1,737 matches
-
de implorare, în vreme ce tovarășii săi se întrebau ce planuri de luptă îl împingeau la asta; apoi coborî în crypta și întrebă destinul. Oraculum-ul îi răspunse cu cuvinte ambigue și obscure; înspăimântata Agrippina și tovarășii credincioși mângâiau cu în iluzia că prevesteau noroc. Numai Creticus rămase tăcut. Un istoric care, după mai mulți ani, s-a întâlnit cu câțiva martori bătrâni ai acelei călătorii a scris că, în taină, lui Germanicus i se prevestise moartea. Noua politică De atunci încolo avură parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și tovarășii credincioși mângâiau cu în iluzia că prevesteau noroc. Numai Creticus rămase tăcut. Un istoric care, după mai mulți ani, s-a întâlnit cu câțiva martori bătrâni ai acelei călătorii a scris că, în taină, lui Germanicus i se prevestise moartea. Noua politică De atunci încolo avură parte numai de vânt bun și, navigând repede, pentru că era toamnă târzie, ajunseră în portul Seleucia Pieria, în Syria. La Seleucia se vărsa marele fluviu siriac Orontes, pe atunci navigabil până la Antiohia, vechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de artă și grădinile ei superbe. — Își petrecea timpul citindu-i pe filosofii și istoricii greci. Se spunea că marea lui dragoste era astrologia orientală. Adusese de la Rhodos un astrolog grec, un anume Thrasyllus. Partizanii lui șopteau că acesta îi prevestise că avea să domnească. Pentru el, ultimele primejdii erau sora mea Julia Minor și soțul ei, Aemilius Paulus. Ei îi frecventau pe frații, fiii, prietenii celor care fuseseră închiși sau se stingeau în exil. Erau magistrați, senatori, tribuni și încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
șir fusese vizuina lui inaccesibilă. Dacă aruncă o privire, o făcu de după perdelele groase ale lecticii, fiindcă pe mare sufla un vânt schimbător de început de martie, un vânt dinspre răsărit care venea din munți și care, după spusele marinarilor, prevestea ploaie. Ascuns în spatele perdelelor, împăratul debarcă în formidabila bază navală de la Misenum, centrul de apărare a întregii Mediterane occidentale. Mii de marinari îi aduseră onoruri, însă cel căruia îi erau adresate nu văzu nimic și nu se arătă. Augustinienii, prezenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
plină ochi de „succesuri”. Orice zicere de prin ziare, despre intervențiile lui tata la succesurile fiicelor, s a dovedit cu totul și cu totul neîntâmplătoare. Deci, tata Trăienică să trăiască! Potrivit însemnărilor unora din cronicarii vremii aceleia , mari semne au prevestit la nașterea președintelui oamenii, observând pe cer cu câteva zile înainte, fenomene neobișnuite, precum păsărele mii, stele făclii și alte drăcii. Alții, care au scris despre perioada aceea, spun în respectiva perioadă, nu s-a întâmplat de fapt mare lucru
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de sare săpau în mine orgoliul mândria și răutatea pierdeam bunătatea și candoarea potrivnic mi-era totul agățat de unghia neputinței mele Lucifer mă tragea în Infern fără far pe țărm obosisem să lupt cu umbre în pereții destinului visele prevesteau sorți pe șine fiecare noapte era coșmar ochii încărcați de durere lăcrimau rochia de mireasă și-a scuturat creta a rămas o rochie de doliu. am coborât atunci în adâncul ființei mele unde mai pâlpâia flacăra speranței și a iubirii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Oare lupii mi te-alungă De n-ai stână și nici strungă, Nici cioban să te păzească, Și din fluier să-ți doinească? Și în noaptea-ntunecoasă De pe-o culme mai stâncoasă, Bufnița să buhăiască Și răul să-l prevestească. Moartea ce avea să vină Înainte de cu-ziuă. Ce-i cu turma, De-i pierzi urma Și a jale zbiară-ntruna De parc-ar veni furtuna? Baciule ce-mi ieși în cale, Mulțumescu-ți dumitale De n-am cai să mă-nsoțească
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ani. Cu ei am copilărit, cu ei am crescut, cu ei mi am petrecut frântura din această viață, Fulgerele strălucesc pe cer și parcă toate sunt menite să facă același lucru - să cresteze lumea aceasta alcătuită din groază. Tunetele urlă prevestind înălțarea la cer a acestor victime nevinovate. Vărsarea de lacrimi glaciale din jurul meu e cea care mă trezește; ea-mi liniștește sufletul tulburat. Încetul cu încetul încep să-mi aduc aminte ce s-a întâmplat. Memoriile mă sufocă cu tristețe
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ani, Violetta. Frumoasă, cu ochii albaștri ca cerul senin în zilele de vară, cu un păr negru precum abanosul și un ten măsliniu, rareori reușea Violetta să nu atragă atenția asupra ei. Într-o zi obișnuită, în care nimic nu prevestea vreo schimbare sau ieșire din rutina cotidiană, părinții fetei s-au hotărât fără a sta prea mult pe gânduri să plece într-o expediție pe Himalaya. Probabil vă întrebați de unde aveau bani ori dacă erau sau nu în concediu. Nu
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ei împlinit. Tainele copilăriei mele sunt strâns legate de ea, de mama, care prin tot ce face pare o zână bună, zâna din basmele pe care mi le citea odinioară, iar eu adormeam, visându-mă deja pe tărâmuri ce basmele prevesteau. Mama este ființa cea mai iubită, cea mai îndrăgită. Nu cred că voi putea să îi mulțumesc îndeajuns pentru grija purtată. Te iubesc - e prea puțin pentru o mamă, pentru purtarea de grijă, dragostea și sacrificiile ei. Ție îți datorez
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
colegi, Să stau și să le povestesc Destinul vieții, nopți întregi... Să regretăm că timpul trece Și-n noaptea cea de catifea, Să coborâm la Bolta Rece, Să bem o ceașcă de cafea... Să urc sfios în amfiteatru, Ce viitoru-mi prevestea Și-n foaierul de la teatru, Să cuceresc o nouă stea... Să văd “Iașii în carnaval”, S-admir actorii care trec Apoi, să urc în personal, Să-mi iau adio și să plec...
IA?UL TINERE?II MELE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83804_a_85129]
-
avea să găsească drumul către părinții lui. Mînat de puterea speranței, Lupino purcese la drum. Pădurea răsuna veselă la freamătul trezirii din amorțire; cerul respira sănătos, limpede și albastru; soarele strălucea cu auria-i față spre pămînt. Totul părea să prevestească izbînda pentru încercările puiandrului. Și totuși... Întîi a dat peste un arici. Vietate cu ochi mici și vedere limitată, țeposul i-a remarcat prezența doar cînd, apropiindu-se, i-a întîlnit privirea. Bună dimineața, ariciule! Asta a fost tot. Într-
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Înainte vreme, nu o luase În seamă Întrucât nu o putea suferi. Cerșetorul părea cu adevărat stăpânul străzii, aidoma unui câine care marcase colțul cu urină. Își aminti de sinistra profeție a lui Giannetto, de aparenta lui siguranță În a prevesti năpaste pentru Partida albilor. Ce știa turma aceea de repudiați despre viitorul Florenței, ori chiar despre destinul lui? Simți din nou cum pământul Îi fuge de sub picioare și suportă o Înțepătură În ochiul stâng. Se uită iar spre poartă. Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mereu ca necâștigător spune-mi fără mine spune că ți-e bine nu contează cât îmi e de dor doar atâta tot învață-mă să pot să trăiesc de-acuma fără tine La ceasul depărtărilor târzii când îngerii ne-au prevestit dezastre ochii mei s-au îmbrăcat în gri să jelească toamna despărțirii noastre Ce ți-am fost ce-ai fost nu mai are nume am șters și adresa unde ne am aflat ne-au rămas atâtea amintiri comune și o
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mea de-acum de-acum viața ta risipire-n toamnă Când îți scriu ochii mei s-au îmbrăcat în gri să jelească toamna despărțirii noastre nu-ți mai sunt iubire tu n-ai să-mi mai fii îngerii ne-au prevestit dezastre Aprilie, ultima ninsoare Iubirea mea sunt vișinii în floaresărută-mă sub albul nesfârșit. îi scutură Aprilie, ninsoare... stârnește vântul seara-n asfințit. Doar greierii se-aud în depărtare pe două voci în cri-cri, amețit. Iubirea mea, sunt vișinii în floare
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lunii, distilat în arome, pe invizibile margini? Mai singur ca întrun sâmbure, prin mine urcă cerul, acoperiș peste nori din care vin ploile. Miereaiubind salcâmul înflorit ori firul netopit al vieții... îți aud mersul ușor și ochii tot mai lichizi neprevestind ființarea... Mărinimoase, dincolo de zei, Tu și lumina pe cer! închidere în sine Zilele se dilată, smoală pe șosele sub greutatea soarelui arzând. Ți s-a împuținat vederea, trupul, și gândurile de dragoste pe care le alungi mai tot timpul de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de minune. — Măi să fie, se miră Curistul, urmărind cum în sfîrșit Părințelul și Angelina își fac apariția țepeni printre ceilalți dansatori. — Să vezi că nici bine n-o să-nceapă melodia următoare și puișorii noștri o să se pună pe ciugulit, prevestește Roja. — Și eu care credeam că dansul înseamnă plăcere și relaxare, recunoaște Curistul, începînd să se închipuie pe sine în pielea Părințelului. — Știu la ce te gîndești, îi răspunde Roja. Depinde de la dans la dans. Ia privește-i mai bine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
îi depășesc cînd pe dreapta, cînd pe stînga. Oltcit, Dacia, Lada, Skoda, Wartburg, Fiat 500, Aro 10, le trece în revistă. — Poluare ca în iad, zice șoferul cu ochii la țevile de eșapament, într-o zi o să murim din cauza poluării, prevestește, oprind lîngă o bordură într-un con de beznă. — Mulțumesc șoferică, zice Roja trîntind portiera, avînd impresia că lasă în urmă ceva de care se desparte cu cea mai mare bucurie, știi ce, Părințele, începe din nou să vorbească singur
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
eu păgubaș, ați înțeles de ce? se întărîtă. Pe vremea cînd începuseră primele mișcări de opoziție împotriva Piticului, ajunsese abia la gradul de locotenent, dar activitatea sa îl recomanda deja ca fiind principalul favorit la preluarea controlului asupra unității sale. Toată lumea prevestea că în cîțiva ani o s ajungă general și o să-și facă de cap. El însuși simțea că este alesul, că îl paște norocul, că în scurt timp va veni o zi în care tot felul de conspiratori vor începe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Acum vă înțeleg de ce ați stat deoparte, spune Tîrnăcop, că n-ați vrut să vă amestecați, totul a fost făcut numai de ochii lumii. — Istoria se scrie întotdeauna numai de ochii lumii, nimic nou, răspunde Bătrînul, față de ceea ce-am prevestit eu, spune. — Presimt că n-o scoatem la capăt cu el, spune Gulie, privind spre Roja, e-n stare s-o țină așa pînă-n zori. Posibil ca nenorociții să-și fi desființat deja postul telefonic sau să-și fi scos
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la urmă mîna pe toată clădirea și să facă din ea un fel de mini Las Vegas. Dar să nu înțelegeți greșit, barbutul și pockerul se joacă doar la separeu, în rest e ilegal. — Să vezi că o să-i iasă, prevestește Roja. Iar ăsta e doar unul din planurile sale minuscule, zice Patru Ace, un moft de duminică dimineața, e băgat pînă la gît în afaceri mult mai serioase, se laudă. — Guvern, Parlament, se gîndește Roja, vînzări și schimburi de terenuri
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de teapa ăstora? Dacă cei în care ți ai pus speranța nu merită să le acorzi nici cea mai mică încredere? Merită oare să riști atît de mult pentru o asemenea revoluție? Și dacă nu va fi nici o revoluție, așa cum prevestește Bătrînul? îl vede pe Curist dînd din mîini, gesticulînd ca un apucat, îl aude pe Părințel înjurînd ca un birjar după fiecare propoziție. — Te pîndiserăm două săptămîni la rînd, recunoscu Tușica, pînă ți-am învățat pe de rost programul. Știam
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Cum trebuie că aveau pe vremuri bolnavii de plămâni sau de malarie când Încă mai luptau cu boala, Înainte ca strălucirea ochilor să se stingă Într-un val de sânge. Bărbatul avea o Înfățișare foarte plăcută dar apariția sa nu prevestea nimic bun. Petru se ridică În picioare și o sărută pe Iolanda ca de obicei pe amândoi obrajii; Îmbujorați, catifelați, umezi, reci. 15. Bărbatul cu ochelari se oprise la un pas de ei și Îi privea cu candoare sărutându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tulbure din cameră, fără ca Marta să apară. Nerăbdător, m-am dat jos din pat, am căutat ușa, dibuind, și am ieșit afară pe trepte. Cerul era încă plin de stele, cu câțiva nori în direcția bălții, unde noaptea se decolora prevestind zorile. Prin urmare, visasem că ploua. M-am așezat pe scară să aștept și căutam cu privirea pe cer Carul Mare, când am auzit o tuse de bărbat în spatele casei. N-a fost nevoie decât de câțiva pași ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fără. Indiferent ce aleg, ce spun, ce fac, totul e o Inspirație de Moment. Clipesc și imaginea mi se limpezește. Cerul are o nuanță înspăimântătoare. Norii albi se îngrămădesc într-o zi însorită în forme aproape de mine . Parcă cerul ar prevesti ceva, el stă implacabil deasupra mea, amenințător și mie mi-e frică. S-au adunat în mine veacuri de singurătate, pe care o simt. Mi se strânge inima la gândul că nu o să am timp, să mă pregătesc, să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]