1,965 matches
-
Posibil să fi fost de prin zonă, dar nu știa nimeni unde locuiește ori cum se numește. Cred că ai dorit să mă întrebi și despre acest aspect, nu? - Sunteți extraordinar, doctore! exclamă Ofelia, nu atât de surprinsă pe cât de preocupată era să-și etaleze formele, pe care le ascundea imaginar sub halat, deznodând și înnodând Marian Malciu cordonul, în timp ce-l privea cu neascunsă doză de tandrețe. Întotdeauna știți ce gândesc... Cum intrați în mintea mea? - Intru pentru că tu îmi permiți
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
pe Tinu”, hotărî Iuliana, ușor afectată de rigiditatea ce o remarcase în vocea și privirea lui. I-a luat mâna în mâna ei micuță, l-a mângâiat și i-a vorbit în șoaptă, apropiată de urechea lui. Era atât de preocupată, încât nu vedea și nu auzea nimic din tot ce se petrecea în jurul ei. Chiar și atunci când a rămas singură cu fratele ei, nu a observat și vorbea într-o șoaptă continuă și Tainicele cărări ale iubirii plăcută. L-a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
după ce fusese scrisă și cruțată de la nimicire. Ca să nu mai pomenesc de prefața pe care domniațsa a făcutțo primei mele cărți... Nu, hotărât lucru, nu am fost nicidecum nemulțumit de receptare. Dimpotrivă. Cât despre vânzarea primului volum, nu prea mța preocupat. Tot ce pot să spun e că eu însumi am cumpărat de la editură multe exemplare, pe care lețam oferit prietenilor și cunoscuților. Mai apoi, datorită eforturilor lui Răzvan Penescu, mare iubitor de litere, Vremelnicia a apărut și la LiterNet. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
chef să le povestesc tuturor despre ce ar trebui să mănânce; așa că, printr-o inspirație de moment, am tras la xerox foaia originară - și când al șaptesprezecelea sau al optsprezecelea doritor de dietă îmi cere detalii, eu, cu un aer preocupat, de profesionist al caloriilor arse, scot din geantă o copie și i-o dăruiesc cu un zâmbet cald. M-am gândit însă că fac o discriminare. Poate că sunt mulți alți oameni care, sătui de kilogramele în plus, disperați că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
gândul la soarta celui plecat ne-a apropiat mult. Îi sorbeam din ochi dorințele ca să i le îndeplinesc, o mângâiam, o adoram. Iar ea, mama, era blândețea și bunătatea întruchipate. La un moment dat, tata a devenit foarte trist și preocupat și parcă nici nu mai avea timp pentru mine. Iar mama... Mi se părea că se dedică numai lui : "Simion este slăbit de prizonierat. Simion are de lucru. Simion are griji." Aveam senzația că eu nu mai exist pentru ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
nordul Galiei, îngenunchează Senatul Republicii, include în el reprezentanți ai popoarelor supuse, încearcă să se proclame împărat și-și urmărește rivalii până în Egipt, pentru ca, la întoarcere, să fie asasinat. în 27 î.e.n., succesorul său Octavian devine Cezar Augustus, primul împărat. Preocupați să evite orice revoltă la hotare, succesorii săi zdrobesc revolta egipteană și-i reduc la tăcere pe toți disidenții, printre care, în 30 e.n., un rabin din Ierusalim pe nume Iisus, apoi pe alți evrei răsculați, înainte de a distruge Ierusalimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
coloniilor americane, decât să-și consacre puținele resurse pentru a-și construi o industrie. în 1778, Franța este deja epuizată de războaie îîn curând și de secetă), iar la Paris izbucnesc o criză financiară, apoi una alimentară. începând din 1789, preocupată să elibereze Europa de împărați, Revoluția franceză îi determină pe puținii săi negustori să plece din țară; în 1797, ultimul dintre cei 120 de dogi din istoria Veneției abdică din ordinul generalului Bonaparte, iar ultimii oameni de finanțe francezi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
al calității vieții, pe care, în mod paradoxal, încălzirea climei îl va îmbunătăți chiar, dacă zona de coastă este amenințată. Aceste orașe ar putea chiar să atragă o importantă clasă creativă venită din toată lumea. După părerea mea însă, țările nordice, preocupate să se țină la distanță de pericolele care amenință lumea, vor refuza să se amestece în afacerile altora altfel decât ca diplomați discreți, nefiind câtuși de puțin dispuse să atragă atenția dușmanilor libertății. Așadar vor refuza să joace rolul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în stare să stabilizeze mediul politic din țările lor și să ofere suficiente locuri de muncă pentru suprapopulația rurală a zonei. După părerea mea, aceste două orașe nu vor reuși așa ceva - în orice caz, nu în următoarele trei decenii. Excesiv preocupate să-și regleze problemele interne, amenințate cu posibile confruntări cu rebeliunea altor provincii mai puțin privilegiate, lipsite de infrastructurile cele mai elementare, ele nu vor fi gata să preia la momentul potrivit ștafeta unei noi forme. Neîndoielnic, și Australia va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
național sau continental, îndeosebi în domeniile energiei și telecomunicațiilor, al sănătății și al educației. în sfârșit, agențiile de evaluare vor stabili norme ale comportamentului corect în domeniile financiar, social, ecologic și etic. Ele vor influența comportamentul întreprinderilor și al statelor, preocupate fiind să facă o bună impresie pe piață. în domeniul protecției mediului, în special, companiile de asigurări vor pretinde ca întreprinderile să respecte normele stabilite de astfel de agenții de evaluare, pentru a diminua dereglările climatice și pagubele provocate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și de pe alte continente, vor propune renunțarea la apărare, reducerea bugetelor militare, dezarmarea unilaterală, colaborarea cu dușmanul. Se vor naște statele postnaționale denuclearizate, pacifiste și supuse, pe care le visează încă de pe acum, printre alții, filosoful german Jürgen Habermas. Alții, preocupați să mențină pacea fără a se supune, vor încerca să dea dovadă de imaginație diplomatică. Organizația Națiunilor Unite va căuta să pună în valoare precedurile prevăzute în Carta sa pentru negocieri, pentru prevenirea conflictelor și pentru descurajarea agresiunii. Pentru ca problemele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
înșelător. În ziua în care urma să-și viziteze părinții împreună cu Ovidiu și Sidonia, imediat după ce se machie, Carmina se îndreptă direct către colțul de bibliotecă, unde ținea dicționarul, trase cartea mare pe genunchi și căută la litera "L", foarte preocupată și concentrată, urmări cu degetul, cuvântul "lichea". Îl descoperi și citi de câteva ori: om de nimic, lipsit de demnitate, netrebnic, secătură... Nu știa de ce se trezise, încă de dimineață din nou cu gândul la profesorii Alexe, acum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
stinse aragazul. Hai să mâncăm niște pește. S-a apropiat de masă, a întins un prosop cadrilat, roșu cu alb, a așezat două farfurii, în alta a adus peștele. Mămăliga era făcută mai demult, și-a tăiat o felie și, preocupată, să poată alege spinarea peștelui cu tot șirul de ace, n-a mai ridicat spre Carmina ochii. Începu să mestece grăbită, îi plăcea mult peștele, gustul lui îi invada gura întreagă, o scălda în salivă, de obicei mânca singură în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acela, înseamnă și el o nebuloasă, ceva necunoscut, putea fi un eventual pericol sau dimpotrivă, un apărător sau puteau avea drumuri paralele și astfel ea n-o să afle niciodată ce era cu dosarul acela, ce anume transcria el acolo, foarte preocupat. Se gândi să-și facă o cafea. Postul de popândar era ocupat, desigur și bătrâna de la etajul întâi își punea aceleași întrebări, dar poate ea, având o mai mare experiență, reușise să ajungă cu raționamentul mult mai departe. După ce își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu depășea un anumit punct. Consideram aceste perioade circumscrise minutele mele „sigure“. Desigur, ca orice bun soldat, continuam să ciulesc și urechile. Dacă cineva trăgea un scaun În apartamentul de deasupra sau se auzeau pași pe scări, mă prefăceam extrem de preocupat - cu alergatul prin casă, spre exemplu. Încă mă antrenam să devin un biciclist competitiv. Dar după o vreme, după ce pericolul a Început să mă provoace, am devenit mai Îndrăzneț. Conștiincios, deschideam un sertar după altul sau descuiam șifonierul și luam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În alta printre foile subțiri de cocă. Petite-Ma, care avea acum nouăzeci și șase de ani, stătea În capătul cel mai Îndepărtat al mesei, ținând În mână o ceașcă de ceai mai străvezie chiar decât ea. Cu o privire preocupată și oarecum confuză Întipărită pe chip, se uita la canarul care ciripea În colivia de lângă ușa de la balcon, de parcă ar fi observat pasărea abia acum. Poate că așa și era. De când intrase În cea de-a cincea fază a Alzheimer-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
s-o ierte, se gândise la Blestemul Iederii Dragostei Nebune, Întrebându-se ce se mai petrecea În telenovelă În timp ce ea se pocăia. Însă cum putuse s-o rateze acum, când nu avea nici un motiv? Mintea ei era chiar atât de preocupată? N-ar trebui să-și dea seama și ea dacă era atât de confuză? Dintr-odată mătușa Banu a observat că cele două fete se uitau la ea de pe scaunele lor și s-a simțit stânjenită, poate pentru că și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
stăteau alături de ea, și a râs În timp ce le spunea În engleză: — Una din mătușile mele e feminisă, cealaltă militaristă convinsă! Și se Înțeleg atât de bine. Ce casă de nebuni! Bunica Gülsüm s-a Întors către fiul ei, dintr-odată preocupată. Dar tu, dragul meu? Când ai să-ți faci stagiul militar? Fiindu-i greu să urmărească discuția, În ciuda traducerii simultane, Rose s-a Întors spre soțul ei și a clipit. — Nu-ți face griji În privința mea, a spus Mustafa. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ceștile de ceai! În câteva minute, Sultan al Cincilea s-a strecurat Încet afară din casă, cu burta plină și ochii somnoroși. A trasat un cerc În jurul lor, Înainte să se ghemuiască lângă mătușa Zeliha. Pentru un timp a părut preocupat să-și lingă meticulos o labă, Însă apoi s-a oprit, uitându-se neliniștit În jur ca să se lămurească ce anume putuse să tulbure liniștea. În loc de răspuns, un strop călduț i-a căzut pe nas. Apoi a urmat alt strop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cine a fost. Până pe la patruzeci de ani, Adrian Năstase nu s-a remarcat în arena publică. Reporterii care i-au scormonit trecutul îl zugrăvesc simplist, în tușe groase. Inteligent, școlit, însă ros de ambiție, avid de putere și avere, preocupat să parvină în nomenclatura comunistă, unde a reușit până la urmă să pătrundă prin căsătorii succesive. Odată dobândită încrederea castei, Năstase își demonstrează atașamentul, susținând, în limbile străine pe care le vorbește fluent, respectul statului socialist pentru drepturile omului. Într-un
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
treburile țării ar putea constata că, pe când Catedrala se înalță conform graficului, autostrăzile se mișcă împiedicat și cu viteza melcului. Înalții ierarhi ai bisericii dau o lecție de rigoare și eficiență politicienilor care vorbesc prea mult în numele poporului, precum și administratorilor preocupați mai curând de comisioane decât de urgențele sociale. Prin urmare, discuțiile recenzate mai sus impun serioase reevaluări în concepția și realizarea altor „obiective” de interes major, fie religioase, fie civile. Creație a elitei culturale, planul unei Catedrale ca simbol al
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
unele moravuri și năravuri 130 manifestate odinioară în viața publică sunt la fel de prezente? Pentru că interesele politice și economice se opun, de totdeauna, oricărei morale sau deontologii profesionale? Fiindcă patronul de ziar sau de televiziune este doar un om de afaceri, preocupat numai de profit? Să observăm că mulțimea mijloacelor de informare și performanța lor tehnică din zilele noastre fac să se șteargă hotarul dintre „provincie” și „metropolă”, iar metodele de fabricare a senzaționalului se împrumută cu cea mai mare viteză. La
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să nu aibă parte astăzi, el însuși, de critici aspre, emise de la înălțimea unor principii ce se regăsesc în documentele Comisiei Europene... Din comentariul lui Gr. Codrescu înțelegem că Eminescu 174 rămâne o „nucă tare” pentru istoricul literar N. Manolescu, preocupat mai curând să-și diferențieze criteriile de selecție valorică în raport cu alți autori, grijuliu cu propriul gust și prudent în raport cu „exigențele ideologice” ale lumii de azi. În orice caz, el beneficiază de prezumția bunelor intenții, încât este greu de crezut, gândesc
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și neîncredere. În plus, am avut impresia că autorul jurnalului de azi era odinioară un critic preocupat să emită judecăți cât se poate de ponderate, astfel încât să evite discuțiile „susceptibile”. Drept care va reacționa doar la masa de lucru, punând textul „la păstrare”, în timp ce continuă să mențină relații cordiale cu aceia față de care, în chip firesc, are nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
treburile țării ar putea constata că, pe când Catedrala se înalță conform graficului, autostrăzile se mișcă împiedicat și cu viteza melcului. Înalții ierarhi ai bisericii dau o lecție de rigoare și eficiență politicienilor care vorbesc prea mult în numele poporului, precum și administratorilor preocupați mai curând de comisioane decât de urgențele sociale. Prin urmare, discuțiile recenzate mai sus impun serioase reevaluări în concepția și realizarea altor „obiective” de interes major, fie religioase, fie civile. Creație a elitei culturale, planul unei Catedrale ca simbol al
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]