1,958 matches
-
farmecul și fericirea, îi înalță, spre laudă, un imn: „Ostrovu-i plin de zvonuri, / De sunete și dulci cântări ce-mbată,/ Dar rău nu fac. Îmi zumzuie-n urechi / Când leneșe-alăute, 159 mii, când glasuri / Care, dacă m-aș trezi din somn prelung, / M-ar adormi din nou; și-n visu-mi, norii / Îmi par că se desfac, spre-a mi arăta / Comori ce stau să cadă; -ncet mă scol / Plângând de dorul unor vise ca acestea.“ Pentru că insula Furtunii este cu adevărat vrăjită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
naturii, farmecul și fericirea, îi înalță, spre laudă, un imn: „Ostrovu-i plin de zvonuri, / De sunete și dulci cântări ce-mbată,/ Dar rău nu fac. Îmi zumzuie-n urechi / Când leneșe-alăute, mii, când glasuri / Care, dacă m-aș trezi din somn prelung, / M-ar adormi din nou; și-n visu-mi, norii / Îmi par că se desfac, spre-a mi arăta / Comori ce stau să cadă; -ncet mă scol / Plângând de dorul unor vise ca acestea.“ Pentru că insula Furtunii este cu adevărat vrăjită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
din țara unde te vei întrupa. Să iubești tot ce are viață. Să-ți ajuți tot poporul, de la prima până la ultima persoană, să crească și să se dezvolte armonios după legile Mele ale iubirii. Îl mai privit o dată fix și prelung după care S-a retras. Totodată începuse forfota și activismul entităților răspunzătoare de întrupări. Sufletul său a fost cuprins atunci, de o jovialitate nestăpânită. Apoi îi apare Isus, radiind de lumină și strălucire, comunicându-i: Vei evolua în funcție de îndeplinirea misiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
trecut cu o pudibonderie și o jenă destul de nostime. În sfârșit în 1829, datorită lui Shakespeare, ea a pronunțat vorba cea mare, spre spaima și starea de leșin a celor slabi de înger care au scos în ziua aceea strigăte prelungi și îndurerate, dar spre satisfacția publicului care, în marea lui majoritate, obișnuiește să numească o batistă: batistă. Cuvântul a fost folosit; ridicol triumf! Ne va trebui câte un secol pentru fiecare cuvânt real introdus pe scenă? În fine, se râde
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o mistuia... Începu să bâiguie, să aiureze, strigând mereu ceva nedeslușit... Durerile și zbaterile din sufletul ei nu mai conteneau. Furtuna de afară se porni din nou, parcă, mai înverșunată, plesnind în geamuri și-n pereți. Dintr-o dată, un ăuit prelung și mârâitul lui Pârvu din coteț, - unde era închis noaptea, împotriva lupilor-, tulbură liniștea nopții, îl făcu pe Anton să tresară. Prin ceardac se auziră pași ușori, prelingându-se Anuca, fata pădurarului 49 pe sub geam. Baba Săftica, neclintită, n-o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
năpusti.. ca o pală subțire și tăioasă, orbindu-i pentru o clipă. - Va fi o iarnă grea, murmură moșierul. - Hm ?! fu de aceeași părere și Anton. Din direcția vântului, părea să se audă mai limpede un urlet. Într-adevăr, urletul prelung al unui lup, vibră tânguitor prin văzduh, de-ți sfâșia inima. - Lupul! tresări moșierul. - Mda!.. fu de aceeași părere Anton, calm, cu un zâmbet în colțul gurii. După o vreme, preț de cât ai răsuci o țigară, din nou, urletul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
privirea pe lupul cel mai bine expus, care părea să fie conducătorul haitei, o lupoaică. El știa că în doar câteva salturi, ar fi coborît valea și erau peste ei. Doi dintre ei se ridicară, nerăbdători. Și, atunci, peste urletele prelungi de chemări ale străbunilor, înainte ca prădătorii să pornească la atac, ca un trăsnet căzu detunătura, care vui năpraznic peste pădure, răscolind văile cu ecou vălurit. Cu un salt larg, lupul ochit drept în cap, zvâcni lunginduși trupul în aer
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și stăpânire de sine. Adulmeca cu ochii larg deschiși, noaptea scrutând întunericul, văzduhul, cu nările fremătânde, în vreme ce coama i se zburlea valuri-valuri... Dinspre adâncurile pădurii se auzea chemarea aceea, tot mai clar și mai precis ca niciodată, ca un urlet prelung, pe care o recunoscu înlăuntrul lui, în fibra genetică, pe care o mai auzise cândva, demult... nu știa când... poate dintotdeauna! Se avânta în pădure, fără zgomot... încetinind pasul, atent la fiecare mișcare. Dar, deodată... o altă chemare, o chemare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
moș‟ Chifu cu capcanele pe umăr dispăru prin desișuri. Bătrânul Chifu era un bărbat uscat, ‟nalt și ciolănos, posomorât, dar cu o privire arzătoare, părul des, căzut pe frunte, mâinile și degetele lățite ca labele de lup. Chipul măsliniu și prelung, spânatec, o barbă țepoasă și neagră. Avea ceva tainic, trist și totodată vehement în el. Ca înfățișare era un om normal. Deși stângaci, totuși cuviincios, fără mari plecăciuni, cu o demnitate și o stăpânire de sine care impresionează. Întreaga sa
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe loc în sălbăticiune... în fiară de pradă, adulmecând cu ochii larg deschiși, scrutând întunericul și văzduhul cu nările fremătânde, în vreme ce coama i se zbârlea valuri-valuri. Dinspre pădure se auzea chemarea, mai clar și mai precis ca niciodată, un urlet prelung, pe care o recunoscu înlăuntrul lui, pe care o mai auzise cândva... Se avântă în pădure fără zgomot. În inima codrului înainta tiptil ca o pisică, ca o umbră trecătoare care apărea și dispărea printre alte umbre. Reușea să se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bătrân și costeliv păși spre Suru, care rânji, gata să mârâie, dar apoi întinse botul și se mirosiră unul pe altul. Dupa aceea, lupul cel bătrân se așeză pe labele dinapoi și, înălțându-și botul către lună, dădu glas urletului prelung al lupilor. Ceilalți se lăsară și ei pe labele dinapoi și începură să urle... Atunci, începu și Suru să urle. Haita se înghesui în jurul lui, adulmecându-l într-un fel de a-l recunoaște capul haitei. Apoi, toți urlând în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
inima gre‟... trebuie s-o spuie cuiva! Anuca, își făcea de treabă, dar asculta, încordată și cu o privire ciudată. Fără nicio vorbă, fata ieși din casă, și‟n capătul ceardacului, își puse palmele la gură și începu să ăuie prelung și tânguitor, ..tulburător de tânguitor. Poate că fata plângea zărilor. Când tăcu, ecoul se prelungi de multe ori peste codrii până se stinse, și se făcu liniște, o liniște grea și dureroasă. După o vreme lupul răspunse cu un ăuit
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și tânguitor, ..tulburător de tânguitor. Poate că fata plângea zărilor. Când tăcu, ecoul se prelungi de multe ori peste codrii până se stinse, și se făcu liniște, o liniște grea și dureroasă. După o vreme lupul răspunse cu un ăuit prelung, altfel ca celălalt ..și-l frânse brusc, după care nu se mai auzi nimic. Fu înghițit de întunecime. - Ei vezi, măi Antoani, el nu vre‟ vorbi, el vre‟ să știi că sâmțăști. - Suru‟i un lup, altfel... altfel ca ceilalți
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
s-a simțit atât de singur. - Sânt sângur, sângur... nici macar Pârvu nu-i acasî!. Far‟ di Pârvu, Anuca nu mergi nicăieri!.. Pârvu‟i umbra ei. Pârvu se ține de dânsa ca o umbră... o păzăști ! Afară se auzi un urlet prelung de lup, care se Anuca, fata pădurarului 187 stinse încet. - A ci Suru... parcă‟i el!.. Tot așa o urlat șî Parvu cu vreo doua nopți în urmî... amu, el‟îi cu Anuca și Anton la pândă. Când l-am
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ca în vis... Zodiile speriate se stinseră... înconjurat de cetele genunilor, luându-l cu ele... Cu seninătate aștepta moartea, moartea ca pe un bun și îngăduidor prieten... Deodată, ca scuturat de frigurile copilăriei, tresări. De afară se auzi un urlet prelung și cutremurător de jalnic. - E Suru! murmură el cu glas tremurat și cu răsuflarea tot mai grea... pe frunte îi răsăriră broboane reci de sudoare. O frică dureroasă îi îngălbeni obrajii. I se păru că toată napasta lumii are să se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pentru scurt timp, „dungatul“ nu i-a mai ieșit în cale. Într-o seară Anton cobora valea Horincei, spre miazăzi de Mălușteni... Valea întunecată și cufundată într-o tăcere adâncă. Luna, care tocmai răsărise, în spatele lui, aruncă dinaintea-i umbre prelungi... Zăpezile sclipeau gălbui. Fără veste, la o cotitură, Anton rămase locului ca înlemnit. La marginea unei poteci, înălțată, ședea un animal mare, întunecat... El face o mișcare, și luna izbește drept în ochii lui, care scânteiază puternic străluciri verzui. „- Numai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mă privea din ochii tăi fără să întrebe nimic 14 mai 2011 Doar câteva cuvinte despre viață viața este frumoasă chiar și atunci când nu este uneori se fandosește în fața oglinzii merge pe tocuri înalte mișcă lasciv șoldurile clipește din gene prelungi câteodată dă cu noi de pământ ne ia de guler ne ridică scutură praful de pe haine (dacă este binedispusă) și salută cu un deget la tâmplă de multe ori viața e croită prost (mâneci scurte pantaloni prea lungi) ca și cum un
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
dat de necaz. Începeam să mă Încălzesc vorbind despre acest subiect. Cine știe, i-am zis, dacă treburile merg bine, poate vei căpăta și tu una. Ar arăta bine pe o tunică frumoasă ca asta. Mușchii de pe fața tânără și prelungă a lui Buerckel se Încordară. Se aplecă Înainte și prinse mirosul respirației mele. Sunteți beat, zise el. — Si, am răspuns. Nesigur pe picioare, m-am Întors să plec, adresându-i un salut de despărțire: Adios, hombre. 2 Era târziu, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
căci un vântișor rece „spăria” dinspre Podu de Lut, aducând, după părerea omului, o binevenită ploicică de primăvară. Boii mergeau alene, sătui de cât trăseseră în miez de iarnă, târâind bușteni prin pădurile de la Tudora. Omul îi îndemna cu chiote prelungi, ascuțite, folosind, din când în când, biciușca de piele, prinsă de o vargă de alun. Pe la biserică, i se alătură Mihai a lui Ghiță Toader, cel mai mare fecior al pădurarului, care, bucuros nevoie mare, se aburcă în car, ținându
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
o sabie ascuțită îmi pătrunde în inimă, îmi puneam disperat palmele în dreptul pieptului, încercam să apuc lama și s-o scot din piept, mă zvârcoleam, deschideam ochii, mă ridicam în capul oaselor. Abia mă culcam la loc, când un răcnet prelung de leu - era un leu de flacără roșie, îl vedeam limpede pe ecranul întunecat al retinei - mă făcea iar să deschid ochii larg, invadat de un val de sudoare înghețată. într-una din nopți, într-o stare de luciditate absolută
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
era deja vârâtă în pat, părul desprins, m-am așezat timid pe marginea patului, cu caietul de schițe pe genunchi, și-am început să-i creionez trăsăturile, Purtând ceva în gură, e-un pui de rândunică, îi văd bine coada prelungă, pisica își caută din ochi un loc prielnic pentru a-și devora prada, Chipul ei refuza însă să se lege pe hârtia mea, reveneam mereu asupra acelorași linii, În cele din urmă dispare sub șezlongul lui Theo, nemulțumită, Insistam mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-i cheia yale pe masa de bucătărie, lângă tava pregătită cu două pahare, a fost raza de soare oblică ce s-a răsfrânt pe buza unui pahar sau doar lacrimile mele neputincioase oprite bărbătește la mijloc de drum, de parcă paharul prelung, gol, încă era curonat cu un nimb de lumină, un tablou pe care tu nu l-ai văzut niciodată, i l-am dăruit Aidei, Natură moartă cu două pahare, pe măsuța de sticlă un ceas deșteptător, niște chei, o folie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Varava se oprește acum indecis, căutând pesemne cuvintele care să-i exprime cât mai limpede ceea ce inima lui refuză să vadă și se străduiește cu ajutorul minții să respingă, Execuția mi se pare cu totul diferită față de alte biserici, aceste siluete prelungi, atingând aproape bolta, aproape a renunțat la registre, hm, sunt prea înalte figurile astea, n-au statura obișnuită, trecem și eu îl urmez prin ușile împărătești în naos, scenele ar trebui să vină una după alta, într-o succesiune, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se culcase cu el? Nu era ca și cum se păstra pentru noaptea nunții, își dădu ea seama brusc. Dar se opunea de obicei schimbărilor și trecuse mult timp de când nu se culcase cu cineva care nu era Phelim. Cu un oftat prelung, acceptă ideea că viața era grea pentru femeia modernă. Pe vremuri, regula era să amâni să te culci cu un bărbat cât mai mult timp posibil. Dar acum, regula părea să fie că, dacă vrei să îl păstrezi, ai face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
atingeau ținta. Mi-a luat cam un minut până am reușit să sincronizez eschivele lui cu directele mele și, când zvâcnea din cap, îi plasam niște croșee scurte la coaste. Dansam în jurul lui în cerc și lansam câte o serie prelungă de lovituri. Blanchard mă încolțea și căuta o breșă în apărarea mea, ca să-mi dea lovitura de grație. Runda era pe terminate și mi-am dat seama că reflectoarele strălucitoare din tavan și fumul ce se înălța din mulțime mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]