teme și strategii estetice postmoderniste, așa cum voi arăta mai jos. Pe tot parcursul turneului cu spectacolul "Blonde Ambition", Madona a "interpretat" drama deconstructivistă, cochetînd cu diverse roluri, purtînd adesea haine bărbătești, făcînd gesturi tipic masculine și declarîndu-se "șef", ocupînd poziții tipic masculine. La cererea ei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
evaluare mai bine documentată din punct de vedere teoretic a fenomenului Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de simulare, pastișare sau impunere concomitentă a granițelor legate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
artă noi, cu caracter novator toate acestea fiind obiective și valori estetice moderniste care o prezintă ca pe un artist cu conștiință artistică 17. Ca atare, am putea pe de o parte să interpretăm "fenomenul Madona" ca pe un fenomen "postmodernist" în lumina utilizării categoriilor propuse de Baudrillard, cele ale simulării și imploziei, dar pe de altă parte trebuie să fim, de asemenea, conștienți și de punctele care pot propune o lectură a Madonei ca artist modernist. În majoritatea cazurilor, teoretizarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sub semnul întrebării și testează categoriile și angajările estetice ale unui artist. Vedeta face uz de o largă varietate de strategii estetice; așadar, dacă definiția "postmodernismului" presupune un set de practici culturale care combină forme și teme tradiționale, moderniste și postmoderniste, atunci fenomenul Madona poate fi interpretat ca postmodernist. În orice caz, trebuie remarcată măsura în care ea se bazează pe strategii, imagini și forme moderniste devenite clasice, în concertele și videoclipurile sale cele mai cunoscute din ultimii ani. Madona are
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
estetice ale unui artist. Vedeta face uz de o largă varietate de strategii estetice; așadar, dacă definiția "postmodernismului" presupune un set de practici culturale care combină forme și teme tradiționale, moderniste și postmoderniste, atunci fenomenul Madona poate fi interpretat ca postmodernist. În orice caz, trebuie remarcată măsura în care ea se bazează pe strategii, imagini și forme moderniste devenite clasice, în concertele și videoclipurile sale cele mai cunoscute din ultimii ani. Madona are însă un repertoriu larg de videoclipuri "realiste" în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
familiare ale muzicii populare, Anderson amestecă genurile pop, rock, jazz, blues, gospel, clasic și altele, cu un nou sound electronic și cu imagini create pe calculator pentru a produce un nou tip de spectacol și de artă multimedia o "implozie" postmodernistă între artă "înaltă" și "comună" și genuri muzicale familiare. Într-o secvență din Home of the Brave, spune: "Bun venit în spațiul artei dificile" și apoi interpretează piesa "Language is a Virus From Outer Space" ("Limba este un virus din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
electronice. În mod similar, Home of the Brave combină numerele muzicale cu narațiunea, cu fragmente din viața de zi cu zi, cu elemente de dramă și comedie și cu elemente multimedia. Ca urmare, într-o manieră avangardistă, Anderson utilizează tehnici postmoderniste pentru a pune problema artei și lărgește hotarele acesteia prin reprezentațiile ei. Acestea nu pot fi cumulate pentru a produce o anumită semnificație unificatoare, "textul" fiind total fragmentat, punctat de momente euforice, dar fără sensuri mai profunde. Atunci cînd afirmă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai curios este faptul că nu se conturează nici o diferență între modernismul robust și creativ și postmodernismul plat și tern, așa cum susțin unii. Ci, mai degrabă, este discutabil faptul că strategiile Madonei sînt strict moderniste, în vreme ce Laurie Anderson utilizează strategii postmoderniste în unele din creațiile sale, precum Home of the Brave. Madona proiectează un stil, o viziune și o voce cu o puternică notă individuală și încearcă să producă texte complexe și novatoare sub forma videoclipului muzical. O parte din operele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
identități. Dimpotrivă, Anderson operează în manieră deconstructivistă asupra expresiei, fragmentează lanțul de semnificații, fuzionează limbaje muzicale, se opune interpretării și produce un set de semnificanți goliți de sens, care nu fac decît să se comunice pe sine într-un sens postmodernist. O asemenea operă postmodernistă "nu exprimă nimic" și se sustrage comentariului social prezent în creația anterioară a lui Anderson, "United States". Madona este un mecanism de produs comentarii și se prezintă în mod constant drept revoluționară în cultură, angajată în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în manieră deconstructivistă asupra expresiei, fragmentează lanțul de semnificații, fuzionează limbaje muzicale, se opune interpretării și produce un set de semnificanți goliți de sens, care nu fac decît să se comunice pe sine într-un sens postmodernist. O asemenea operă postmodernistă "nu exprimă nimic" și se sustrage comentariului social prezent în creația anterioară a lui Anderson, "United States". Madona este un mecanism de produs comentarii și se prezintă în mod constant drept revoluționară în cultură, angajată în critica socială, o novatoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
recentă, de nuanță "postmodernă", a modernismului limitează tradiția și practicile moderniste la un puternic elitism cultural, păstrat în texte canonice în care revoltele moderniste se transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă între cultură "înaltă" și cea "comună", respingînd încercarea de a produce texte monumentale care se rup de tradiție și care exprimă subiectivitatea unui anumit autor și care adesea citează și pastișează opere și forme anterioare. Mulți critici
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care face uz de strategii estetice moderniste în domeniul videoclipului și al concertului. Am mai sugerat și altă dată că ea face în plus uz de strategii narative tradiționale și realiste, dar am descoperit și un exemplu de strategie evident postmodernistă, pe care îl voi discuta mai jos. Aș ezita să consider fenomenul Madona ca "postmodernist" deși prefer să interpretez modernismul și postmodernismul ca practici și strategii estetice pe care artiști precum Madona le pot utiliza. 14 În privința "bășcăliei", vezi Susan
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sugerat și altă dată că ea face în plus uz de strategii narative tradiționale și realiste, dar am descoperit și un exemplu de strategie evident postmodernistă, pe care îl voi discuta mai jos. Aș ezita să consider fenomenul Madona ca "postmodernist" deși prefer să interpretez modernismul și postmodernismul ca practici și strategii estetice pe care artiști precum Madona le pot utiliza. 14 În privința "bășcăliei", vezi Susan Sontog care o definește ca "de netăgăduit modernă" (notă: nu "postmodernă") și ca dedată, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
film, Laurie Anderson, "interpreta", a devenit un adevărat spectacol, dar concentrîndu-se aproape în întregime pe stil și nu pe substnță." (David Sterritt, The Christian Science Monitor, 2 mai, 1985:25) Nici acest critic nu înțelege că Anderson realizase o schimbare postmodernistă, demontîndu-și identitatea și creația, fragmentîndu-și și dispersîndu-și imaginile și sunetele, opunînd rezistență sensurilor și comentariului social. Totuși, se pare că Laurie Anderson s-a reîntors curînd la preocupări politice în următorul ei spectacol important, "Empty Places" (vezi "Laurie Anderson Gets
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Places" (vezi "Laurie Anderson Gets Political", de David Sterritt, The Christian Science Monitor, 25 octombrie 1989). În plus, în piesele interpretate în 1991, ea a făcut eforturi pentru a-și exprima dezaprobarea față de Războiul din Golf. Anderson își continuă experimentele postmoderniste în videoclipurile din colecția din 1990, dar revine și la critica și la elementul social modernist. Așadar, în cazul său, modernismul și postmodernismul sînt strategii estetice distincte ce pot fi utilizate în scopuri diferite sau combinate după dorință. 21 Revista
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
propusă de Baudrillard este aceea a unui proces dramatic de implozie, în care clasele, sexele, diferențele politice și chiar domeniile altă dată autonome ale socialului și culturalului s-au contopit, ștergînd toate granițele și diferențele, constituindu-se într-un caleidoscop postmodernist. Stilul și strategiile sale aveau de asemenea un caracter imploziv combinînd materiale din domenii extrem de diferite, punctate de exemple culese din cultura media într-o manieră cu totul nouă, care elimină orice granițe între discipline. Universul postmodern propus de Baudrillard
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
calculatoarelor, mijloacelor media și experienței tehnologice. Timp de cîțiva ani, Baudrillard a fost teoreticianul social, gînditorul contemporan cel mai stimulator și mai provocator. Pînă la începutul anilor '80 însă, el a încetat să mai producă acele analize uimitoare ale scenei postmoderniste care au atras atenția asupra sa în deceniul anterior. Epuizat și cu o notă cinică în discurs, el a continuat însă să compileze cîteva reluări mediocre ale unor idei anterioare completate de o tentă metafizică banală, care au produs în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se întrepătrund. Ficțiunea cyberpunk implică, așadar, o astfel de contopire a tehnicilor moderniste și postmoderniste, a genului SF și a altor coduri generice de mare popularitate, a stilului și elementelor caracteristice mișcării punk și a altor culturi urbane opuse curentului principal. În literatura cyberpunk, viziunea postmodernă își găsește expresia literară paradigmatică și se diseminează din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anumite categorii pe care autorul francez le abandonează, în special ideea unui individ care încearcă să păstreze controlul asupra mediului ce îl înconjoară și să-și mențină suveranitatea într-o lume inconstantă și plină de pericole. Stilul din Neuromancer este "postmodernist" în sensul propus de Jameson (1991); aici, Gibson combină narațiunea tradițională cu tehnicile literare moderniste. Scriitorul postmodern elimină distincțiile dintre cultura "înaltă" și cultura "comună" și pastișează genuri și convenții ale prozei și filmului popular. Prin atenția acordată intrigii, personajelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodern elimină distincțiile dintre cultura "înaltă" și cultura "comună" și pastișează genuri și convenții ale prozei și filmului popular. Prin atenția acordată intrigii, personajelor și povestirii, Neuromancer poate fi considerat un roman tradiționalist (nu are caracter de metaficțiune), dar este postmodernist în modul în care combină genurile, amestecînd literatura științifico-fantastică cu povestirea polițistă sau chiar cu cea de genul "crime-noire", cu cărțile de aventuri ce includ elemente tehnologice, cu genul western (eroul este descris drept un cowboy al informaticii), cu drama
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a tuturor misterelor, deși sfîrșitul rămîne încă învăluit în mister, în spiritul celui mai veritabil modernism, ambiguitățile rămase fiind greu de interpretat. Asemenea tuturor textelor moderniste, Neuromancer necesită contribuția unui lector foarte activ deși, așa cum am mai sugerat, romanul este postmodernist ca formă și tematică; fuziunea de forme ficționale complexe, moderniste, cu motive provenite din proza de scandal, preluînd convențiile și genurile acesteia, este însă o caracteristică "postmodernistă". Temele și perspectiva din Neuromancer sînt în mare măsură tipice pentru Baudrillard, prefigurînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
necesită contribuția unui lector foarte activ deși, așa cum am mai sugerat, romanul este postmodernist ca formă și tematică; fuziunea de forme ficționale complexe, moderniste, cu motive provenite din proza de scandal, preluînd convențiile și genurile acesteia, este însă o caracteristică "postmodernistă". Temele și perspectiva din Neuromancer sînt în mare măsură tipice pentru Baudrillard, prefigurînd o fuziune a culturilor naționale într-o societate eclectică, în care distincția dintre tehnologie și natură a suferit un proces de erodare. Romanul debutează cu imagini ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
avea impresia că este stăpîn. De aici încolo, computerele și programele inteligenței artificiale vor fi cele care vor stăpîni, așa cum arată Baudrillard, iar domnia acestora semnifică apropiatul sfîrșit al omenirii ca specie. Atît Baudrillard, cît și Gibson împărtășesc o perspectivă postmodernistă ce reprezintă o răsturnare a ideii moderne conform căreia tehnologia este percepută ca o prelungire a făpturii umane, care o folosește pentru a controla și domina natura. În acest caz însă, tehnologia preia controlul chiar și asupra oamenilor care luptă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
respingă "depășirea" economiei politice sugerate de Baudrillard și ar trebui să creeze noi sinteze de economie politică, semiotică și teorie socială pentru a identifica noutățile și conflictele epocii moderne. Cartografierea curentului cyberpunk, dar și a unei mari părți a teoriei postmoderniste necesită, așadar, existența unei teorii sociale critice pentru a determina schimbările culturii media, pentru a-i plasa produsele în contextul necesar, dar și pentru a le stabili efectele. Baudrillard, dimpotrivă, teoretizează un extaz al comunicării plat, lipsit de profunzime, superficial
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viziune, dar vor fi numai o parte a ei, chiar dacă una indispensabilă. În vreme ce creăm noi teorii și direcții politice, nu ar trebui să-i uităm pe autorii cyberpunk, căci viitorul ne mai poate rezerva surprize și produce revelații, iar teoria postmodernistă și literatura cyberpunk reprezintă doar un fragment din povestea ce a mai rămas de spus, pe măsură ce ne apropiem de noul secol. NOTE 1 Despre Baudrillard, vezi Kellner, 1989b, Best și Kellner, 1991 și Kellner, 1994a. Mă bazez în acest capitol
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]