1,877 matches
-
reticențele scrupulelor, nici de frîna rațiunii, nici de grija adîncă a iubirii de țară. În fruntea lor se află, printre alții, Nae Ionescu. El statornicește o legătură cu principele și pune la dispoziția acestuia ziarul Cuvîntul, desfășurînd o intensă acțiune propagandistică în favoarea lui Carol, deoarece o considera ca un bun prilej pentru realizarea nemăsuratei lui ambiții de mărire și îmbogățire. Zeci de emisari și de trepăduși aleargă de colo pînă colo, din cafenea în bodegă, ca să lase cu îndemînare cuvîntul prielnic
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
al plaiurilor cu urme istorice și frumusețe fără seamăn, dar și ostaș vrednic care și-a început cariera de la gradul de soldat”. Cu certitudine această participare nu avea forma, durata și intensitatea participării unui străjer obișnuit, ci constituia un model propagandistic. „...Prin mărețul exemplu al Măriei Sale Marelui Voievod Mihai, Străjeria a luat un avânt nebănuit”, aprecia Teofil Sidorovici, comandantul Străjii. Joi, 20 iunie. Mihai a sosit la Orăștie, venind de la Hunedoara. Populația orașului, în frunte cu primarul, școlile și autoritățile, i-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
agresori sunt amintiți Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Teutan. Tot în această perioadă de ușor relaș, în jurul datei de 18-19 aprilie 1950 a fost înființată la camera 4-spital camera de îndoctrinare, în care erau puse la dispoziția deținuților materiale propagandistice comuniste. Directorul Dumitrescu le-a ținut un discurs celor care au intrat în cameră în această perioadă, redat de Alexandru Popa: Prin felul cum v-ați comportat până acum (se referea la participarea și conducerea de către noi a acțiunii de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Palestina e la fel. De multe ori în lupta asta anti-Occident sunt băgați în față femeile și copiii, ca să oblige adversarul să lovească scutul uman, și după aceea se raportează lumii civilizate care a fost bilanțul morților nevinovați. BĂtălia este propagandistică și lumea occi‑ dentală este criticată și, evident, are de pierdut din sim‑ patia tradițională. V.A. : Citind paginile din Anii de antrax, mi-am amintit de scenele de viață recreate de Nicolae Iorga în Istoria Bizanțului. O lucrare monumentală
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
adune și să folosească talente cu lucrări bune, scrise mai ales de debutanți. Din suplimentul duminical Bucovina literară al ziarului Bucovina s-a dezvoltat un cerc literar cu activitate intensă care a editat în 1943 o meritoasă colecție de broșuri propagandistice privitoare la mănăstirile Bucovinei: prof. S. Reli, Mănăstirea Putnei; prof. I. Mandiuc, Mănăstirea Sucevița; păr. dr. E. Costea, Mănăstirea Voroneț; prof. M. Șesan, Mănăstirea Dragomirna; prof. Chindriș Codrescu, Mănăstirea Vatra Moldoviței. (Din Revista Bucovinei) * „Sub noul ei aspect, Bucovina Literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
său Höfler3. Directorul acestui institut, Walter Frank, e deopotrivă editorul lucrării, publicată postum, a lui Cristoph Steding, membru al aceluiași institut: Das Reich und die Krankheit der europäischen Völker, lucrare a cărei popularitate capătă în acei ani funcția unui manifest propagandistic. „Iar dacă vom reuși să combinăm profunzimea și desăvârșirea metodei germane de studiu cu puterea sclipitoare a voinței politice, atunci profeția lui Cristoph Steding, care spunea că noua știință a politicii apărută în cadrul Reichului german îi va impune acestuia rolul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Bestand die zoroastrische Urgemeinde wirklich aus berufmässigen Ekstatikern und schmanisierenden Rinderhirten der Steppe?”, în ARW 36, același an), doi savanți cu indubitabile convingeri și afilieri naziste, au criticat „erezia” lui Nyberg, aceea de a fi caracterizat ramura iraniană a arienilor (propagandistic declarați „întemeietori și premergători” ai ordinii celui de-al Treilea Reich și ai raționalității Führer-ului), prin însemnele unei boli iraționale, isteria arctică. În ’36, Nyberg se convinsese deja de eroarea ideologiei germane. Stig Wikander a preluat, în teza sa despre
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
aceștia tot jandarmul român rămîne simbolul răului. De la nașterea sistemului, în 1917, Lenin a fundamentat bolșevismul pe conspirație, pe secret. Pînă la implozia finală, legile secretului au funcționat invariabil, inclusiv pentru istorici, nu se putea apela decît la versiunea oficială, propagandistică, impusă de Putere. Astfel, arhivele țărilor comuniste debordează de secrete, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului mărturisesc arhivele, ci pur și simplu despre istoria secolului XX. Cum remarca un gazetar, Bernard Guetta, citat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Goebbels, care a propus și a și pus În practică arderea unor cărți și tablouri „antiumane și anti-germane!”. Gravă, dincolo de aserțiunile primitive, brutale, ale acestui Popescu - el, de altfel, preia În unele din articolele și intervențiile sale tonuri și clișee propagandistice tipice camarilei ceaușiste, care la intervale regulate asmuțea opinia publică contra intelectualilor și creatorilor! - a fost, mai ales, lipsa totală de reacție a instituțiilor de cultură, În speță a Uniunii Scriitorilor și a Academiei Române. Ambilor președinți, cu care sunt prieten
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
public pregătit pentru speculații ideatice sau pentru răsturnarea valorilor, public ce se află de obicei pe lângă universități - În cazul discutat, pe lângă școlile talmudice și Templu - sau În lumea creatorilor, ci... și-a petrecut cei trei ani de viață activă și „propagandistică” cu un grup de inși „inferiori”, ieșiți din păturile cele mai sărace, fără instrucție și Îmbibați, cu siguranță, de elemente de reacție și de gândire conservatoare. Și, pentru a „le trece” ideile sale care urmau nu numai să răstoarne Învățătura
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fost echivoc. În anii ’50, lucrurile erau clare: cu Partidul sau Împotriva lui. Unii scriitori au tăcut, alții — și printre cei mai importanți — s-au aliniat, din primul moment sau pe parcurs, la literatura „realist socialistă“. Sub Ceaușescu Însă, literatura propagandistică a rămas să fie reprezentată de scriitori de mâna a doua. Altminteri, scriitorii s-au detașat de modelul „realist socialist“, Încercând să meargă până la ultima limită de libertate permisă, dar nu dincolo de ea. Criticile lor vizau abuzurile, nu sistemul În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
căpătat contururi mitice, pe cât de negative În propaganda oficială, pe atât de pozitive În visele de belșug ale românilor. Înainte de comunism, raporturile cu Occidentul erau rezervate unei elite care avea repere sigure (Parisul!) și gusturi rafinate. În comunism, grație intoxicării propagandistice pe de o parte și insatisfacției românilor pe de altă parte, imaginarul străinătății s-a „democratizat“, devenind o obsesie națională. O străinătate văzută de-a valma: cam totul devenea „Occident“ pentru românii lipsiți de toate cele (până și studenții străini
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
luni VASILE GÂRNEȚ: Mă trezesc devreme, la 6.00. Cobor să predau bagajele la recepție, prilej cu care constat că am adunat, în doar trei din cele 19 orașe câte numără traseul lui Literatur Express, câteva kilograme bune de „material propagandistic” (pliante, programe, cărți etc.). Va trebui să fac o „revizie” la Paris, altfel risc să mă „înec în hârtii”, vorba lui Richard Wagner. Acesta a refuzat ieri să meargă în expediția noastră campestră, rămânând să cunoască mai bine orașul. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de ziar scrise în zona confruntărilor militare. Fișierele se deschid mișcând ușor degetul pe ecran - chiar dorința ta este cursorul mecanismului electronic. Standuri uriașe expun decorații de război, foi îngălbenite cu ordinele de zi adresate armatei și, de asemenea, materialul propagandistic al vremii: ziare, calendare, broșuri, afișe, cărți poștale răspândite prin tranșee, înfățișând caricaturi și cancanuri la adresa inamicului - Wilhelm al II-lea, împăratul german -, menite să ridice moralul soldaților, sau scrisori ale militarilor către cei de acasă (păstrate cu sfințenie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sensibilitate pentru minorități. De fapt, care minorități sunt recunoscute în Germania în mod oficial? Sunt niște grupuri mărunte, de exemplu niște danezi, în nord, care nu pun nici o problemă. Sunt niște minorități-afiș, cum le numesc eu, care pot fi folosite propagandistic pentru a etala o oarecare politică minoritară. Problemele reale sunt cu totul altele, în primul rând așa-zișii Gastarbeiter, cei aduși să lucreze în Germania acum 30-40 de ani. E vorba de turci mai ales, dar au fost și destui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
volumașe”, deși primite cu un destul de mare tam-tam de critica literară, pro și contra, cum se întâmplă, o spun de la început, o altă valoare decât aceea de a „anunța” două voci autentice poetice nu au. Împănate de „concesii”, de versuri propagandistice, ele nu puteau fi, în acel timp de dură opresiune politică, decât „un semnal”, o portiță de intrare în aula literară strict păzită și dur „instructată” de cerberii comitetului central. (Să amintim că numai cu doi ani înainte, în ’58
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în care ne trimiteam „semnalele” unei „noi arte” - care avea, ciudat, „doar” ambiția de a fi „cea veche”! -, mediul era încă confuz, traversat de dâre groase de cenușă și zgură, chiar de focare de dogmatism sovietic, realist-socialist, de artă falsă, propagandistică, dușmănoasă față de orice „artă burgheză”, de fapt, față de orice artă care-și declara primatul estetic. Și, cum o mai spuneam, lupta noastră nu a fost nici pe departe atât de simplificată cum au văzut-o - și au vrut neapărat s-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
40 și apoi întreg deceniul șase, iar cele câteva apariții notabile, în proză mai ales, în acel timp Bietul Ioanide, Moromeții, Cronică de familie, ca și poezia tânărului Labiș, au fost iute și aproape total înecate în magma naturalist-joasă și propagandistică a ceea ce s-a numit „realismul socialist”. (Bietul Ioanide chiar atacat de presa literară și de partid și retras de pe piață!Ă Și, fapt notabil, cei care „s-au adaptat” cel mai bine au fost scriitorii mediocri sau, dacă vreți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
morale. G. Călinescu? M-a entuziasmat cu toate cedările sale, oglindite, în ultima sa perioadă de activitate, în coloanele "Cronicii optimistului", care apărea săptămânal în "Contemporanul", deoarece și acolo se vădea un limbaj mult diferit de cenușiul cotropitor al publicisticii propagandistice. O nespusă bucurie mi-a produs-o faptul că, la plecarea de la Școala de literatură, de unde fusesem exmatriculat din pricini politice, în ultimele zile ale anului 1954, dobândisem de la faimosul anticar Sterescu, la care mă introdusese Labiș, un exemplar virgin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
carnetul de note pe marginea baricadei și tranșeei, chiar ce am publicat în "Flacăra", înainte de 1989, sunt lucruri reale despre oameni reali, atât cât s-a putut vorbi despre realitatea vie în acei ani, ca să nu mă înhațe cu texte propagandistice securistul care l-a înlocuit pe Adrian Păunescu, timp de cinci ani, la conducerea celei mai citite reviste din România, nu stăteam în redacție, eram tot timpul plecat pe teren, acolo unde nu se înghesuia nimeni să meargă, întotdeauna am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de autorități”. Mișcările de protest nu rămâneau fără consecințe. De cele mai multe ori, instigatorii își pierdeau locurile de muncă și erau chemați să răspundă penal. În perioada comunistă, documentele, care semnalau asemenea stări de lucruri, au fost intens folosite în scop propagandistic, pentru a „confecționa” o istorie a luptei muncitorilor comuniști. Probabil preluate din dosare poliției, documentele au intrat în patrimoniul Arhivelor Centrale ale Institutului de Istorie a Partidului, apoi au fost transferate la Institutul de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă C. C
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
regionalelor comuniste le-au fost trasate directive clare privind provocarea [sic !] grevei generale, căutând „în propagandă și agitație” să speculeze nemulțumirile în chestiunea revendicărilor profesionale și economice, să alarmeze populația că guvernul pregătește războiul din cauza crizei economice. Un anume rol propagandistic l-a avut trecutul revoluționar al lui Ilie Pintilie, fost lucrător la Atelierele C.F.R. Nicolina, transformat în anii ‘50 într-un simbol al luptei de clasă de către politrucii comuniști. Încă din perioada interbelică, după cum deja am semnalat, Pintilie s-a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
îi dă rachiu, se mai ocupă cu scoaterea de diferite lucruri făcute din aramă și bronz pe poartă afară. Lucrătorii vor ca el să fie mutat din Atelierele C.F.R. Nicolina la alt atelier din țară sau trimis în Transnistria”. Activitatea propagandistică făcea obiectul unei alte note informative, din 13 noiembrie 1943. Aceste note informative par să țină, mai degrabă, de o anumită rutină a Poliției, decât să răspundă la o amenințare iminentă la adresa siguranței statutului. O adresă din 1 decembrie 1943
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
din 1933, așa cum a rămas el în amintirea celor câțiva martori, a aparținut politrucilor de pe lângă Comitetul de Partid. Efortul lor datează din 1958, în încercarea de a confecționa o nouă istorie a mișcărilor muncitorești, anterioară schimbării regimului. Scopul ? Evident unul propagandistic și justificativ. Mărturiile următoare, atent selectate, o oglindă fidelă a ideologiei oficiale, oferă, chiar și așa, o perspectivă personală asupra perioadei și evenimentelor. Chiar dacă nu respectă canoanele interviurilor clasice, pot fi considerate surse specifice istoriei orale. La o primă vedere
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
recurs la greva foamei pentru a îmbunătăți situația deținuților și a scăpat mai repede din închisoare. După eliberare, și-a continuat munca „de convingere” a oamenilor să adere la cauza Partidului Comunist și să împrăștie manifeste. Imaginea reală și retorica propagandistică conturează, așadar, o imagine destul de clară asupra a ceea ce, multă vreme, în discursul oficial s-a numit „Nicolina revoluționară”. Tradiția s-a menținut și în perioada postbelică: o regăsim în unele relatări ale martorilor de mai târziu, care povestesc despre
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]