7,163 matches
-
În anii '20, Sidney Pressey, profesor la Universitatea din Ohio, a proiectat mașini capabil să testeze automat inteligența și cunoștințele elevilor și a preconizat o revoluție industrială în educație. Demersurile sale au reprezentat debutul teoretic și practic al metodei instruirii programate. Avantajele, sesizate în faza de construcție a metodei, se conturau sub forma feed back-ului imediat și al progresului în ritm propriu fiecărui elev. Ideile lui Pressey au fost experimentate și dezvoltate după al doilea război mondial de Burrhus Frederic Skinner
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
întrebe retoric dacă nu cumva mașinile vor înlocui catedrele didactice. Fără îndoială, considerațiile skinneriene de tipul “corectarea lucrărilor elevilor este un exercițiu nedemn pentru o persoană inteligentă” sunt exagerări justificate de dorința de a susține și a absolutiza avantajele instruirii programate. Programarea liniară de tip Skinner, bazată pe răspunsuri așteptate și pe eliminarea erorii, a fost diversificată de Norman A. Crowder. În timp ce programarea liniară lua adesea forma unui text cu lacune care urmau să fie completate, cea ramificată introducea o listă
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
introducea o listă de răspunsuri din care elevii le alegeau pe cele corecte. Programarea ramificată Crowder, constituită pe ideea că se poate învăța din greșeli, intensifica efortul elevilor, prevenea învățarea strict mecanică și asigura o minimă motivație a instrucției. Instruirea programată, înscrisă de unii pedagogi pe lista metodelor moderne, are susținători și contestatari. În varianta sa skinneriană, metoda instruirii progarmate standardizează, individualizează și întărește independența învățării, asigură feed-back-ul imediat și schimbul permanent de informații programă-elev, dar dogmatizează cunoașterea, neagă dialogul elev-profesor
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
de comunicare scrisă (lectura, lucrul cu manualul); 3) metode obiective sau intuitive, bazate pe contactul cu realiatatea sau cu substitutele acestuia, (experimentul, demonstrația și modelarea); 4) metode bazate pe acțiune (exercițiul, studiul de caz, proiectul de cercetare, jocurile didactice, instruirea programată) . Pornind de la rezultatele cercetărilor lui Cerghit, Palmade și Mucchelli, Constantin Cucoș propune clasificarea metodelor didactice după criteriile: * evoluția istorică; * extensiunea sferei de aplicabilitate; * modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor; * grad de angajare a elevilor; * funcția didactică principală; * mod de administrare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
aș fi vrut să vin la tine în vizită cu verișoara mea, să-i arăți colecția de păpuși. Hm... păi veniți. Vă aștept cu plăcere. Dacă ești gazdă: Atunci când se anunță musafiri, îi primești cu bucurie dacă nu ai altceva programat. În cazul în care ai alt program te scuzi politicos, fixând o altă dată pentru întâlnire. Dacă oaspeții au adus cadouri, mulțumește-le pentru ceea ce au oferit și spune-le că apreciezi gestul. Întâmpină-ți musafirii în haine curate și
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
legea gravitației sau legea a doua a termodinamicii determină desfășurarea proceselor spre o anumită stare terminală. În cazul unor asemenea procese, întrebarea „pentru ce?“ nu este adecvată. Ele nu se desfășoară pe baza unui program. Procesele teleonomice sunt, dimpotrivă, activități programate. Ele intervin deja în dezvotarea celulelor și explică comportarea tuturor organismelor. În cazul ființelor vii, spre deosebire de artefacte, programele sunt programe genetice. Starea terminală a acestor programe poate fi constituirea unei anumite structuri în dezvoltarea individului, atingerea unei regiuni geografice în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Gh. Carstea consideră în ,,Teoria și metodica educației fizice și sportului” că trebuie deosebite ,,metodele” de ,,orientările metodologice” . Unele dintre aceste orientări metodologice sunt moderne, actuale și în perspectiva imediată. Este vorba aici de tratarea diferențiată, problematizarea, modelarea, algoritmizarea, instruirea programată. Ele se manifestă pe fondul unor metode clare de instruire propriu-zisă. Cât privește cea de-a doua precizare, unanim acceptată, se referă la a înțelege deosebirea dintre ,,metodă” și ,,procedeu metodic”. Orice metodă nu există, ca atare, decât prin procedee
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
ei. 7 Identitatea culturală europeană Cultura europeană este și rămîne, mai ales începînd cu Renașterea, un șantier zbuciumat și dezordonat care nu se supune unui plan sau program premeditat. Chiar și astăzi, știința însăși nu se dezvoltă conform unei ordini programate, ci potrivit unei dezordini inventive ce comportă multiple programe de cercetare concurente sau antagonice, combinate cu inițiative și interacțiuni aleatorii. Fierberea culturală europeană a fost și rămîne haotică. Dialogica turbionară Originalitatea culturii europene nu constă doar în faptul de a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
incompletă de colhoz sau, dacă vreți, un teren de „antrenament” în perspectiva înființării colhozului (gospodărie agricolă colectivă, pe românește). Ca să revenim la subiect, vom spune că tot acești doi inspectori s-au arătat nemulțumiți față de următoarele deficiențe organizatorice: „...semințele furajere programate, care urmau a fi însămânțate pe islazul comunal au fost ridicate în parte dela Direcția Agricolă”, prin urmare și sub amenințarea unei pedepse aspre, șeful Ocolului agricol Unțești îl somează pe primarul comunei, Gheorghe Lăpușneanu, ca în termen de 48
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
metodelor și mijloacelor tradiționale. Posibilitățile mediilor bazate pe calculator în ceea ce privește prelucrarea, înregistrarea și regăsirea informației vor determina introducerea situațiilor în care elevul va dobândi cunoștințe și competențe în mod autonom, în conformitate cu interesele și aspirațiile proprii. 3.2. Instruirea programată Instruirea programată este o metodă multifuncțională care înlănțuie algoritmi și probleme de rezolvat. Ca metodă ea propune o temă pe care elevii sunt solicitați să o însușească. Conținuturile sunt prezentate pe fișe care sunt distribuite fiecărui elev. Elevul parcurge singur etapele care
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
prin etapa evaluării performanței legate de noțiunea-cheie vizată), principiul confirmării imediate (confruntarea răspunsului) și principiul ritmului individual (elevul parcurge în ritm propriu etapele și stabilește propriul program de lucru), principiul reformulării secvențelor (insuccesul este urmat de reluarea secvențelor). Prin instruirea programată IP elevul se pregătește independent, parcurgând într-un ritm propriu și în mod activ o programă. Programa cuprinde materia de învățat și prevede modalități explicite de însușire a ei, organizate într-o formă specifică, urmând cerințele logicii, psihologiei, pedagogiei și
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
ritm propriu și în mod activ o programă. Programa cuprinde materia de învățat și prevede modalități explicite de însușire a ei, organizate într-o formă specifică, urmând cerințele logicii, psihologiei, pedagogiei și ciberneticii. Două sunt activitățile distincte desfășurate în cadrul instruirii programate: a) elaborarea programelor; b) instruirea subiecților. Activitatea de elaborare a programelor presupune următoarele etape: 1) stabilirea precisă a obiectivelor intermediare și finale de atins de către elevi (obiective educaționale); 2) analiza logică a materiei (temei) de programare, în vederea determinării noțiunilor-cheie; 3
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
unități logice elementare, gradate ca mărime și dificultate; 4) dispunerea în ordine logică a unităților elementare, ținându-se seama de cerințele psihologiei învățării. Unitățile de materie redactate conform acestui tip de instruire se numesc secvențe. Totalitatea secvențelor constituie programa (textul programat). Activitatea de instruire a elevilor constă în: 1) studierea atentă a conținutului secvențelor; 2) rezolvarea sarcinilor în cadrul organizat sau pe durata studiului individual. Activitatea de mai sus deține și un rol de element de corecție, prin revederea unor secvențe din
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
element de corecție, prin revederea unor secvențe din programă, sau chiar a întregii programe, dacă testarea ei în clasă a pus în evidență această necesitate. Selectarea noțiunilor cheie. Decizie asupra strategiei de instruire Figura 1. Dintre „punctele tari” ale instruirii programate fac parte: existența unui ritm de lucru propriu, independent;posibilitatea lucrului diferențiat, în fiecare moment al instruirii; caracterul activ al învățării; existența feed - back -ului permanent în raport cu activitatea subiectului. Ca „puncte slabe”, criticabile în instruirea programată au fost sesizate cu
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
punctele tari” ale instruirii programate fac parte: existența unui ritm de lucru propriu, independent;posibilitatea lucrului diferențiat, în fiecare moment al instruirii; caracterul activ al învățării; existența feed - back -ului permanent în raport cu activitatea subiectului. Ca „puncte slabe”, criticabile în instruirea programată au fost sesizate cu precădere: caracterul relativ rigid dependent de structura programei parcurse de subiect; gradul redus de antrenare a capacității creative a subiectului de instruire; absența unor resurse cu nivel sporit de eficiență în instruire (grafică, culoare, sunet). 3
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
TRAINING) care include programe specializate care îl ajută pe elev să fixeze cunoștințele anterior însușite. * Verificarea asistată de calculator (COMPUTER ASSISTED TESTING) incluzând programe capabile să testeze nivelul de pregătire al elevilor și să evalueze performanțele. 3.3.2. Instruirea programată administrată de calculator Această strategie didactică reprezintă un sistem specific de dirijare a activitații de cunoaștere a subiectului, de orientare a procesului achiziției de cunoștințe în conformitate cu o schemă dată. Această schemă, figura 2, se concretizează în următoarele etape succesive: stabilirea
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
de răspunsuri corecte, sistemul îl poate întoarce pe subiect la secvența anterioară. Întoarcerea chiar din prima secvență sau efectuarea unui număr prea mare de ciclări, pe aceeași secvență, determină trimiterea subiectului către sprijinul acordat de profesor. Obiectivul esențial al instruirii programat - dirijate îl reprezintă dobândirea și fixarea de către subiect, a noilor conținuturi. În cazul verificării asistate de calculator a cunoștințelor, se acordă atenție îndeosebi execuției de către subiect a sarcinilor prezentate de SIAC. Ansamblul task-urilor de control, corelate printr-un sistem de
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
le concretizează. De multe ori grupurile sunt efemere, aderențele formându-se spontan, de obicei în jurul unor "vedete" de o zi, aduse în lumina reflectoarelor de mass-media. Cel mai bun exemplu în acest sens, îl constituie atât de popularele flashmob-uri, întâlniri "programate" prin intermediul netului, având o temă dată: a asigura suportul pentru o melodie sau un interpret, a celebra o instituție (liceu, universitate etc.), o ținută recent lansată etc. Efemeritatea grupului lasă posibilitatea unor aderențe noi, la fel de pasionate, dar la fel de trecătoare. Ajuns
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
elevii vor și trebuie să se identifice. El este un model real și iradiant ce se identifică cu idealul cultural - educativ al comunității și care trăiește valorile acesteia. Dacă un bun instructor poate fi înlocuit oricând cu un computer bine programat, un adevărat educator nu va fi niciodată înlocuit cu o mașină, pentru că aceasta din urmă nu poate servi drept model. Instructorul informează, dar educatorul formează. Funcția de educator a profesorului pare a fi cea mai valorizată de către studenții viitori profesori
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
părinților, de informare pedagogică avizată, deci de înțelegere a complexității fenomenului instructiveducativ și a poziției pe care o ocupă în acest proces ”. (Cosma, T., 2001, p. 34) Astfel: a) după gradul de incidență al factorilor de oportunitate se deosebesc: întâlniri programate de educator (ordinare) și întâlniri întâmplătoare (în pauze, la terminarea sau începerea orelor, pe stradă etc.); întâlniri extraordinare sau speciale (în situații deosebite); b) după conținut și obiective: întâlniri de analiză a activității școlare (de bilanț); întâlniri organizatorice; întâlniri festive
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
favorizează formarea la părinți a unei percepții corecte asupra rolului și importanței coordonării eforturilor personale cu cele ale școlii în educația copiilor, precum și cunoașterea de către aceștia a tuturor drepturilor și responsabilităților în acest sens. Ședințele cu părinții, întâlniri colective periodice programate, reprezintă o formă încetățenită în practica activității școlii cu familia din învățământul românesc. Traian Cosma atrage atenția asupra necesității ca aceste ședințe să dobândească un caracter formativ, să fie mai mult decât prilejuri de informare a părinților (cu privire la rezultatele școlare
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
acțiune. G. Vigner rezumă foarte bine caracteristicile acestui gen, vorbind de "reprezentare unei transformări de stare pe care cititorul o va avea de realizat la intervenția scriptorului, transformare care se va îndeplini prin intermediul unui algoritm ce ia forma activităților gestual programate după o logică tehnică (și culturală) dată" (1990: 114). În prezent, când aceste criterii au fost aprofundate, și eu, la rândul meu, voi deveni mai ferm în expunerea ideilor, referindu-mă la acest lucru. Îmi pun întrebarea, într-adevăr, dacă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
-l aleg, natura sa teatralizată și aspectul nefuncțional ce pare să-l guverneze: Seria de interviuri televizate, redată mai jos, nu a fost transmisă la televizor în perioada de criză. De altfel, din ceea ce știm, ele nu au fost niciodată programate. Un jurnalist și un cameraman de la ORTF au umblat prin mai multe cartiere din Paris, pentru a adresa aceleași întrebări despre evenimentele în curs, unor persoane diferite, aparținînd mai multor categorii sociale. [...] Al treilea interviu: (Parcul Luxemburg O tînără, studentă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tînăra care îi ia locul preia legătura cu studioul. Se înțelege că, în aceste condiții, așa cum se subliniază în deschiderea foarte originală a acestui fragment ce prezintă o anumită autonomie față de restul romanului, acest interviu delirant nu a fost niciodată programat. Din cauza acestei devieri, întrebarea care deschide secvența tranzacțională nu va primi niciodată cu adevărat vreun răspuns. Sau, mai degrabă, dacă interviul poate fi închis prin formulele de mulțumire obișnuite, se datorează faptului că totuși s-a dat un răspuns care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să adopte un anumit cadru categorial"40. Cu toate acestea, deși limbajul reprezintă o creație a oamenilor, el este posibil doar în cadrul comunității umane întrucât schemele conceptuale ale unui grup "poartă stigmatul contingenței în aceeași măsură ca și determinările genetice programate ale diferitelor specii de plante și animale"41. Diferența om-animal trebuie gândită și din perspectiva memoriei, care la animale este strict programată genetic, fiind specializată pentru a îndeplini cerințele specifice ale speciei, în timp ce la om este mai puțin specializată, dar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]