2,031 matches
-
s-a hotărît. Seria articolelor ar putea continua și vi le-aș putea oferi, pe autori, așa cum se anunță în final. Salutări cordiale tuturor. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Deocamdată la librăriile centrale n-am găsit Dicționarul englez de pronunție și expresii . Am o promisiune. </citation> (8) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”27 august [1]966”> Dragă domnule Călin, Am ajuns cu bine și cu impresii dintre cele mai deosebite, care nu pot fi povestite. Rămîne să ne
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
corecturi (subl.ns.) la cuvîntarea tov. N. Ceaușescu la adunarea festivă de la Academia Militară”. Aici, nu există decât două variante nerostite În documente dar intuite (corect sau incorect) de noi ca fiind: 1) Ceaușescu va fi făcut niscaiva greșeli de pronunție care mai târziu vor deveni obișnuite (ex.: tutulor, esact, estern, pretini) și trebuiau musai Înlocuite cu altele și 2) Traducerea În limba maghiară se va fi realizat ori defectuos ori prea bine, ambele variante nefiind de dorit pentru politica p.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui Capote e subțire și înaltă, dar nimic nu mă pregătise pentru psalmodia asta tremurătoare și astmatică, amestec de Noșl Coward și Lillian Carter. Descrierea îi aparține lui Martin Amis, care, în același profil (din 1978), mai nota că, în pronunția lui Capote, understand devine inner stain (pată lăuntrică), iar White House devine wide ass (cur lat). Hoffman e un maestru al efectelor vocale (oricît m-aș spăla în urechi, nu pot să scap de amintirea rostirii scîrboase, grohăit insinuante, pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
două cazuri în care B-ul își face zgomotos intrarea în scenă pentru a crea un efect sonor care acompaniază o deformare semnificativă : B care ia locul consoanei V în cuvântul Popor și același B care înlocuiește consoana V în pronunția eronată a dictonului latin, Vox Populi, Vox Dei, ca „Box Populi, Box Dei”. Cuvântul „popor” este pre- zent în ambele ocurențe, deformarea îl afectează direct într-un caz și indirect în celălalt. În proza intitulată Boborul, apărută pe 21 noiembrie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Populi, Vox Dei, ca „Box Populi, Box Dei”. Cuvântul „popor” este pre- zent în ambele ocurențe, deformarea îl afectează direct într-un caz și indirect în celălalt. În proza intitulată Boborul, apărută pe 21 noiembrie în Epoca literară, Caragiale transcrie pronunția defectuoasă a unuia dintre personaje, întâmplător un om al legii, poli- țistul Stan Popescu, aflat într-o stare avansată de mahmu- reală și turpitudine. Scena este întrucâtva memorabilă prin grotesc, cu atât mai mult cu cât este plasată la finele
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ni s-au evocat câteva componente ale vieții roz-bombon ale vieții de diplomat, subliniindu-se în acest context "măi copii, voi o să fiți mai mult prin străinătățuri decât în țară azi la Roma, mâine cu avionul la Helsinski"! La auzul pronunției "originale" a numelui capitalei Finlandei, mi s-a declanșat în cerebel un semnal de alarmă, găsind că-i imposibil ca un reprezentant al MAE să nu cunoască numele corect și trăgând concluzia ca atare c-o fi vorba de vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
teatre, Scala din Milano, bașca revenirea într-un fel la "patria mumă", bunica ei paternă fiind originară din Treviso! Eu am început să mă pregătesc temeinic, am vizitat toți "factorii de răspundere", vorbeam cu soția italiana și ne distram de pronunția noastră "dacică" și de cuvintele contorsionate à la "Coana Chirița". Cum am fost toată viața un om echilibrat, mi-am păstrat capul pe umeri și nu m-am lăsat dus de "vârtejul Roma". Știam că în meseria noastră totul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
teatre, Scala din Milano, bașca revenirea într-un fel la "patria mumă", bunica ei paternă fiind originară din Treviso! Eu am început să mă pregătesc temeinic, am vizitat toți "factorii de răspundere", vorbeam cu soția italiană și ne distrăm de pronunția noastră "dacică" și de cuvintele contorsionate à la "Coana Chirița". Cum am fost toată viața un om echilibrat, mi-am păstrat capul pe umeri și nu m-am lăsat dus de "vârtejul Roma". Știam că în meseria noastră totul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Duhul Sfânt prin Conciliul Vatican II. Sfântul Ioan Calabria și Leopold Mandić Sfântul Leopold, din tinerețe, s-a simțit chemat să promoveze unitatea creștinilor orientali separați cu Biserica catolică. Dar, datorită constituției sale fizice fragile și a unui defect de pronunție, nu a putut să se dedice predicării. Din acest motiv, superiorii l-au destinat să îndeplinească slujirea delicată a reconcilierii (spovezii). A exercitat acest apostolat în diferite orașe italiene și, din octombrie 1909, s-a oprit la Padova. În timpul iernii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
al slovelor vechi. Problema diminutivelor ("să intru într-o slujbuliță, sau pînișoară, să câștig la părăluțe, să-mi fac o căscioară și să trăiesc bine cu mescioara mea, cu vinișorul meu...") se transformă aiurea în bufonerie. Eliade parodiază cu plăcere pronunția victimelor sale, a dascălului ardelean, a cutărui căuzaș peltic, a lui C. A. Rosetti, "poețoiul" cu ochii "mai boboșați decât ai unui broscoi uriaș". Ocările țâșnesc negre, într-o retorică gâlgâitoare, cu o ură așa de materială încît pamfletul devine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1, care n-a făcut parte, cel puțin în gândul lui Eminescu, din "elementele neistorice"2. Cu toată "necompetența" sa, Eminescu, cum am spus, atinge de câteva ori și problemele lingvistice. Ba are și câteva încercări de fonetică: studii asupra pronunției dialectale 3. În privința limbii, observăm două faze în cugetarea lui Eminescu. Eminescu dinainte de 1874, când se afla în străinătate și în legături strânse cu românii din Ardeal și din Bucovina, când nu căzuse cu totul sub influența "Junimii", este un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o purificare moderată: "Celor care vor o purificare absolută a limbii le vom 1 Scrieri politice și literare ăarticolul Monumenteî. 2 Mama lui Eliade, e drept, era grecoaică. Dar latiniștii au fost români curați. 3 Op. cit., p. 409 ăCestiuni de pronunție românească. Notițeî. răspunde că acele vorbe, pe care vor ei să le alunge, sunt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbii române, încît trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți ă...î Celor care nu vor acea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bătut joc cu cea din urmă cruzime de ardelenism. Vorbind de o piesă localizată (Revizorul lui Gogol), în care localizatorul, dl P. Grădișteanu, pune în gura unui tip graiul ardelean șarjat, ridiculizat, Eminescu protestează, zicând că: "...a face ridicolă o pronunție înlăuntrul unui ș-aceluiași popor este procedura unui om care caută efect cu orice preț"1 . Dar această "procedură a unui om care caută efect cu orice preț" este procedura lui Alecsandri din unele comedii! Este procedura lui Caragiale din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
înstrăinării literaturii nu mai era atât de mare pe vremea lui Eminescu, dar totuși ea era destul de mare ca să inspire încă grijă, în orice caz era mult mai mare decât primejdia stricării limbii 3 . 1 Ibidem, p. 413 ăCestiuni de pronunție românească. Notițeî. 2 Vezi discuția mai sus. 3 În manuscris s-au găsit însemnări cu privire la caracterul specific național pe care trebuie să-l aibă literatura (vezi M. Eminescu, Poezii populare cu o prefață de Il. Chendi). Și Eminescu poate nici
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
proceselor cognitive, asupra relațiilor cu cei din jur și asupra personalității copilului. După Emil Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în coordonarea mișcărilor corpului și în mers, datorită hipotoniei musculare; la fel, dificultăți în executarea mișcărilor ce necesită coordonare fină; afectarea respirației și a articulării sunetelor, datorită macroglosiei și hipotoniei musculaturii limbii, ceea ce determină apariția tulburărilor de limbaj și de pronunție; dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor arii de dezvoltare, în special a celei cognitive, iar de cele mai multe ori limbajul expresiv e mai dezvoltat decât cel impresiv; copiii cu această afecțiune preferă utilizarea limbajului nonverbal, în defavoarea celui verbal, atunci când rezolvă o sarcină
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sfâr șit guvernarea liberală, de 12 ani, a lui I.C. Brătianu). În transcrierea textelor am aplicat normele îndeobște uzitate în cazul lucrărilor publicate în primele decenii ale acestui secol, menținând numai acele particularități fonetice care reprezintă în mod cert o pronunție deo sebită de aceea a limbii noastre literare contemporane. Am verificat, ori de câ te ori a fost posibil, citatele reproduse - cu destulă aproximație - de Bacalbașa cu originalele din epocă, corectând tacit numeroasele erori de transcriere ale acestuia; am notat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
planificat, astăzi s-au sărbătorit 30 de ani de la înființarea ziarului (1 mai 1946). Improvizată, aniversarea mi-a dat, finalmente, un sentiment de tristețe. Primul a vorbit Mitulescu, citind smucit, cu întreruperi de ton, ba chiar și cu greșeli de pronunție („scursală” pentru „sucursală”), un istoric al publicației. Era probabil într-un din zilele sale proaste: confuz, împleticit, greoi. Ideea „materialului” său a fost următoarea: ziarul „s-a înălțat” odată cu „oamenii noi” ai acestor „străvechi meleaguri moldave”, iar „oamenii cei noi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu o afirmație a lui Călinescu, după care „Luceafărul e un tratat de metafizică abstrusă”. Mă îndoiesc că, de data asta, de vină a fost doar oboseala mea. Mihai a devenit pretențios și foarte didactic. Lucrul se observă începînd de la pronunția pedantă a unor cuvinte: de pildă, „filosofie”, accentuînd și lungind siflanta. Apoi, el, care a reacționat aproape de fiecare dată negativ la introducerea unor concepte noi, suspectîndu-le de modernizări forțate, le utilizează acum ostentativ, voind să arate, probabil, că, vezi, „și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de ce nu rîd cînd cel din prezidiu, pentru a declanșa dezbaterile interne, zice: „Am asistat deocamdată la un dialog unilateral cu invitații”?... De ce cînd au un cuvînt mai lung maimuțăresc felul de a vorbi al Conducătorului, preluînd și greșelile de pronunție, ridicîndu-le la gradul de norme? Cred că astfel dovedesc atașament? Nu, dovedesc prostie! *Am fost trimis (împreună cu Petru Cimpoeșu și Viorel Savin) pentru o „șezătoare literară” la Casa de Copii școlari din Tîrgu Ocna, care a împlinit 20 de ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
concept proteiform, larg. Există o mască a sănătății (acesta este titlul cărții „Mask of Sanity”Ă care nu trebuie să demobilizeze psihiatrii. CLECKLEY consideră că la mijloc e o patologie pe care încearcă să o circumscrie prin comparație cu tulburările pronunției și înțelegerii limbajului, cu afazia. Referințele sale sunt la opera lui HEAD, la o formă superioară de afazie, cea semantică. Ar fi vorba de o incapacitate constituțională, structurală bazată organic-cerebral, de a înțelege unele semnificații, cum ar fi cele de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Într-un timp atât de scurt, o singură repetitive, s-a parcurs un material muzical imens. Dar, ascultând acest concert, poți vedea cine va merge mai departe, și cine va mai întârzia. S-au simțit enorm de multe lipsuri la pronunție, la respirație, mișcări necontrolate, mâini neajutorate. Sigur, tinerii aceștia sunt foarte cruzi, au mult de lucru. Dar am întrezărit și copii foarte talentați, destul de maturi și, să spunem, gata de a începe o carieră. A.V. Principala calitate a acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
A.V. Cuvintele care se rosteau într-o piesă de teatru ascultată la radio nu au părăsit înfățișarea firească, de zi cu zi? Pentru că în redarea textului, jucat la radio și pe scenă în acea epocă, era alt ritm, altă pronunție... A.V. Mi-e greu să spun dacă eu conștientizam asta, dar imitam, și-atunci știam că există un anumit timp de "partitură", de sonoritate. Felul cum transmiți un cuvânt este diferit de situația în care transmiți o informație. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
electronice Marges linguistiques, consacrat argourilor, au apărut două articole despre reflexele în limbajul familiar-argotic al trecerii la moneda unică europeană. Autorii - Louis-Jean Calvet și José Antonio Millán - pornesc de la un proiect comun de înregistrare a transformărilor lingvistice provocate de euro (pronunția în diverse limbi a termenilor euro și cent, transferul unor denumiri familiar-argotice, apariția altora cu totul noi, substituirile în expresii etc.), prezentînd în primul rînd situația din franceză și spaniolă, însă cu referiri și la alte limbi (italiană, catalană, germană
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
grav - că se află deja într-un registru comic, Pavel Șușară încearcă, prin tot felul de clovnerii textuale, să devină amuzant. Dar, din nefericire, nu-i stă bine să o facă pe clovnul. Când recurge, de exemplu, la oralități deocheate, "pronunția" lui are ceva apăsat și nefiresc: "dar ce facem noi, bre, aici (...) dacă mai insistăm se duce dracului misterul, vine cititorul și zice: mă piș, bă pe textele voastre" Un derbedeu de pe stradă poate avea o anumită grație vorbind astfel
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]