1,955 matches
-
situație, plasarea determinantului după determinat. Redarea prepozițională a genitivului, care este rară în suedeză (deși nu exclusă: kung av Sverige "rege al Suediei"), este frecventă în norvegiană (i utkanten av Suceava "împrejurimile Sucevei"), este preferată în neerlandeză (unde se folosește prepoziția van, corespunzătoare lui von din germană și lui of din engleză), există în toate limbile germanice, încît în nici una dintre ele manifestarea regulii determinant determinat nu este absolută. Desigur, spre deosebire de limbile romanice, cele germanice au ca trăsătură această regulă, fiindcă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în același mod și substantivele: se îndreaptă glonț spre el; a înghețat lemn, în asemenea întrebuințări fiind subînțeleasă o comparație (ca glonțul, ca lemnul), încît apropierea de o construcție în care determinantul verbal circumstanțial este un substantiv precedat de o prepoziție este evidentă, circumstanțial care poate fi redat și prin tr-un adverb uneori: plouă cu găleata / plouă bine67. Fenomenul adverbializării caracterizează îndeosebi clasa adjectivelor calificative, fapt explicabil prin relațiile de conținut ale acestor adjective cu adverbele de mod și, în acest
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
masculine de singular a adjectivului după verbul determinat, fără alte mijloace: o fată frumoasă adj. ea cîntă frumos adv.68 Faptul că în latina populară tîrzie complementele circumstanțiale se puteau reda atît prin adverbe cît și prin substantive precedate de prepoziții sau în cazul ablativ a condus, pe de o parte, la ocuparea aceluiași loc în succesiunea elementelor propoziției și, pe de altă parte, la transformarea în adverbe a unor substantive în ablativ (lat. de una hora > rom. odinioară) sau precedate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în cazul ablativ a condus, pe de o parte, la ocuparea aceluiași loc în succesiunea elementelor propoziției și, pe de altă parte, la transformarea în adverbe a unor substantive în ablativ (lat. de una hora > rom. odinioară) sau precedate de prepoziții (lat. ad foras > rom. afară, sp. afuera, pg. afora, v.it. affuori, v.fr. afors). Sufixele adverbiale latinești nu au fost moștenite de limbile romanice, dar cele occidentale au un astfel de sufix, -mente, care provine din ablativul substantivului latinesc mens
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se întîmpla", knife "cuțit", to seem "a părea", skin "piele", sky "cer", to take "a lua" etc.). Tot din germanica nordică au pătruns în această perioadă în engleză (mai puțin în alte limbi germanice de vest) și unele pronume, adverbe, prepoziții și conjuncții. Aflată trei secole sub stăpînirea dinastiei daneze (1536-1814), zona de limbă norvegiană a cunoscut impunerea danezei ca limbă oficială și înlăturarea limbii literare norvegiene. În aceste condiții, norvegiana a suferit o puternică înfluență din partea limbii daneze, principalul aspect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
această întreprindere este constatarea romaniștilor că în vreme ce latina era o limbă sintetică, fiindcă însuma prin desinențe și sufixe valorile gramaticale ale cuvintelor în chiar structura lor, limbile romanice sînt analitice, căci redau aceste valori de obicei prin cuvinte ajutătoare, precum prepozițiile, verbele auxiliare sau unele adverbe. Nu există însă limbi în totalitate sintetice și nici limbi în totalitate analitice, ci oricare limbă este în același timp și sintetică și analitică, încît mai corect este să se afirme că limbile romanice sînt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și sintetică și analitică, încît mai corect este să se afirme că limbile romanice sînt mai analitice decît latina, deoarece nu sînt analitice în mod absolut. Pe de altă parte, dacă în cazul substantivului analiti-citatea a devenit definitorie prin instituirea prepozițiilor în realizarea opozițiilor cazuale, la verb, unde pierderea terminațiilor cu valoare desinențială ar fi dus la o nivelare a opozițiilor paradigmatice, s-a produs refacerea acestor opoziții tot pe bază desinențială, deci, tot sintetic și nu s-a produs, decît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sintetic. Islandeza a păstrat încă sistemul complet de declinare inițial cu patru cazuri distincte și, la fel, germana are și ea o flexiune nominală bogată, cu păstrarea celor patru cazuri din germanică. Celelalte limbi germanice însă exprimă relațiile cazuale cu ajutorul prepozițiilor, lipsindu-le, prin urmare, flexiunea cazuală, cu excepția genitivului, unde se folosește desinența -s, dar neerlandeza recurge foarte rar chiar și la această desinență (dan. Kongen af Danmarks slot "castelul regelui Danemar-cei"). Ceea ce se exprimă însă în mod sintetic cu această
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unde se folosește desinența -s, dar neerlandeza recurge foarte rar chiar și la această desinență (dan. Kongen af Danmarks slot "castelul regelui Danemar-cei"). Ceea ce se exprimă însă în mod sintetic cu această desinență se poate exprima și analitic cu ajutorul unor prepoziții (engl. of, germ. von [fon], neer. van, dan. af, norv. av), doar suedeza recurgînd foarte rar la exprimarea prepozițională a genitivului. Există, așadar, din acest punct de vedere, două tipuri de limbi germanice: unul apropiat limbii-bază (care cuprinde islandeza și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
magh. = maghiară, maghiar med. = medieval mod. = modern n. = (substantiv) neutru neer. = neerlandeză (olandeză + flamandă), neerlandez nom. = nominativ norm. = (dialectul) normand norv. = nornegiană, norvegian num. = numeral part. = participiu pers. = persoană pg. = portugheză, portughez pl. = plural pol. = poloneză, polonez pop. = popular prep. = prepoziție prez. = prezent pron. = pronume pron. dem. = pronume demonstrativ prov. = provensală; provensal refl. = reflexiv rom. = română, român rus. = rusă, rus s. = substantiv sec. = secol sg. = singular sl. = slavă, slav; slavon sp. = spaniolă, spaniol sued. = suedeză, suedez ucr. = ucraineană, ucrainean v. = vechi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
plural sem (lat. simus) și persoana a doua plural seți (lat. sitis), atestate în textele românești din secolul al XVI-lea, au fost înlocuite de formele analogice sîntem, sînteți, create pornind de la sînt. 43 Fenomenul este denumit articol contractat sau prepoziție articulată: fr. article contranté, it. preposizione articolata, sp. contracción del articulo, pg. contracçăo do artículo. 44 Potrivit lui Eugen Coșeriu (Prelegeri și conferințe, p. 138-139) există diferențe de conținut (în italiană) între superlativul realizat cu acest sufix și cel analitic. 45
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de fecior este pe larg dezvoltată dominanta solară, basmele și baladele întregesc portretul și ritualul parcurs cu alte trăsături fundamentale, privitoare atât la protagonist, cât și la companionul său. În basme, numele protagonistului devine titlu, informatorii identificând textele cunoscute prin intermediul prepoziției cu, care capătă o valoare taxonomică: Basmul cu Ion Făt-Frumos, Cu Florea, Cu Baltazar. De multe ori nu aflăm cum este botezat eroul decât după ce intriga s-a declanșat. Procedeul acesta, care valorifică amânarea narativă, ilustrează faptul că acțiunea propriu-zisă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cuprinse de deschiderea casei natale, dimensiunea spirituală actuală trebuie să rămână în sacru, cel puțin deocamdată, fiindcă transformarea totemică are o perioadă rituală de împlinire. Muntele constituie sălașul ființelor mitice, atât suprafața lui, cât și adâncurile misterioase, după cum o sugerează prepoziția prin. Al doilea element anatomic fundamental pentru sălbăticiuni, picioarele (care fac legătura între ființă și mediul parcurs), refuză contactul cu energiile mistuite ale vetrei părintești și alege fertilitatea nestăvilită a naturii. Buzele, ca receptacul al vitalității externe, sunt atrase de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din Huși. Pornind de la faptul că pe această inscripție se citește VZ G2SO ("în Huși"), Emil Petrovici afirma că "lângă o trebuie să fie un ҳ care s-a șters cu timpul, G2COX fiind o formă de locativ plural după prepoziția VZ. Formele de locativ plural Huso presupun un nominativ plural Husi, pe care românii l-au românizat sub forma Huși” (vezi și prima ipoteză din lista de față). Pentru Emil Petrovici era greu de acceptat ipoteza originii numelui orașului Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vs Mai jos puteți vedea că rubricile 1 și 2 sunt sectoare (în mod logic, aceste rubrici definesc marile sectoare tematice ale site-ului)., www.spip.net/ro, I.2007 (= "logic" = "rațional"); ▪ nu au o structură fixă (1. pot substitui prepozițiile și/sau substantivul poate fi nearticulat, cazul cel mai frecvent, articulat indefinit sau definit - de exemplu, în mod, într-un mod, la (un) mod, în modul, la modul; din punct de vedere, dintr-un punct de vedere; 2. pot primi
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
operează" asupra extensiunii substantivului). Cuantificatorul formează, împreună cu grupul nominal, un grup sintactic extins, cuantificat (vezi, mai recent, E. Keizer în MGD, I: 9, 13; Rizzi 2006: 209; Cinque 2006; Cornilescu 2006a). 2.1. Cuantificatori numerici 2.1.1. Legarea prin prepoziția de a numeralului cardinal (de la 20 în sus, inclusiv a compuselor care au ca element final un astfel de numeral) și a substantivului nearticulat, cuantificat prin numeral, este o caracteristică a limbii române. Omiterea prepoziției, în contextele de acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
2.1.1. Legarea prin prepoziția de a numeralului cardinal (de la 20 în sus, inclusiv a compuselor care au ca element final un astfel de numeral) și a substantivului nearticulat, cuantificat prin numeral, este o caracteristică a limbii române. Omiterea prepoziției, în contextele de acest tip, este un fenomen vechi, încă actual. Se manifestă în limbajul comercial-administrativ și în presa care utilizează elemente ale acestui limbaj (vezi și exemplele din emisiuni de radio sau de televiziune, la Croitor et al., §. 5
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
din emisiuni de radio sau de televiziune, la Croitor et al., §. 5.2., în acest volum): 200 persoane [pentru 200 de persoane] (Rlib, 2008, nr. 5572: 13, col. 4), 8550 lei [corect 8550 de lei] (idem: 17, col. 6). Omiterea prepoziției a fost explicată prin influența notației cifrice, pe coloane, și prin tendința spre simplificare, probabil, mai întâi, în corespondența telegrafică (vezi Avram [1986] 1997a: 132-133). Prepoziția, obligatorie în exprimarea orală normată, poate lipsi în scris numai în fața notațiilor abreviate ale
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
13, col. 4), 8550 lei [corect 8550 de lei] (idem: 17, col. 6). Omiterea prepoziției a fost explicată prin influența notației cifrice, pe coloane, și prin tendința spre simplificare, probabil, mai întâi, în corespondența telegrafică (vezi Avram [1986] 1997a: 132-133). Prepoziția, obligatorie în exprimarea orală normată, poate lipsi în scris numai în fața notațiilor abreviate ale unităților convenționale de măsură: 200 kg. Un fenomen similar este omiterea prepoziției de în interiorul numeralelor compuse, formate dintr-un numeral notat prin cifră și un numeral
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
tendința spre simplificare, probabil, mai întâi, în corespondența telegrafică (vezi Avram [1986] 1997a: 132-133). Prepoziția, obligatorie în exprimarea orală normată, poate lipsi în scris numai în fața notațiilor abreviate ale unităților convenționale de măsură: 200 kg. Un fenomen similar este omiterea prepoziției de în interiorul numeralelor compuse, formate dintr-un numeral notat prin cifră și un numeral substantival (mie, milion, miliard) notat prin litere: 90 milioane lei, 27 milioane euro [corect 90 de milioane de lei, 27 de milioane de euro] (Rlib, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
dintr-un numeral notat prin cifră și un numeral substantival (mie, milion, miliard) notat prin litere: 90 milioane lei, 27 milioane euro [corect 90 de milioane de lei, 27 de milioane de euro] (Rlib, nr. cit: 8, col. 1). Uneori, prepoziția apare, după numeralul compus, în fața substantivului, dar lipsește în interiorul numeralului, pentru evitarea repetiției: 257 milioane de euro [corect 257 de milioane de euro] (idem: 3, col. 7). Prepoziția apare, hipercorect, după numerale compuse care au ca ultim element un numeral
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
27 de milioane de euro] (Rlib, nr. cit: 8, col. 1). Uneori, prepoziția apare, după numeralul compus, în fața substantivului, dar lipsește în interiorul numeralului, pentru evitarea repetiției: 257 milioane de euro [corect 257 de milioane de euro] (idem: 3, col. 7). Prepoziția apare, hipercorect, după numerale compuse care au ca ultim element un numeral cuprins între 1 și 19 (Avram [1986] 1997a: 133): 1.205 de angajați [corect 1.205 angajați] (Rlib, 2008, nr. 5584: 4, col. 1). 2.1.2. Numeralul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Dar câte o experiență "exotică", mici aventuri inactuale cu autori mai puțin frecventați nu pot dăuna nimănui (A. Pleșu, Despre îngeri: 51 și în CLRA). 2.1.4. Tiparul de construcție în care expresia fracționară este atașată grupului nominal prin prepoziție: reducere de 30% alternează, în presă și în textele publicitare, cu tiparul în care expresia fracționară este substantivată, mai ales în antepunere, dar și în postpunere, uneori distanțată, în poziție predicativă: până la 30% discount (Rlib, 2008, nr. 5560: 8, col
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența articolului subliniază valoarea nedeterminată a substantivului și sugerează că forma nearticulată nu mai este simțită ca suficientă pentru exprimarea nedeterminării. Fenomenul este răspândit în limba comună, în presă, dar și în diferite varietăți specializate ale limbii actuale: Slovacia este
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
complement direct] (idem: 166) Blocarea investițiilor cuprinse în strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice din Delta Dunării este determinată de lipsa unei strategii pentru dezvoltarea acestei zone cu un potențial turistic foarte bun [în loc de cu potențial turistic; grup nominal cu prepoziție] (Rlib, 2008, nr. 5572: 4, col. 4) produse cu un conținut scăzut de colesterol [pentru conținut scăzut de colesterol; grup nominal cu prepoziție] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 20) Pământul are o structură zonar concentrică [în loc de structură zonar concentrică; complement
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]