4,129 matches
-
aprecierile pe care le subliniez. Și mă tem ceea ce este și mai grav că presa germană și opinia publică vor judeca cu severitate aceste mici serbări organizate în momente de încordare națională atât de neliniștitoare. Apoi, ca o culme a prostului gust, se amintește, în legătură cu dejunul, că împăratul, împreună cu cancelarul Reichstag-ului, înveselea convivii cu glume inspirate din dificultățile insolubile produse de criza financiară. Miezul nopții Draga mea prietenă, A venit seara, iar prima zi fără tine s-a dus să
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pierdut în reverii stupide”. Linne, naturalist de renume, era caracterizat în școală: „înapoiat mintal și bun numai pentru cizmărie”. Justus von Liebig, chimist de excepție, era poreclit „Justus cel prost”. W. Scott a fost calificat de profesorul său: „este un prost și va rămâne un prost”. Edison a fost considerat de profesori „prea prost ca să poată învăța ceva”. În același context, eșecuri școlare au înregistrat: Churchill (a rămas repetent în clasa a VI-a), Tolstoi (a fost dat afară de la colegiu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fumeze. Singurul motiv pentru care cineva continuă să fumeze, fie că este fumător ocazional sau mare fumător, este acel mic monstru care trebuie hrănit. Povestea asta cu fumatul e un șir de enigme. Toți fumătorii știu perfect că sunt niște proști și au fost prinși în capcană de ceva malefic. Totuși, eu cred că aspectul cel mai trist al fumatului este faptul că plăcerea pe care fumătorul o primește de la țigară e totuna cu plăcerea reîntoarcerii la starea de pace, liniște
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
plăcerea n-are nici un rol. Și niciodată n-a avut! Dacă ar fi vorba de plăcere, nimeni n-ar fuma mai mult de o țigară. Ne închipuim că ne plac țigările doar fiindcă nu putem admite că suntem atât de proști încât să le fumăm fără să ne placă. Tocmai de aceea fumatul e în mare parte subconștient. Dacă, în timp ce fumezi fiecare țigară, ai fi conștient de ceea ce-ți intră în plămâni și ți-ai spune:" Chestia asta mă costă
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
eu așa!" - ne gândim. Știu că pare greu de crezut, dar nici un fumător nu e încântat că este fumător. Nu uita niciodată: Nici un fumător n-a hotărât să devină fumător - ocazional sau nu; prin urmare: Toți fumătorii se cred niște proști; prin urmare: Toți fumătorii trebuie să se mintă pe ei înșiși și să-i mintă pe ceilalți, în încercarea iluzorie de a-și justifica prostia. Pe vremuri, eram un jucător de golf fanatic. Mă făleam că joc foarte des și
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
să fii fumător, ci spălarea creierului provocată de această adicție. O persoană inteligentă poate fi indusă în eroare. Dar numai un prost va mai fi indus în eroare odată ce știe despre ce e vorba. Din fericire, majoritatea fumătorilor nu sunt proști, își închipuie doar că sunt. Fiecare fumător are propria sa variantă de spălare pe creier. De aceea pare să existe un spectru atât de larg de tipuri de fumători. Beneficiind de mulți ani de feedback de la prima ediție a acestei
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
un adolescent. Și un singur lucru mi-a schimbat viața: am ieșit din infernul fumatului. Știu, e un clișeu să spui: „Dacă n-ai sănătate, n-ai nimic", dar este adevărul-adevărat. Credeam mai demult că fanaticii fitness-ului sunt niște proști. Obișnuiam să spun că mai există și altceva pe lume decât să fii în formă: există băutura și țigara. E o absurditate. Când te simți puternic fizic și mental, poți să te bucuri de suișurile vieții și să-l înfrunți
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
recitește respectivele secțiuni din carte. Doi. Ți-e teamă de eșecul în sine. Liniștește-te. Citește mai departe. Vei reuși. Toată povestea asta cu fumatul este o păcăleală la scară gigantică. Chiar și oamenii inteligenți pot fi păcăliți, dar numai proștii continuă să se amăgească o dată ce au descoperit păcăleala. Trei. Ești de acord cu tot, dar asta nu te face mai puțin nefericit. Termină odată! Deschide ochii. Se întâmplă ceva minunat. Ești gata-gata să scapi din pușcărie. Este esențial să pornești
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fel ca nenumărați foști fumători care credeau cândva că nu se pot elibera, te-ai eliberat. patru. Dacă vreodată în viață vei cântări argumentele pro și contra fumat, concluzia va fi întotdeauna, fără umbră de îndoială „Lasă-te. Ești un prost". Nimic n-o va schimba. întotdeauna a fost așa și va rămâne așa întotdeauna. De vreme ce ai luat decizia corectă, nu te tortura vreodată punând-o la îndoială. cinci. Nu încerca să nu te gândești la fumat sau nu te speria
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
răspuns este valabil pentru toți, însă varietatea răspunsurilor pe care le-am primit e infinită. Acest moment al consultației mi se pare cel mai amuzant și totodată cel mai trist. Toți fumătorii știu în străfundul sufletului lor că sunt niște proști. Știu că n-aveau nevoie să fumeze înainte să devină dependenți. Cei mai mulți își amintesc ce gust groaznic a avut prima țigară și cât s-au străduit ca să devină dependenți. Partea cea mai sâcâitoare este că își dau seama că nefumătorii
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
lucrează un subiect întreg întâi cu capul, și după ce l-au isprăvit mental îl aștern pe hârtie, trebuie să fie vorba de un sector de inteligență mai puțin. Mi se pare adeseori, într-adevăr, că sunt cel mai tâmpit dintre proști"180. E de semnalat că, în discursul publicistic arghezian, autocaracterizările se fundamentează pe o veritabilă retorică a smereniei, fapt ce traduce, pe de o parte, gestul controlat al celui pătruns, odată pentru totdeauna, de preceptele omiliei, iar, pe de altă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
inutile: "Ne-a învrednicit Dumnezeu să ne mai întâlnim în capitală. Grele sunt căile Domnului și trebile eparhiei apasă greu pe slabii noștri umeri. Suntem cel puțin fericiți că morala e păzită cu sfințenie în de Dumnezeu ocrotita noastră țară. Prostul e prost. Căsătoria e căsătorie. Copilașii se înmulțesc și cresc sub scutul legii Domnului". Pentru ca, puțin mai încolo, în cadrul securizat al intimității, unde ipocrizia nu-și mai are rostul, fiecare din episcopi să dea curs liber adevăratelor gânduri și sentimente
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
făgăduielile, iar acelea pe care le fac sunt întotdeauna sincere; dar au un fel de a părea că se interesează de cineva ce te poate înșela mai mult decât vorbele. Laudele umflate ale elvețienilor nu-i pot amăgi decât pe proști; purtările francezilor sunt mai seducătoare tocmai prin aceea că sunt mai sincere [...] nu sunt deloc falși în manifestările lor; sunt în chip firesc îndatoritori, omenoși, binevoitori, și chiar, orice s-ar zice, mai deschiși decât orice alt popor; dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vine din sens in vers: a femeilor măritate cu oricine cu condiția ca acesta să nu ceară zestre. La 1780, Pă tra na din satul Sălciile, județul Ialomița, este măritată de cum na tul ei, rămas tutore în urma morții părinților, cu prostul satului, „beteag și boșorog“, incapabil să țină casă. Tot satul îl cunoaște pe Radu, „de mic“, calificându-l drept „ne vrednic de a fi în orânduiala casnicilor“. Cu toate că știe, cumnatul, pentru a scăpa de povara ce-i picase pe cap
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le lan sa te de soțul ei, Bă ni că Bărbă tes cu, în sânul comunității boierești din capitală. Ea trece peste comportamentul soțului, care, în loc să umble cu cei de seama lui, a intrat într-un an tu raj de „proști oameni și țigani“, dar nu poate trece cu vederea „zvonul de curvie“ scornit. Bă ni că a spus în auzul tuturor, astfel încât „au umplut toate casele boierești și auzurile tuturor celor cu care s-a întâlnit“. De rușine, Despina „nici
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bocește și cui îi este îngăduit s-o facă? Iată cheia ritualului reglementat după reguli stricte. Plînsul, ca și rîsul nu sunt manifestări întîmplătoare în viața colectivităților. Abaterea de la normă intră sub incidența sentinței: „Pentru un lucru de nemică rîde prostul de se strică”. Rîsul este serios și grav; altfel se rîde de cel care rîde nemotivat: „Noi rîdem de unul de doi/ Și șaptezeci rîd de noi”. Prostul și nebunul nu sunt considerate ființe normale, integrabile vieții grupului. Pot să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de la normă intră sub incidența sentinței: „Pentru un lucru de nemică rîde prostul de se strică”. Rîsul este serios și grav; altfel se rîde de cel care rîde nemotivat: „Noi rîdem de unul de doi/ Și șaptezeci rîd de noi”. Prostul și nebunul nu sunt considerate ființe normale, integrabile vieții grupului. Pot să se manifeste după voie, însă nimeni nu-i urmează. Dar nu i se opun rîsului opreliști oricînd și oriunde. Există împrejurări care îi permit omului să se manifeste
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la anexarea, la dezmembrarea Cehoslovaciei. Vom amîna pînă la limitele extreme și chiar dincolo de ele pentru a evita războiul... Finis Austriae încă nu e destul de grav. Finis Anglie este... Reacționarii noștri sînt în același timp atît de aroganți și de proști încît nu se mai știe ce înseamnă să fii francez, ei își sacrifică țara pentru interesele și încăpățînarea lor de clasă... Aș vrea să am puterea de a mă dedica muncii, pentru ca uitarea completă a politicii interne și externe să
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în limba romînă între o și u (inclusiv în toponimul Sociava-Suceava). Caracal Este numele municipiului de reședință al județului numit în trecut Romanați, în legătură cu care se fac tot felul de glume (că la Caracal s-ar fi răsturnat „carul cu proști“, că pușcăria ar fi pe Strada Libertății și cimitirul pe Strada Învierii etc.), la care localnicii dau replici pe măsură („da, dar boii s-au răspîndit în toată țara și-și amintesc de eveniment“, iar carul n-a fost cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în cele din urmă, oameni cu adevărat normali. Aceste probleme practice apar în continuarea unei vechi problematizări reflexive care diferenția oamenii nu doar după stilul lor de manifestare, ci și după capacitățile lor, unii fiind slabi, iar alții puternici, unii proști, iar alții deștepți sau mari creatori, personalități geniale. De asemenea, varietatea oamenilor s-a manifestat în planul virtuților, unii fiind curajoși, iar alții lași, unii generoși, iar alții egoiști și avari. Până și religia împărțea oamenii în buni și răi
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
glas, solicită o țigară, of ițerul se scutură, iese de sub puterea literaturii române și a tradiț iei petr ecărețe, pășește acru și dârz pe tărâmul filosofiei contemporane ostile și sfâșie brus c vălul: „Dumneata să nu ne crezi atât de proști, domn ule Noica... PĂSTOREL TEODOREANU Alexandru O. Teodoreanu (n.1894 - d.1964), cunoscut și sub pseudonimul Păstorel, a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vi nuri, me mbru de seamă al boemei ieșene și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
exprime absurdul, el se slujește de coerență. E cunoscută povestea nebunului care pescuia într-o cadă. Un medic care-și trata pacienții după o metodă proprie îl întreabă dacă peștele trage la undiță. Nebunul îi răspunde sever: Bineînțeles că nu, prostule, nu vezi că-i o cadă?" Această poveste aparține genului baroc. Dar ea ne arată cum nu se poate mai bine cât de legat este efectul absurd de excesul de logică. Într-adevăr, lumea lui Kafka este un inexprimabil univers
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mi, doamne bun, răgaz cât să răsuflu, nainte de a spune hotărât: Curând voi da răspuns măriei-tale. (Iese.) (aparte, către un curtean): E-n furii, riga; vezi, își mușcă buza. REGELE RICHARD: (coborând de pe tron) Voi sta la sfat cu proști cu cap de lemn Și neîntrebători; nu-i omul meu Cel ce cu ochi iscoditori mă-mpunge. Cu râvna de mărire, Buckingham A început a fi prevăzător. Băiete! PAJUL: Poruncă, doamne! REGELE RICHARD: Cunoști vreun om ce ispitit de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
singurătate”, ce poate deștepta, din întunecatul ei cotlon, „teama de ratare”. Ciudate crispări la un glumeț cu limbă ascuțită, care pare să ia multe în joacă. O joacă fără pretenții, dar cu o doză de insolit este Epistolar cu 3 proști (2001), împricinații ce se recomandă astfel fiind Mircea Cavadia, Ananie Gagniuc și Bogdan Ulmu, „un reșițean din Brăila, un bucovinean din Constanța și un bucureștean din Iași”, cum zice în prefață Cornel Udrea. Un simpatic trialog, hârjoană a unor „proști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
1985; Povești de adormit părinții sau Carte cu copii pentru părinți, Focșani, 1990; Ce oameni originali!, Iași, 1994; Gastronomice... à la Păstorel!, Iași, 1998; Jurnal (de) ludic, Iași, 2000; Spectacolul gastronomic sau Arta & Arta culinară, Cluj-Napoca, 2000; Epistolar cu 3 proști (în colaborare cu Mircea Cavadia și Ananie Gagniuc), pref. Cornel Udrea, Reșița, 2001; Ion Creangă, dramaturg fără voie (Cinci scenarii destinate teatrului), Vaslui, 2001; Mic dicționar Caragiale, pref. Ileana Berlogea, Iași, 2001; Dicționar de personaje din teatru, Iași, 2002; Proze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]