12,874 matches
-
spui cu asta? Când vom ajunge la piață, tu ai să rămâi la căruță, iar eu - ca mai bătrân - am să cercetez dugheana și apoi am să merg la doctor. Ei, acum ai priceput cum devine treaba cu copilăria? Am priceput eu de la început, pentru că multe zile amare mi-o făcut mie piața asta când eram mic. Ședeam în coșul căruței câte o jumătate de zi, până ce se întorcea tata de la treburile lui Atunci, am toată nădejdea în tine. Pot pleca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de sorginte nemțească. Nu era suficientă o dictatură - cea militară. Aceasta mai trebuia dublată de dictatura bâtei și a analfabetismului politic”. Știu și eu? Nu prea am înțeles eu toate vorbele pe care mi leai spus și nici nu mă pricep la politică... Ar fi bine măcar să înțelegem cât de cât ce se întâmplă și ce ne așteaptă în viitor. Mai citim în gazete, mai întrebăm pe cei mai deștepți ca noi și nu ne-a lua apa înainte pe nepregătite
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Fă-ți bagajul, pupă-ți nevasta și copchilul și la oaste, băiete!” Ușor de zis, dar să vezi dumneata câtă cârduială... Am umblat vreo două săptămâni, până când cei de la regiment s-au rățoit la noi: „Măi oameni buni! Voi nu pricepeți că sunteți neîncorporabili? Sunteți prea bătrâni! Și apoi nici nu mai avem tunuri... Unde să vă trimitem?” „Domnule colonel - pentru că acela era colonel - vă rugăm luați-ne și la manutanță dacă i nevoie. Da’ luați-ne!” Colonelul - om înțelept - ne-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
am fost pe front și am căzut... Nu! Am fost luat în captivitate de ruși! De tovarășii sovietici! Da... de ei... Și la ce ți trebuie dovada? Îmi trebuie! Cum să locuiesc în satul meu, dacă nu am acte? Am priceput ce vrei. Pentru asta însă trebuie să mergi la Comisariatul Militar. Și unde-i asta? - cum îi spui dumneata. Uite colo mai la vale... Cu speranțele zdruncinate, Costăchel s-a îndreptat spre locul arătat. Acolo i s-a proptit în
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că nu i-ai cunoscut pe ruși. Așa că nu știi ce spun ei despre unul ca tine, care vrea să mănânce pe gratis... Până una alta, dezhamă tu armăsarul, curăță-l frumos, dă-i apă și ovăz și ai să pricepi singur cum devine vorba cu rușii... Uite la el, Măriucă! Întotdeauna o știut să comande. Norocul lui îi că știe cum s-o facă. Cât ai bate din palme, Petrache a mântuit treaba și a trecut pârleazul, cu bardaca plină
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
șarpe. Întâi și întâi eu nu sunt „domnule”. În al doilea, nu sunt „jandar”. Jandarii au fost pe vremea regimului burghezomoșieresc... Când erai tu primar. Eu sunt tovarășul Leucătov, șeful postului de miliție din comună! Ai băgat la cap? Am priceput - a răspuns Costăchel. În timp ce Leucătov se chinuia să completeze o hârtie, Costăchel se întreba: „De când sunt eu tovarăș cu aista? Ce? Am fost la furat în tovărășie cu el? Ferească-mă Dumnezeu!”... Uite aici dovada că locuiești în comună. Cu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
au să crească aici! Mâine seară trecem pe la inginer, să vorbim de sămânță. Să socotim câtă sămânță ne trebuie la amândoi - a intervenit Petrache. Măi Petrache! Tu crezi că eu mai știu să fac o asemenea socoată? Lasă că mă pricep eu la trebușoara asta. Ți le socotesc ca la spițerie - a răspuns Petrache, înfoindu-se în pene... Bine ați venit, gospodarilor! - i-a întâmpinat bucuros inginerul Cicoare. Bine v-am găsit, domnule inginer! Cred că știți povestea cu lupul - a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pantaloni pe fund și se crede mare gospodar. Un hohot de râs sănătos, care a făcut să zăngănească geamurile sălii, a acoperit ultimele vorbe ale moșneagului. Prostiili aiestea să le spui babei tale! Nouă să ne spui ce n-ai priceput! - s-a rățoit Chersân. Moș Dumitru s-a făcut că nu a auzit ocara și a continuat: Eu n-am priceput cum îi cu împărțala. Ba am priceput eu ceva-ceva... Da’ parcă nu-mi vine la socoteală. Adică cum? Eu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
acoperit ultimele vorbe ale moșneagului. Prostiili aiestea să le spui babei tale! Nouă să ne spui ce n-ai priceput! - s-a rățoit Chersân. Moș Dumitru s-a făcut că nu a auzit ocara și a continuat: Eu n-am priceput cum îi cu împărțala. Ba am priceput eu ceva-ceva... Da’ parcă nu-mi vine la socoteală. Adică cum? Eu dau la întovărășirea voastră pământ, șarabană cu cal și plug. Muncesc apoi de mă spetesc toată vara și primesc de șase
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să le spui babei tale! Nouă să ne spui ce n-ai priceput! - s-a rățoit Chersân. Moș Dumitru s-a făcut că nu a auzit ocara și a continuat: Eu n-am priceput cum îi cu împărțala. Ba am priceput eu ceva-ceva... Da’ parcă nu-mi vine la socoteală. Adică cum? Eu dau la întovărășirea voastră pământ, șarabană cu cal și plug. Muncesc apoi de mă spetesc toată vara și primesc de șase ori mai puțin ca Daurel. Lui și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu m-aș mira să ajungă un șăf ceva... N-a apucat moșul să isprăvească ce avea de spus, că delegatul i-a și pus pumnul în gură: Moșule! Păcat de părul tău alb. N-ai înțeles nimic. N-ai priceput că partidul nostru vrea să desființeze exploatarea la sate, ca și la orașe. De aceea vrea să facă întovărășiri, ca să primească bucate și cel care nu are pământ... Fiecare muncește după putință și primește după nevoi. Ai priceput? Adicătelea cum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
N-ai priceput că partidul nostru vrea să desființeze exploatarea la sate, ca și la orașe. De aceea vrea să facă întovărășiri, ca să primească bucate și cel care nu are pământ... Fiecare muncește după putință și primește după nevoi. Ai priceput? Adicătelea cum după nevoi? Aaa! Am priceput! Îs bătrân eu, da’ nu m-o lasat mintea... Cum ar veni, Daurel are zece copchii... Buun! Toată vara se face că muncește, iar toamna primește pentru douăsprezece guri! Pe când eu cu baba
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să desființeze exploatarea la sate, ca și la orașe. De aceea vrea să facă întovărășiri, ca să primească bucate și cel care nu are pământ... Fiecare muncește după putință și primește după nevoi. Ai priceput? Adicătelea cum după nevoi? Aaa! Am priceput! Îs bătrân eu, da’ nu m-o lasat mintea... Cum ar veni, Daurel are zece copchii... Buun! Toată vara se face că muncește, iar toamna primește pentru douăsprezece guri! Pe când eu cu baba, numai pentru două! Bună trebușoară! N-am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se urcă sângele la cap... Întreaga delegație a făcut stânga-mprejur, ca la o comandă... Daurel a pornit tropățel mai departe... Ei, Petrache! Ți-au plăcut? Ce să-mi placă? Stăpânul, dălcăușii și trepădușul. Fii mai limpede, că n am priceput nimica. Apoi îi simplu. Stăpânul îi Tașmău. Dălcăușii îs Chersân și milițianul, iar trepădușul îi Daurel. Măi, că bine zici! Bine zic. Și aș mai zice eu încă multe, da’ îi în zadar, Petrache. Ce crezi tu? Aiștia se lasă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu un an înaintea Simonei în acest colectiv, o abordă direct: Ești teribilă, dragă! Încă nu mă cunoști! spuse Simona, purtând încă urmele acelor gratuități rostite sau mascate în timpul consiliului profesoral. Ce te-a iritat așa de mult? Culisele! Nu pricep. Pentru că tu, după câte îmi dau seama, nu faci parte din casandre. E drept, eu nu mă amestec în discuții care ar putea degenera în clevetiri. Uneori, fără voia mea, am fost atrasă în cercul celor care jubilează când găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
are, dar bărbatul acela e căsătorit, are și el o fetiță... Să știți însă că eu sunt fericită! Fericită! Auzi, Maria, fata noastră este fericită că are un copil din flori. Și noi, ca niște neghiobi ce suntem, nu putem pricepe. Schimbă apoi tonul. Cum să fii fericită fără tată la copil, un soț în casă, un sprijin în viață? Ori eu am îmbătrânit în așa hal, de nu mai înțeleg lumea asta care s-a întors cu fundu'n sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
conducea pe cea pe care o iubise cu adevărat, dar căreia îi pricinuise în ultimii ani o suferință care nu se vindecase nici până în ceasul morții. Simona se amestecă în mulțime, ca o străină, plângând cu lacrimi amare. Răducu nu pricepea de ce plânge mămica lui și-i ștergea din când în când lacrimile care șiroiau ca dintr-un izvor. Cortegiul ajunse la cimitir. Simona nu reuși s-o vadă pe mama ei nici atunci când fu coborâtă în groapă. Rătăci un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cu toată atenția! Vreau să stabilim în seara aceasta coordonatele vieții noastre comune. Doctorul făcu o grimasă în care se deslușeau semne evidente că dezaproba limbajul neadecvat al Simonei. Deși nu înțeleg, te ascult, conchise el. Nu-i nimic, vei pricepe imediat. Îți cer ceea ce ți-am mai cerut cândva: să divorțezi de Doina, să ne căsătorim legitim, să ne luăm băiatul și să ne mutăm în alt colț al țării. Tu ca medic și eu ca profesoară de engleză este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
E posibil așa ceva? Orice e posibil, încercă aceasta să intre cu înțelegere voită în jocul ei. Bine că își văzuse copilul și era foarte bucuroasă. Da, da, continuă ea să vorbească singură după ce se așeză în pat, dar nu pot pricepe de ce el e convins că-l cheamă Tudor!? Câteva zile Simona se hrăni cu imaginea copilului văzut în parc. Fața ei dobândise o strălucire solară. Era fericită! * Ori de câte ori ieșea la plimbările libere prin incinta spitalului, Simona discuta ce discuta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
un caracter general, ascunzând scopul lor, aria lor de cuprindere fiind foarte mare. v Ce știi despre instituție? v De ce vrei această slujbă? v De ce te-am angaja? v Care este realizarea ta majoră? v La ce consideri că te pricepi? v Ce fel de persoană ești? v Care sunt punctele tale forte? v Care sunt slăbiciunile tale? v Cum reușești să-ți termini sarcinile? v Ce ai vrea să găsești la un manager? v Dar la un coleg? v Cum
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
oglindă și constata că, dacă ar fi fost slut, pe cât era de solitar, nimeni n-ar mai fi privit la el vreodată! Însă acea imagine întunecată și atât de mohorâtă ascundea secrete la fel de adânci, ca și cele din inima lui. Pricepea bine că oglinda aceea este singura care putea să-l asculte și să-l înțeleagă, și știa ce înseamnă durerea, singurătatea și neputința crudă, ce foarte adesea îl copleșeau. Din pricina aceasta, de fiecare dată, atunci când avea îndoieli și își punea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fără valoare. Astfel, avea atitudini protestatare aproape pretutindeni, el fiind glasul celor fără de glas, căci nu socotea respectul ca pe o formă de obediență. Și așa, se lua la ceartă cu toată lumea, chiar și cu profesorii săi. Bunăoară, nu putea pricepe la ce folosește a ști chimie, fără a ști alchimie, sau fizică, fără a ști metafizică. Disprețuia cu înfocare învățământul a cărui piesă constitutivă era. Se socotea ca fiind cel mai greu de mulțumit om, pe care l-a cunoscut
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
că nu greșesc în felul lor, însă, pentru mine, moartea capătă alte sensuri, oferă alte plăceri, are alte justificări, conduce la alte finalități. Numai cine a trăit în zbaterile astea, în care trăiesc eu acum, va putea cu adevărat să priceapă ce însemnătate are acest obiectiv pentru mine; altfel, va socoti toate acestea ca pe ceva pur neverosimil și fără utilitate. Dar, chiar și așa, mie tot îmi este silă cu totul de mine, căci mă simt ca un nefericit încătușat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cât un martiriu! Așa că, limpezindu-și, întrun final, mintea și lăsând gărgăunii (precum ajunsese chiar ea săi numească) la o parte, cu inima luată strâns în dinți, iată că îl dădu uitării. Fără ca aceasta să rostească vreun cuvânt, bărbatul își pricepu curând greau sentință, venită ca un aprig ciocan, ce te lovește în cel mai sensibil loc al corpului. Zi și noapte, tot se strădui el să și înțeleagă pedeapsa, dar nu reuși. Încercă s-o înțeleagă pe fată, dar, de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a fost deloc neînsoțită și de acele apropouri simbolice și inteligent presărate ici și colo, toate subtile și pline de subînțelesuri istețe. Iar astfel, nu se stabilea cumva, oare, prima înțelegere dintre cei doi, menită în întregime să dea a pricepe unul celuilalt că între ei iubirea s-a și înfiripat deja? Iar asta, ei bine, a ajuns foarte limpede să fie confirmat, căci, în scurtul răstimp, ce a urmat apoi, amândoi ajunseseră să fie în puterea minunată a dragostei, ce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]