2,819 matches
-
noi, oamenii, suntem Înzestrați cu vedere și auz, aceste Însușiri nu sunt efectul rațiunii șlogosț și al providenței șpronoiaț. 48. Pe scurt, așa cum spun, din tot ceea ce apare, după cum cred eu, având la bază două izvoare diferite 1, teologii și profeții din vremurile Îndepărtate nu au luat-o În seamă decât pe cea mai distinsă dintre aceste două surse. Fără să ia seama, aplicau pretutindeni această maximă generală: «Zeus este principiul și centrul, de la Zeus vine totul»2. Pe acea vreme
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
întârzie să apară, naratorul insistând asupra credibilității faptelor prin care trece eroina, venind în sprijinul celor relatate de el și cu multe exemple ale unor personaje biblice, călăuzite de Dumnezeu în viață și izbăvite de toate primejdiile, unele aproape insurmontabile (profeții Daniel și Iona, evreii rătăcind prin pustiu, Maria Egipteanca). După trei ani de rătăciri maritime, Constanța ajunge pe țărmul Britaniei, refuză să-și dezvăluie identitatea și, cum era de așteptat, se pune în serviciul tuturor: „Era așa robace și cuminte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
teamă să nu o piardă, Încât, după ce și-a detronat și și-a castrat tatăl (dacă trebuie, asta e!) s-a apucat să devoreze toți copiii pe care Rhea, soția sa, Îi aducea pe lume. De fapt, se temea ca profeția conform căreia va fi la rândul lui detronat de unul dintre fii să nu se adeverească. Urmarea poveștii este cunoscută: sătulă să-și mai vadă progeniturile ingurgitate, Rhea Îi va da, În locul lui Jupiter, un pietroi Înfășurat În scutece, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cugetând la strâmbăciunea mea. Deci, cum nu pot să fiu nici curtezan, Nici să mă-mbii la galeșe taifasuri, Mi-am pus În gând să fiu un ticălos, Urând huzurul zilelor de azi. Urzeli am Înnodat, prepusuri grele, Prin bete profeții, scorneli și vise, Pe rege și pe Clarence, frații mei, La ură să-i asmut, mistuitoare 1. Richard al III-lea e rațional și abil, Își atinge scopurile apelând la calcule și viclenie, Însă nu Își folosește inteligența Îndeajuns. Percepe
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
oricând să se retragă. Posibilitatea divorțului e atât de prezentă de la Început, Încât Îi silește să fie În permanență pregătiți pentru asta, fapt care sporește simțitor ocaziile ca acest lucru să se Întâmple cu adevărat. Iată Încă un caz de profeție care se adeverește doar pentru că a fost enunțată. Civilizația occidentală a dat o importanță atât de mare scopurilor personale, Încât s-au năruit toate obiectivele comune. Dacă observăm cu atenție acest fenomen, descoperim că ascunde un paradox inevitabil. Un proiect
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
dacă monstrul ar fi murit cu 2000 de ani mai devreme, lumea ar fi fost scutită de teroare și măcel. Să fie oare așa? Cred că se înșeală. Că gangsterii naziști se căznesc să creeze o legendă de eroism și profeție în jurul sinistrului cap de bandă, e ușor de 124 înțeles, deși truda lor e zădarnică. Dar că la diferite posturi de radio democrate se vorbe ște de marile însușiri geniale ale lui Hitler „din nenorocire rău întrebuințate”, e mai mult
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
două, cinci și zece secunde. Acest rezultat sugerează că nu e suficient să recunoaștem importanța primei impresii. Trebuie să ne dăm seama că prima impresie e eternă. Așa cum a observat Malcolm Gladwell referitor la cercetarea lui Ambady, primele impresii devin profeții care se autoîmplinesc. Cu toții facem evaluări instantanee despre oameni, iar apoi adaptăm tot ceea ce observăm ulterior în tiparul primelor impresii. Primele secunde sunt, așadar, decisive. Faceți repetiții și rugați-i pe alții să vă ajute să vă pregătiți pentru ele
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
decât cele care consideră că aceste diferențe nu sunt înnăscute, ci dobândite. Observăm așadar cum prejudecățile pot influența performanța femeilor la un simplu exercițiu de algebră. Oamenii tind să accepte explicațiile genetice ca fiind irevocabile, ceea ce poate da naștere unor „profeții care se auto-îndeplinesc”! Concluzie Da, sunt mai puține femei în științele exacte și se pare că dacă aceste diferențe de performanță există între sexe în aceste domenii, ele se datorează cel puțin în parte prejudecăților ce devin un obstacol în
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
mai multe rânduri, reușind să pătrundă până În structurile organizațiilor globaliste binecunoscute ale secolului XX. In ceea ce privește “Comitetul celor 300″, cea mai bună introducere În domeniu o constituie cartea dr. John Coleman, apărută la Începutul anilor ’80 și ale cărei “profeții” s-au adeverit În anii ’90. Legăturile “Comitetului celor 300″ cu “Tavistock Institute” au avut drept punct comun, pe de o parte, preocupările Comitetului de a crea o “cultură globală” În cadrul “noii ordini mondiale”, pe de altă parte interesul față de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
în postcomunism. Maestrul 1-a preferat, fără ezitare, pe cel care ajunsese cel mai sus în ierarhia puterii, a mizat pe învingător și este convins că ne vom ridica din sărăcie și nevoi. Să dea Dumnezeu să i se împlinească profeția... Noiembrie, 1997 La trei ani de la apariția primului număr al revistei noastre, ne descoperă și cronicarul anonim de la Literatorul bucureștean, care, cu acest prilej, consacră un scurt comentariu Contrafort-ului, intitulat „Dincolo de Prut”. Afișând un ton plictisit și arogant, de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
momentul cel mai potrivit să facă ceea ce-și propusese demult. Evenimentele - prăbușirea vizibilă a Germaniei, revenirea În prim-plan a vechilor dușmani: evreii, comuniștii, homosexualii, profitorii inacțiunii, noncombatanții de profesie - se pretează (cuvântul Îi aparține) la astfel de triste profeții. Pentru că, nu-i așa, trăim Într-o lume În care „evenimentul depinde de profet”... Anul 1942, an al tuturor deziluziilor, al disperării și al spaimei, se Încheie cu un lamento În care e Închisă Întreaga tragedie a unui scriitor care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fi cel puțin o rugăciune trăită. Curiozitatea mea când, la Chartres, am crezut că am fost ucis: În sfârșit, voi ști”. La el, virilitatea și ascetismul sunt mai mult decât simple atribute ale existenței: sunt adevărate valori culturale. Cu toate profețiile Îndeplinite, fericit că a avut dreptate - că a avut, În sfârșit dreptate - el jubilează la constatarea că, măcar pe moment, ideologiile au murit, că au mai murit o dată, iar el, pe cât de bine, pe atât de catastrofal plasat, poate observa
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o alăturare din cele mai neașteptate comparații ("Sărmanule, odată aveai frumoase plete,/ Îl întreceai pe Febus, pe Febe, sora lui./ Mai neted ești acum ca bronzul sau rotunda/ Ciupercă din grădină, ivită după ploaie") pentru a încheia apocaliptic, printr-o profeție asupra iminentului deces al celui care și-a pierdut podoaba capilară: "Ia seama, moartea vine cu pași grăbiți spre tine/ Din capul tău o parte a și pierit acum" (Satyricon, CIX). Lăsând la o parte sfera subiectului, să recunoaștem că
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
înainte, parodie literară numai acea operă al cărei statut se delimitează de toate celelalte creații autentice prin inspirația dintr-un autor/ o operă literară propriu-zisă. Trecând paternitatea parodiilor în sfera faptului strict literar, autorul scrierii își depășește epoca, emițând o profeție care va face istorie de-abia în studiile de teorie literară ale secolului XX: parodia literară se dezvoltă exclusiv pe un tipar livresc, aparținând unei/ unor opere suficient de cunoscute și chiar asimilate de public încât să fie ușor recognoscibile
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
opună pentru moment o rezistență eficace în calea noii religii evanghelice: lupta dintre Biserica timpurie și iudaism a fost de fapt o confruntare între creștinism și fariseism. Predicarea Apostolului Paul viza îndeosebi comunitățile iudaice din diasporă, întrucât erau cunoscătoare ale profețiilor Vechiului Testament, mentalitatea fiind aceiași, iar efortul explicațiilor nu trebuie să fi fost prea mare. Apostolul, originar din Tars, născut din părinți evrei, făcea parte din diasporă, vorbitor de limbă greacă, cetățean roman prin naștere, fariseu prin educație, iudeu prin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se jura pe geniul împăratului, iar încălcarea unui asemenea jurământ era considerată lezmajestate. Când poetul roman Virgilius (70-19 a.Chr.), în a patra eglogă (mic poem pastoral asemenea idilei), spunea că în timpul lui Augustus s-ar fi împlinit o veche profeție etruscă despre un Mântuitor care ar fi trebuit să vină în lume sub chipul unui Prunc și să inaugureze o epocă de aur, descoperea trăsăturile unei concepții ce-i conferea suveranului o origine divină. Alți împărați din primul secol al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
îndreptau romanii în pelerinaj. În sărbătorile populare se regăseau îndeobște și ghicitorii care stăteau cu oglinzile și cocoșii lor sacri la dispoziția mulțimii de orice categorie socială, care ar fi vrut să-i consulte. O formă mult mai rafinată de profeție asupra naturii oracolului era oferită de sentințele Cărților Sibiline, ale căror colecții erau larg răspândite. În sfârșit, trebuie menționată credința în miracole, foarte puternică în perioada elenistică, îndeosebi în religia populară, chiar dacă nu i-a lipsit și adeziunile din partea claselor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de o parte caută să schimbe și să ofere un sens valorilor întregii societăți omenești, pe de alta urmărește să atingă direct conștiința individului pentru a înlătura violența. Învățătura lui Isus, mai mult decât o simplă normă comportamentală, este o profeție spre care trebuie să se tindă. Predica de pe munte este maximul răsturnării scării de valori: deși aparent Isus nu interzice uciderea, cu toate acestea El depășește preceptul antico-testamentar, îndepărtând din rădăcină dispozițiile interioare favorabile acestui rezultat. Ba mai mult chiar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
2Tim 4, 6-7), îndemnându-l să procedeze asemenea lui pentru a dobândi răsplata veșnică: Luptă-te lupta cea bună a credinței, cucerește viața veșnică la care ai fost chemat (1Tim 6, 12); Această poruncă îți încredințez, fiule Timotei, ca potrivit profețiilor făcute mai înainte asupra ta, să te lupți lupta cea bună (1Tim 1, 18); pe Arhip îl numea cel împreună-oștean cu noi (Fil 1, 2). Dacă armata, războiul, bătăliile, atacul, soldatul și armele ar fi fost nume și lucruri repugnante
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o patrie pământească și cedarea în fața statului, care recurge la agresiune pentru a-și impune pacea. 2.1.3. Iustin În secolul II, Părinții Bisericii se bucurau să prezinte convertirea creștină, prin categorii folosite deja de profeți, reluând mai ales profeția din Is 2, 3-4 care anunța o pace universală actualizabilă prin convertirea săbiilor și a lăncilor în pluguri și seceri. Asistăm la o reîntoarcere la starea primitivă a omului, care utiliza instrumentele de fier în baza unui raport pașnic cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a omului, care utiliza instrumentele de fier în baza unui raport pașnic cu pământul pe care îl lucra. Filozoful palestinian Iustin (100-165), transferat la Roma, în opera sa Apologia prima pro Christianis ad Antoninum Pium, 39, evidențiază efectiva realizare a profeției lui Isaia, subliniind importanța mărturiei unite martiriului. Aici, autorul accentuează depășirea proverbului păgân (A jurat limba, dar n-a jurat mintea) care implica folosirea restricției mintale. Creștinul nu se limitează numai să nu facă război dușmanilor, ba chiar trebuie să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
jurat limba, dar n-a jurat mintea) care implica folosirea restricției mintale. Creștinul nu se limitează numai să nu facă război dușmanilor, ba chiar trebuie să-și ofere propriile suferințe pentru dobândirea nemuririi. În Cum Tryphone Judueo Dialogus, revenind la profeția lui Isaia, filozoful Iustin clarifică concepția implicării individuale evidențiată de acest termen, până la sublinierea și implicarea personală pentru realizarea păcii sociale: Și noi toți cei care eram însetați de război, de măcelăriri reciproce și de orice soartă de rău, am
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și violență. Pentru primele două secole, deși avem puține luări de atitudine împotriva serviciului militar, totuși nici una nu este explicită. Opinia atotcuprinzătoare a Bisericii este grăitoare: tinde să valorifice mesajul evanghelic pe tema iubirii față de dușmani și să arate împlinirea profețiilor lui Miheea și Isaia despre actualizarea păcii în lume. Se subliniază astfel valoarea blândeții și a nonviolenței, ca rod al convertirii săvârșite de către Cristos în om. Deși nu este încă prezentă ideea unei obiecții de conștiință față de serviciul militar, totuși
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o națiune particulară, cu legi și tradiții proprii, ci o instituție universală supusă legii lui Cristos. În Origene, conceptul de Biserică îl substitue pe cel de patrie, cu consecința că legislația divină depășește legile civile chiar și cu vechime. Mențiunea profeției lui Isaia asupra păcii universale ne dezvăluie realizarea acesteia în realitatea timpului, în așteptarea unui viitor în care mesajul evanghelic va pătrunde întreaga lume iar noua mentalitate de pace va substitui complet vechile valori produse de cultura clasică. Autorul era
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștini care, din prudență ori din frică, deveniseră concesivi față de imperiu, riscând scandalizarea ori absența mărturiei creștine, sau, și mai grav, alunecarea personală într-o indolență morală. Spre deosebire de Tertulian care îi acuză pe acești soldați de respingerea martiriului și a profețiilor Duhului Sfânt, atitudinea soldatului martirizat este total diferite: nu exprimă nici o atitudine dojenitoare față de fratres commilitones și nici nu exprimă vreo cerere teologică (solicitarea vreunei rugăciuni), rezumându-se la afirmarea credinței și a conștiinței sale în văzul și în auzul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]