1,827 matches
-
care la Moscova începuse să adie vântul destinderii. Cum ar fi evoluat România dacă succesorul lui Dej ar fi fost Gheorghe Apostol, nu Nicolae Ceaușescu? Dar dacă în accidentul de avion din 1956 ar fi pierit Nicolae Ceaușescu, nu Grigore Preoteasa? Cum am fi trăit noi astăzi dacă, în 1989, Nicolae Ceaușescu ar fi reușit să rămână la putere (în contextul politic de după 1990 această ipoteză este chiar fantezistă și destinul lui Milosevici o dovedește cu prisosință)? Iată numai câteva dintre
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
E partea care nu se vede în jurnal. George Macovescu își începe însemnările cu starea de criză din 1952, prelungită până în 1959, când situația sa politică este incertă, în urma verificărilor din partid. Cauza principală a hărțuirilor și umilirilor (de către Grigore Preoteasa, p. 19) o constituie prima sa soție, Tereza, pe care comisia de control o exclude din partid "pentru atitudine ușuratică și neprincipialitate în ceea ce privește raporturile cu unii mici burghezi și pentru faptul că nu-i poate controla activitatea depusă în timpul șederii
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
și Lena Răducan, Nunta de Aur împreuna viețuire, cel mai greu concurs al vieții Emil și Paraschiva Catrinoiu, Paul Brenoaia, Domnica Mărcuși, Ionel Drăcea, Adrian și Maria Constantin, Ionuț Gete, Viorel Nasta, Marian Rădulescu. Nu le-am uitat pe doamnele preotese, prietenele de suflet ale familiei Barbu: Silvia State, Daniela Barbu, Mădălina Proteasa, Ionica Dicui. în biserică, după Sfânta slujbă de mulțumire, au vorbit preoții Nicolae State-Burluși și Niculae Proteasa, Pompiliu Manea, dr. |Radu Dobrescu, Doru Moțoc, Ion Predescu, Dadi Popescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lună plus câte 5 lei de copil alocație. Cu ce să faci față, trăiam modest. Duminica îmi luam copilașii, mergeam la Sf Biserică, ascultam slujba toată 8-12. Era foarte frumoasă, aveam preot paroh Dăscălescu Teodor. Un duhovnic bun și o preoteasă Lucreția, bună și milostivă. Copii erau foarte cuminți, nu se foiau, nu vorbeau, nu se plimbau în Biserică, priveau preotul și icoanele. Dacă aveau de întrebat ceva, în șoaptă sau semne ne înțelegeam. Dacă oboseau stăteau în genunchi lângă mamă
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
ta.” Plângând, Măriuca i-a răspuns: „Domnule învățător, nu sunt vrednică de o așa mare cinste, căci sunt fată săracă și fără știință de carte, iar domnul Constantin este om învățat și va fi preot!” „Iar tu, Măriuca, vei fi preoteasă și mama copiilor mei și a tuturor enoriașilor noștri”, spuse Constantin privind-o cu duioșie și mult drag. „Dar”, spuse Măriuca, „mai am un motiv pentru care nu pot accepta, și anume faptul că frățiorii mei mai mici și surioara
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
se adună tot satul, cu mic, cu mare, și toți erau fericiți pentru fericirea Măriucăi și a fraților ei. După terminarea slujbei de cununie, femeile discutau între ele înduioșate, zicând: „Unde este biața Ilenuța să-și vadă fata mireasă și preoteasă? Dumnezeu a răsplătit-o pe Măriuca pentru bunătatea, credința și hărnicia ei.” Petrecerea de nuntă a avut loc la casa socrilor, împodobită cu brazi de nuntă; la fel și la casa miresei au fost puși în poartă doi brazi falnici
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
vecin, de sărbători sau la o nenorocire. De obicei, apărea ori spre seară, ori dis-de-dimineață, aceasta de Bobotează și în Ajunul Crăciunului. Veșnic nervos, nemulțumit de toate și de toți. Îi plăcea băutura, iar după unii, îi plăceau și femeile. Preoteasa îl lăsase, fugise la părinți, în comuna de peste deal. Mai toate casele aveau două camere mari, o sală pe mijloc și o anexă în curte, unde se îngrămădeau toți dintr-o familie, atât iarna, cât și vara. Casa mare, de
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
13 august 2009, un automobil marca Dacia, model 1310, pe drumul național 39, având sensul de deplasare dinspre Constanța către Mangalia. La ieșire din localitatea 23 August, aproape de „curba morții", Georgic Apostoleanu nu a observat un moped condus de Traian Preoteasa, care circula în fața sa, în aceeași direcție de deplasare și pe care l-a lovit. În urma accidentului a rezultat inițial vătămarea corporală gravă a mopedistului, care ulterior a decedat la spital, scrie Ziua de Constanța.
Tatăl Innei, cercetat penal pentru ucidere din culpă () [Corola-journal/Journalistic/23910_a_25235]
-
de soarta ce-l așteaptă. De vreme ce nimeni nu-și mai cunoaște viitorul, oamenii se mișcă la întâmplare ca niște bețivi. Mânați de acuta lor nevoie de certitudini, grecii amenință să se coalizeze împotriva orașului Delphi și să aducă o altă preoteasă. Disprețuitoare la adresa celor care n-au curaj să încheie nicio afacere, oricât de sigură ar fi, dacă nu află dinainte de la ea ce profit scot, Pythia recunoaște că s-a schimbat de la venirea lui Oedip. Odinioară, ea se golea pe
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
kuhlen Weinkrug, în ale cărui încăperi urmează să aibă loc concomitent atât nunta mirilor Gaby și Franz, cât și parastasul bătrânului Willibald, binecunoscutul încurcă-lume al satului, mereu pus pe glume. Pe de o parte: colaci, vin și fețe triste, tânăra preoteasă evanghelică, Walter, singurul nepot al decedatului - iar pe de alta: zâmbete și voie bună, preotul catolic, părinții miresei, Paula și Paul, copleșiți de emoții. Și acestea toate într-o singură zi! “, explică secretarul literar Lucian Vărșăndan. Spectacolul se traduce la
Agenda2005-27-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283884_a_285213]
-
mi-ar fi plăcut și mie să citesc și să știu mai multe, aș fi vrut să ies și eu învățătoare... Dar atunci erau alte vremuri. Știau oamenii de-nvățătură? Parcă-l aud pe tătica:"Las', că nu te fac preoteasă!" Și la școală mergeam așa, iarna, când nu aveam nimic de făcut. Cum se desprimăvăra, la muncă, la grădină... sau du-te cu vaca la păscut. N-aveai nici trei ani când o luai de funie. Vai de lume... Atât
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cămașa-i era acum udă leoarcă. Coca dispăru din vitrină și, după o clipă, ieși-n stradă înfășurată-ntr-un kimono verzui. Bărbații îi arătară un respect ciudat, neobișnuit, grotesc aproape pe acel chei singuratic, de parcă prostituata ar fi fost preoteasa cine știe cărui cult străin. Coborîră-mpreună spre apele negre, trecură un pod, se-nfundară, sub stele, într-o rețea de străduțe semănând cu labirinturile din laboratoarele de fiziologie, unde e testată memoria cobailor. Aici nu mai erau vitrine: te aflai încă o dată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fost hirotonit ca diacon, apoi ca preot, pe 8 septembrie 1967. A preluat parohia Heci în 1983, unde a lucrat până în 2005, când a fost scos la pensie. În momentul de față trăiește tot în Heci, alături de soția sa , doamna preoteasă Georgeta. Au doi copii: Lulu, inginer și Mirela, chimist. Din când în când, părintele Ilie, alături de părintele paroh Ciprian, mai participă la serviciile religioase din parohia Heciului. Preotul Ciprian Ichim. S-a născut în orașul Bacău, la 20 septembrie 1974
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
absolvirea Liceului ,, G. Bacovia”din Bacău, s-a înscris la Facultatea de teologie ortodoxă din cadrul Universității ,,A.I.Cuza”din Iași pe care a absolvit-o în anul 2000. Susține Masterul în anul 2010, în ,,Teologie practică și pastoral misionară”. Doamna preoteasă Mariana este licențiată în economie. Au doi copii, o fată și un băiat și locuiesc provizoriu în Pașcani, până la terminarea apartamentului parohial din Heci. A fost hirotonit ca diacon la 25 martie 1998, la parohia Muncelu Bacău Sud și apoi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Nu e prea atrăgătoare, nu? El râse din nou. —Greșit prima oară. Greșit și acum, după atâția ani! Își frecă vârful nasului de subsuoara ei. Unele femei nu învață niciodată. Ea îl întoarse pe spate și se ridică, una dintre preotesele lui cenușii înaripate, cu gâtul întins. Altă specie amenințată, care avea nevoie de protecție. Se îndreptă deasupra lui, etalându-se. Când se liniștiră iar, ea îi oferi capitularea pe care el n-o ceruse. —Daniel? Ce era? Pasărea aia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
risipindu-se În văzduhul Înghețat. Și se gândește Moșu că și asta e o treabă de făcut până vine popa cu botezul. Și i-e ciudă că popa, care strânge atâția colaci, Îi dă la porci. Că așa face rânduială preoteasa. Măcar că sunt atâția oameni necăjiți prin sat care Își țin colacul de la Crăciun pentru botez. Și se mai gândește la feciorii lui, unul mort la Cotul Donului și altul prizonier În Dombas, or avea ei colac pe acolo, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
a crezut și i-a făcut țidulă, dar calul găsit era de furat și s-a tot ascuns de jandarmi În pivniță și Într-o zi a luat căpăstrul calului și s-a spânzurat de un prun și a rămas preoteasa cu patru copii. La paisprăzece ani am terminat școala și am plecat În Axente, unde era Lixandru slugă, și m-am dus și eu acolo să Îngrijesc de copila lui Ghircu, că așa Îl chema pe sas, numai pe haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
necăjit după cap, într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte ocupată cu dezvelirea unei înghețate cu ciocolată și vanilie. Mai în dreapta mesei unde suferea profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați, trecuți de centura lată care dorea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trecuți de centura lată care dorea să pară că-i profilează cât de cât talia și care, deasemenea, se chinuia să rupă și ea ambalajul altei înghețate de fructe cu parfum suav de nucă de cocos. - Vai dragă, spuse cucoana preoteasă când ajunse în dreptul ei, ce coincidență: și tu băț și eu pe băț. Și se așeză pe un scaun, lângă lungancă. Am uitat să menționez că ambele înghețate erau pe băț, și dacă nu știți despre ce e vorba, pot
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de vreo așchie. Atunci scândurica poate fi aruncată cu tot cu ambalaj, de obicei pe trotuar, pe carosabil, sau pur și simplu, o lași pe masa la care ai consumat-o pentru a fi luată și dusă de vânt aiurea. Limb! gustă preoteasa din înghețată, după care se uită cercetător spre prietena ei. - Da' te văd, soro, cam îngândurată, suferi cumva de vreun sentiment aparte? Limb! și inginereasa: - Zău dacă înghețata asta pe băț are vreun gust. Poate pentru că am gustat eu ceva
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu te bosumfla, că am glumit. - N-are nici pe dracu'. Porcu'... - Domnul inginer?... - Ei, și tu, nuuu! Porcu'. A tăiat un porc și s-a zdrelit la un deget. Și-l doare. Pauză. Limb, limb, limb! amândouă, apoi coana preoteasă: - Știi, dragă, l-am văzut azi dimineață pe Gheorghe, sluga noastră din curte făcând pipi la poarta cea mare. Eu lam pândit de după perdea. - Pare palpitant ce spui, căci noi, aici, la țară..., și, limb, mai gustă din înghețată. - Și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Și după ce a terminat, a scuturat-o de stâlpul porții, da' știi, colea, zdravăn, de mi s-o părut că se zgâlțâie ditamai stâlpul, făcut dintr-un salcâm gros. - Și, și, zi soro mai repede, că fac pe mine! Coana preoteasă, care uitase de înghețata care se prelingea acum pe mână, o sorbi repede și-și linse degetele unse, după care mai trase o limbă ca să se asigure că nu mai curge și continuă:Măgarul! - Cine? - Gheorghe! - De ce? - Înghețata asta mi-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că eu nu știu ce să mai cred. - Tu, dragă, chiar crezi în prostiile astea, că te văd femeie în toată firea. Măgarul de Gheorghe, așa cum îi spui tu, a vrut să râdă de tine. - Așa o fi, mai spuse și coana preoteasă îngândurată, după care mai trase o ultimă limbă, iar scândurica îi oferi respectiva așchie. Coana preoteasă țipă, îngrozită: - Au, mă înțeapă la limbă! ia vezi, tu! Și scoase un limboi rozaliu, care prezenta și câteva granule de alune. Madam inginer
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
femeie în toată firea. Măgarul de Gheorghe, așa cum îi spui tu, a vrut să râdă de tine. - Așa o fi, mai spuse și coana preoteasă îngândurată, după care mai trase o ultimă limbă, iar scândurica îi oferi respectiva așchie. Coana preoteasă țipă, îngrozită: - Au, mă înțeapă la limbă! ia vezi, tu! Și scoase un limboi rozaliu, care prezenta și câteva granule de alune. Madam inginer se uită lung la el și întradevăr, văzu o așchie care se lăfăia, bine înfiptă la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și întradevăr, văzu o așchie care se lăfăia, bine înfiptă la o distanță de un centimetru față de vârf. Scoase repede din poșetă o pensetă de smuls sprâncenele și făcu gingașa operație de scoatere de pe limboiul respectiv a nepoftitei așchii. Coana preoteasă oftă ușurată: - Vai, dragă, da' știu bine că mă spânzur și nu mai ling... Ia ai grijă, văd că și înghețata ta e pe terminate. Dă-o dracului, să nu pățești și tu ceva, căci eu am vederea cam scurtă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]