10,986 matches
-
clar definite. - Cum a evoluat imaginea despre români și despre România în comunitatea basarabeană, din 1991 până azi? - A fost un drum de la iluzie și "icoană" sufletească, cultivate în perioada URSS, când nu existau nici un fel de contacte, ci doar proiecții imaginare, la realitatea unei țări pline de contraste. România nu este ceea ce credeți doar voi, românii din țară, sau ceea ce credem doar noi, românii din afara granițelor. România înglobează toate perspectivele existente și mai este, de asemenea, o foaie albă pe
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
în Pavilionul Expozițional din Mamaia, potrivit Agerpres. Evenimentul va prezenta cele mai noi pelicule, dar și filme consacrate. Filmul cu care s-a dat startul festivalului a fost “Ficțiune”, în regia lui Codruț Mendea, cu durată de 13 minute. Printre proiecțiile prezentate se mai numără și “Calm Center”(14 minute) în regia lui Alexandru Ispas de la U.N.A.T.C I.L. Caragiale, “Câmp cu maci”(23 minute) , în regia Ilianei Dumitrache de la Universitatea Media, “E desenul meu”(25 minute) în regia lui
Festivalul Național de Film Românesc la Constanța by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81792_a_83117]
-
2005 și a avut ca scop rememorarea celui care a fost și continuă să fie de neegalat. Pe scena vor urca alături de “The Teachers Orchestra”, invitați precum Daniel Iordăchioaie și Cristian Roman. Organizatorii au pregătit pentru cei prezenți multe surprize, proiecții și un concert live. Printre piesele care voi fi ascultate la spectacol se numară "Suspicious Minds", "Are You Lonsome Tonight", "All Shook Up", "That's All Right", dar și piese mai puțin cunoscute de publicul larg cum ar fi "For
"Memorial Elvis" în Parcul Național by Sava Roxana () [Corola-journal/Journalistic/81841_a_83166]
-
către propria poveste. Umbrele capătă consistență. Poți să întinzi mîna și să le atingi. Ies din tine și îți populează ochii. "Cum să fac să nu mă rătăcesc?" se întreabă, repetitiv, autorul. Aruncînd ancore în memoria selectivă. Fantoma lui Cehov, proiecții din "Adunarea păsărilor" a lui Brook, o machetă-simbol pentru Wielopole-Wielopole a lui Tadeusz Kantor. Și vocea lui Marian Râlea. Și dansul tandru al Vavei Ștefănescu, liantul absolut ce sudează uitarea, odihna, noaptea. Un mod de a traversa lumea. Al lui
Odihna, iluzia mea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8195_a_9520]
-
printre ei. Ideea tutelară a cărții încântă. Cioran - cel din Scrisori către cei de-acasă și cel din tripleta de Caiete - e altul decât idolul sumbru al adolescenților din ultimele două decenii românești. El are câteva regrete intime, o mulțime proiecții mascate ale sinelui, frecvente accese de violență și, mai presus de orice, o neașteptată disponibilitate către umor. Spunând acestea, rezumativ, am epuizat totodată, pe cât se poate, și atracțiile prin-cipale, și bibliografia esențială a volumului. Desigur, lectura migăloasă pe care o
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
care altădată erau factori de apropiere a omului de Dum-ne-zeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul per-so-najului exemplar și forma supradimensionată s-a înfățișat maselor drept proiecție mo-nu-mentală. în locul erminiilor au apărut tra-tatele de estetică proletcultistă, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și din om pur și simplu a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței
Comunismul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9619_a_10944]
-
și dimensiuni care nu solicită variația, suspendate de tavane joase, apăsătoare. Lustre care, nu știu de ce, nu dau niciodată o lumină vie. Aglomerări de obiecte, ființe strecurate în mișcări nedefinite. Fugă, popas, frici, viață, moarte, resemnare, bucurie, nostalgie. Fugă, popas... Proiecțiile mele pe destinele lor. Ciudat palimpsest. Căutare identitară. Fantasme potențate de acest fel de voaiorism al meu. Ce nu văd, completez cu imaginația. Ore și ore. Corpuri și povești. Blocuri, blocuri, blocuri. Urîte, sordide. În afara oricărei noțiuni care ar putea
Vă place Bach? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9615_a_10940]
-
îl traduce pe limba lui, a corpului său, inteligent și seducător - n-am înțeles de ce, dacă tot l-au invitat, îl folosesc atît de puțin, de ce nu asistăm la confruntări, la tensiunea unei ciocniri, provocatoare și la nivelul limbajului corporal, proiecții cu blocuri și ferestre infinite care îmi stîrnesc valuri de emoții și de șoapte interioare, zgomote, bruiaje, rafinamentul punerii în pagină care poartă amprenta eleganței regizorului Alexandru Dabija - aflat într-un moment profund al creației sale, cu infinite conotații ale
Vă place Bach? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9615_a_10940]
-
lăsat răstignit pe cruce./ oraș confiscat de moarte" (Oraș sigilat în moarte). Pe bună dreptate, N. Manolescu observă că Gabriel Chifu aruncă o ancoră în generația '60. Dar pe cînd tematica și stilistica expresionistă a înaintașilor aveau de regulă o proiecție cosmică, figurau pe un grandios ecran atemporal, bolborositor de procese geneziace și de apocaliptice priveliști, poetul nostru e atras cu precădere de altceva. Și anume de fatalitatea ascunsă în cotidian, de un mecanism ocult care se găsește în structurile vieții
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
personaj are o greutate anume. Spectacolul Block Bach reunește numai personalități de primă mână, fie ei interpreți, fie realizatori ai viziunii lui de ansamblu. Regia și scenografia îi aparțin lui Alexandru Dabija, secondat în scenografie de Laura Parasciv și în proiecții de Daniel Gontz. Imaginea scenică este simplă și aerisită: o schelă metalică creează mai multe compartimentări, legate pe verticală prin trepte, sugerând cutiile de conserve ale apartamentelor, în fiecare cutie cu un personaj. Funcția cutiilor se poate schimba, cu ajutorul proiecțiilor
O lume închegată din fărâme by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9637_a_10962]
-
proiecții de Daniel Gontz. Imaginea scenică este simplă și aerisită: o schelă metalică creează mai multe compartimentări, legate pe verticală prin trepte, sugerând cutiile de conserve ale apartamentelor, în fiecare cutie cu un personaj. Funcția cutiilor se poate schimba, cu ajutorul proiecțiilor, un apartament devenind un magazin. Tot proiecțiile de pe întregul fundal pot sugera fațada unui bloc, pe înserat, cu unele ferestre luminate și persoane întrezărite dincolo de perdele. În acest spațiu, conturat numai de barele schelei, personajele se mișcă în voie, pe
O lume închegată din fărâme by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9637_a_10962]
-
simplă și aerisită: o schelă metalică creează mai multe compartimentări, legate pe verticală prin trepte, sugerând cutiile de conserve ale apartamentelor, în fiecare cutie cu un personaj. Funcția cutiilor se poate schimba, cu ajutorul proiecțiilor, un apartament devenind un magazin. Tot proiecțiile de pe întregul fundal pot sugera fațada unui bloc, pe înserat, cu unele ferestre luminate și persoane întrezărite dincolo de perdele. În acest spațiu, conturat numai de barele schelei, personajele se mișcă în voie, pe verticală și pe orizontală. Simbioza dintre regie
O lume închegată din fărâme by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9637_a_10962]
-
pot sugera fațada unui bloc, pe înserat, cu unele ferestre luminate și persoane întrezărite dincolo de perdele. În acest spațiu, conturat numai de barele schelei, personajele se mișcă în voie, pe verticală și pe orizontală. Simbioza dintre regie, coregrafie, scenografie și proiecții este atât de strânsă încât spectacolul se derulează tot timpul armonios, unitar ca imagine scenică. Și, încurajator pentru noi toți, viața noastră la bloc se poate desfășura în compania muzicii lui Johann Sebastian Bach, este drept și cu unele intercalări
O lume închegată din fărâme by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9637_a_10962]
-
lipsite de ambiguități, Peter Jacobi își dublează permanent orizontul tridimensionalului cu reveria incontinentă din universul imponderabil al fotografiei. De fapt, personalitatea lui reală se definește exact doar la intersecția obiectului cu ficțiunea, a realului cu imaginarul, a spațiului ferm cu proiecția utopică. Între sculptură și fotografie, în acest interval atît de ferm polarizat, el nu face doar o echilibristică riscantă și spectaculoasă, un fel de sistematizare sofistică a unei indecizii schizoide, ci și un enorm efort de conciliere interioară a unor
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]
-
distanțate. Din același moment însă, dezechilibrînd și mai mult compoziția, fasciculul de lumină se va opri cu precădere asupra Vaniei Sokanian, ceea ce, dată fiind și o anume căldură a prezentării, ar putea să însemne că eroina e și o romantică proiecție a dorințelor erotice ce-l animă pe autorul abia ieșit din vîrsta adolescenței. Explicația este totuși parțială. În fapt, Vania Sokanian capătă importanță epică întru atingerea celui de-al treilea proiect (ascuns) al autorului, al propriei lui implicări în roman
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
pentru depășirea accidentalului și pentru accesul la tipic și la general, realitatea oglindirii nu va putea fi integral depășită. în centrul oricărei reprezentări se găsește invariabil individul, omul determinat, indiferent dacă el are o stare civilă anume sau este doar proiecția unei ficțiuni. Atletul, zeul, filosoful, poetul tragic, liric sau epic, oratorul, omul cetății și efebul, chiar dacă ilustrează un caz ori o categorie, sînt perfect individualizați ca natură umană și analizați în trăsăturile lor distincte. Imaginea nu mai este purtătoarea de
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
mașină de făcut bani la mănăstirea lui ... Marile vedete politice, mai ales, dar și artistice, fascinează mulțimile. Vedetele întorc spatele oamenilor, totuși oamenii le iubesc foarte tare, pentru că ele sunt un fel de reparator (iluzoriu) al frustrărilor imense, sunt o proiecție a setei universale de a țâșni din cenușiul existenței ... Am lăsat cândva catedra universitară pentru scris, dar mai ales pentru a trăi altfel. Să vorbim de împlinirea umană, - cea profesională fiind doar un aspect, un instrument de etapă. Adevărata împlinire
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
Eftimie. "Paradisul" artificial al corporației și imaginarea omulețului rătăcit într-un deșert postatomic, după ce toate din jur vor fi fost aruncate în aer, nu sporesc semnificativ tensiunea poemelor, care are alte surse. Sunt cadre aproape familiare ale existenței cotidiene și proiecții, în marginea acesteia, făcute cu o mare libertate combinatorie. Fără ca lucrurile să fie luate a la légere, o ordine tragică, sau măcar dramatică, nu apare. Și aceasta fiindcă orice revers are o față luminoasă (sau invers), exteriorul și interiorul se
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
fracturiștilor, e ștrumful-șef, care trimite email-uri și postează poeme elementare, exaltând-o pe Miruna Vlada (până la a-l declara... bacovian). Recapitularea trecutului liric e făcută cu stânjeneală, cu rușine de sine. Vechile texte incendiare, de o intensitate insuportabilă a proiecției și a expresiei, sunt atribuite unei anumite vârste și unui context istoric dat; ca și cum arta adevărată s-ar explica prin glandă și cicluri electorale: Am scris versuri în care îmi răzbunam/ viața, gândurile, anii care treceau,/ treceau întruna...// Am scris
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
Festivalului de la Avignon, cînd un creator caută și descoperă noi spații de joc. Cu energiile care există. Care sînt înmagazinate și, apoi, se transformă, se încarcă altfel, se contaminează de emoția și experiența unor alte întîmplări, unor alte vise și proiecții. La Sibiu, sala de sport a Casei de Cultură a sindicatelor este acum un spațiu, nou, de joc. Intim, cald, cu un sistem propriu de gradene construit special, un mic amfiteatru, deloc sofisticat, în care se mai simțea, cînd am
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
există și pe care îl simt ori de cîte ori duc mîna pe față, se naște, se petrece și capătă proporții aventura lui Covaliov și toată tevatura. În spate, pe tot peretele, orașul își spune și el povestea în variate proiecții. În micile filmulețe, vedem discursul citadin desfășurat în același timp cu jelania și cu disperarea lui Platon Cuzmici. Două tipuri de retorică, două ritmuri, două ghitări, doi artiști exemplari și cîteva personaje într-un scenariu impecabil dramatizat. În spate, așadar
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
doar cu o sticlă de benzină; mai devreme, tot în ’68, descoperirea Bibliotecii Americane cu ocazia unui film despre Apollo 8 și Frank Bormann, ocazie cu care am descoperit cu uimire designul din altă lume al scaunelor din sala de proiecție a bibliotecii; 1969 - descoperirea lui Cornel Chiriac și a Metronomului, înregistrările sale cu Moni Bordeianu și cu Ionel Drîmbă (câți mai știu de Ionel Drîmbă, campion olimpic în 1968 la Mexico, la floretă), apoi bineînțeles Creedence, Jimi, Janis, Led Zep
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
sută de interpreți (o dată, chiar cu...cinci sute de actori, În Iran!), experimente reușite și eșuate, proiecte falimentare și conferințe lucrative ; se folosește de cutia neagră, cu covor negru, de muzicieni machiați puternic, de lumini ingenioase și mobile neobișnuite, de proiecții și intervenții la microfon; mișcarea e Împrumutată din codul pantomimei, replicile par incoerente, și de multe ori corul Înlocuiește individualitatea actoricească. Despre Hamletmachine spune că l-a montat ca pe-un spectacol...pentru orbi! (culmea, tocmai el, virtuozul imagisticii!). Repet
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
prezentului de viitor. Realitatea curentă, alăturată experiențelor traumatice din trecut, pare un vis urât, o abatere de la normalitate care se cere corijată prin cosmetizarea aspectelor negative, prin simularea mulțumirii și a respectului de sine, dar mai ales prin refugiul În proiecțiile unui viitor idealizat. E greu de anticipat În ce măsură aceste tinere vor reuși să-și vadă toate speranțele concretizate, Însă e cert că, În ciuda condiționărilor externe de orice natură (materiale, sociale, educaționale, psihologice etcă, alegerea Încă le aparține, ele fiind, cel
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cu "partenera" din oglindă, va încerca, fără șanse, s-o considere partener aevea. Oglinzile ar putea fi mascate cu draperii, așa fel încât "schimbarea" decorului să nu necesite un timp prea lung. Cred că se poate folosi, ca alternativă, și proiecția. Realizatorii spectacolului vor alege, desigur, soluția cea mai potrivită. Important este ca Frumoasa să rămână mereu doar o iluzie.) BUFONUL (intră, se îndreaptă către Ieronim): Unde-a plecat șeful? IERONIM: Nu-l știi? S-a dus la cabine, frige rapid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]