1,469 matches
-
cel mai frumos și cel mai bun mod de a învăța de la viață lucruri interesante. Până la urmă, cititul este un lucru obligatoriu, pentru că, fără carte nu poți face nimic. Iulius-Petru Bordeianu CAP. V FAMILIE BUNICA Ninge cu fulgi mari pe prispa casei. Leneși și pufoși, se aștern pe geam. În camera ei, bunica ne povestește întâmplări din viața sa. Bunica e foarte frumoasă : are părul alb ca un deal nins, ochii mici și dulci, vocea duioasă, iar chipul și mâinile îmbătrânite
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se fălesc în noul lor costum de iarnă. Un tablou fantastic mi se arată dinaintea ochilor ; o săptămână mai târziu, pe strada mea, au început să treacă săniuțe. Casele își schimbaseră cușmele de toamnă cu altele noi și albe, iar prispa ogrăzii era împodobită cu ghirlande de cristal. Pomul de Crăciun dădea o nouă lumină casei, iar eu ardeam de nerăbdare să-mi văd cadoul de Crăciun. Am primit și colindători care ne-au umplut casa de cântec și de duh
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
românești. „Ba încă, în unele locuri, poporul român ajungea demult chiar la poalele Balcanilor, dând mâna cu românii din sudul Pensinsulei Balcanice”. La miazănoapte, hotarul „se ține acuma aproape de apa Ceremușului. De pe malul drept al Ceremușului privește ca de pe o prispă înaltă spre șesul Pocuției, stăpânit câtva timp de voievozii Moldovei”. În acest spațiu se înscriau hotarele statului român, așa cum a fost prefigurat în cursul anului 1918 și recunoscute prin tratatele de după primul război mondial. La miazăzi, România avea doi vecini
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la Tapae, dacii stau la pândă cu arcurile Întinse. Pe aici e drumul cel mai scurt spre inima țării, spre mândra Sarmisegetuza, cuibul lui Decebal. Aici valea se lărgește puțin; În dreapta Timișului, sub strașina unui munte, se-nalță, ca o prispă, minunata așezare pe care și-au ales-o dacii pentru Întăriturile lor. Din jos, În marginea pădurii, Încep deodată crengile să se miște, ca-nfiorate de o suflare de vânt, și cele dintâi coifuri ies În luminiș. Un șuier ca de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-au călcat țara, vin din război, oastea mi-i
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
șapte frați. În Vrancea sunt șapte munți, ai voștri să fie de veci și neam din neamul vostru să-i stăpânească În pace. Cuvinte : legendă = povestire În versuri sau În proză, În care se arată fapte neobișnuite ale unor eroi ; prispă = o parte Îngustă În fața casei țărănești, lungă cât ține ea, jos având pământ sau scândură. STEJARUL DIN BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dinte a vârcolacului, se ridică strălucitoare deasupra vârfurilor pomilor mirositori, de departe, tot văzduhul fără margini închipuite al lui Dumnezeu, albastru și străveziu de parcă-i cleștarul mai curat ca apa limpede, și valea întreagă adâncită într-o tăcere vrăjită și prispa pe care ședeau mama Ilinca cu copila ei Smărăndița se umplură de o lumină vie și bălaie de semăna că ți s-ar fi deschis fundul sufletului ca să prinză tainele firii, din adâncul căreia se varsă în gândurile noastre crâmpeie-crâmpeie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de hambare era rentabilă. Dintr-un document de la anul 1862 („Arhivele Statului, București”) rezultă că în acest timp, „pe un hambar se plăteau 224 de lei”. În prelucrarea lemnului meșterii dădeau curs și simțului lor pentru frumos. Astfel foișoarele și prispele caselor, fundurile și laturile de la acoperișurile grajdurilor erau impodobite cu frumoase tăblii traforate. Provițenii au excelat și în lucrări de dulgherie, în construcții de case. Dulgherii de aici au fost angajați să lucreze la multe edificii de pe Valea Prahovei, îndeosebi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii mai vechi, după cântatul cocoșilor de miezul nopții, cetele porneau prin sat luând casele la rând. De obicei, dintr-un capăt al satului până la celălalt. Copii se adunau în dreptul prispei (acum în dreptul ușii de la intrare) și se rostea recitat: „Bună dimineața, la moș ajun”. Din cele mai vechi timpuri și până la 1989 se cânta un text simplu și unic în tot satul: „Foicică portocală Noi suntem copii de școală
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu perspectiva spre stradă, către sud pentru a primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
gândăcelul, a mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi în sus și se cutremură. Nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului. Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsă. Deasupra se vedea o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Porni voinicul iar la drum. Și umblă, și umblă, băiete; de-abia ajunse. Iar când a călcat pe frunză, ud de sudoare, că părea o picătură de rouă, soarele ca un bulgăre de aur scăpătase de
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
NICHOLAS M. NAGY-TALAVERA N. IORGA O BIOGRAFIE Traducere de Mihai Eugen AVĂDANEI Cuvînt înainte de Kurt W. TREPTOW INSTITUTUL EUROPEAN 1999 Era în primăvara lui 1932. Nefericita perioadă în timpul căreia Nicolae Iorga fusese prim-ministru se apropia de sfîrșit. Stătea pe prispa casei lui din Vălenii de Munte, contemplînd tăcut amurgul, cu piscurile Alpilor Transilvani, Carpații, licărind în depărtare. Fiul credinciosului său locotenent politic, profesorul Dimitrie Munteanu-Rîmnic, o rudă îndepărtată, pe atunci în vîrstă de aproape douăzeci de ani, stătea lîngă el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
casei acesteia, ci cu Ana lui Vasile Baciu, promisă de tatăl ei lui George Bulbuc. Acesta din urmă, vrând să-l provoace pe Ion, dansează cu Florica. La un moment dat, lumea se oprește, barbații Își scot pălăriile, cei de pe prispă se ridică; venise preotul Belciug Împreuna cu doamna Maria Herdelea, nevasta Învățătorului, cu domnișoara Laura si cu Titu. În acest timp, Ion și-a dat Întâlnire cu Ana, În grădină, sub un nuc. În timp ce stăteau Îmbrățișati, au fost văzuți de către
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
noile condiții sociale, Îl slăbesc din punct de vedere fizic. Rămâne cu spiritul treaz, dar simte dureri insuportabile În picioare, probabil manifestări ale unor crize reumatice, În funcție de vreme, bună sau rea. Apoi nu mai poate umbla și rămâne imobilizat pe prispă ceasuri Întregi. Ca o ironie a soartei, el, țăranul care a avut totdeauna căruță cu cai, prins de o criză teribilă la fiica lui vitregă, Alboaica, este cărat Înapoi acasă de către nepotul său Sande Într-o roabă, ca un fel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-l mai lasă pe Nicolae să continue școala, pentru că nu-i aduce nici un „beneficiu”. Cuvântul nu intra În vocabularul lui În vara anului 1937. Aflat În situație limită, Moromete nu putea să mai stea cufundat În gânduri ceasuri Întregi pe prispa casei, nu mai iese În poiana lui Iocan, nici pe ulițele satului, cu chef de vorbă. În schimb, drumurile la munte se Îndesesc și nu se mai oprește din drum până nu găsește prețul cel mai bun pentru produsele ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a-l pune pe chiabur În Încurcătură și de a pleca din drum spre casă, dezorientat. O altă situație este creată de autor atunci când Ilie Moromete se Înfruntă cu agenții fiscali, veniți să Încaseze foncierea. Agenții fiscali Îl așteaptă pe prispă, iar el apare În curte și nu le dă nici o atenție. Când lucrurile se precipită, iar agenții vor să intre În casă ca să-i ia ce găsesc, după o Întreagă fierbere, zice: „Ia aici o mie de lei și mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mama vitregă a celor trei copii mai mari ai lui Moromete, să pregătească totul pentru cină, aceasta a țipat la câinele, Duțulache care intrase În casă și luase de pe masă brânza, pregătită În mod special pentru cină. Moromete, aflat pe prispa casei, Îi spune cu o calmitate de-a dreptul comică: „Dă-i apă!” Pentru a evita căderea salcâmului, vândut lui Bălosu, peste niște pruni din vecinătate, Moromete Îl taie la rădăcină pe jumătate și Îl trimite pe Nilă să aducă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]