3,405 matches
-
un anumit moment și nu în altul, în organizația respectivă și nu în alta, evidențiază caracterul individual al deciziei. Cauzalitatea deciziei individuale face însă ca într-un caz să treacă pe primul plan factori psihoindividuali, iar în alte cazuri, factori psihosociali. Cineva poate părăsi organizația pentru că are ferma convingere că în altă parte s-ar putea realiza mai bine (acesta este un fapt intim, care îl privește doar pe el). Altcineva părăsește organizația datorită mediului conflictual din cadrul grupului de muncă (decizia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în esență, ea este interesată de ambele tipuri de decizii, însă, evident, diferențiat. Este clar că deciziile individuale generate de factori psihoindividuali pot fi mai greu controlate de organizație. Celelalte însă îi sunt accesibile. De exemplu, de deciziile individuale cauzate psihosocial organizația se interesează în măsura în care acestea apar ca rezultat al acțiunii asupra individului a unor variabile organizaționale ce conduc spre o decizie individuală. Cunoașterea și mânuirea cu pricepere a acestor variabile ar putea facilita luarea unor decizii individuale favorabile și preîntâmpina
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vârf al activității sale, este părăsită de doi sau trei specialiști din cauza unor relații sau conflicte interpersonale neprincipiale. În acest caz, decizia de a părăsi organizația este individuală, deși cauza părăsirii (și deci a luării acestei decizii) este de ordin psihosocial. Cunoscând relațiile afective, psihologice dintre indivizi, organizația ar putea lua măsuri care să permită preîntâmpinarea unui asemenea fapt și, deci, menținerea în continuare a lucrătorilor. Organizația este însă interesată în și mai mare parte de cea de-a doua categorie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celor care le iau, chiar dacă aportul lor efectiv la definitivarea deciziei a fost relativ mic sau chiar nul. Sentimentul participării se asigură și atunci când grupul își trimite delegații, reprezentanții săi într-un for de decizie. Iată deci că gama fenomenelor psihosociale este mult mai largă și diferențiată în acest caz, decât în cel al deciziei individuale. Procesualitate Decizia nu trebuie considerată doar un simplu moment, un act care se consumă „aici și acum”, ci un adevărat proces care implică intrarea în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acceptarea ei de către cei care urmează să o realizeze, proces complex care implică o serie de mecanisme psihologice (vezi infra). În fine, în etapa a șaptea - monitorizarea și evaluarea soluției implementate - sunt înregistrate toate efectele (de natură economică, psihologică sau psihosocială) apărute ca urmare a traducerii în fapt a unei anumite soluții. Reducerea sau, dimpotrivă, creșterea costurilor, apariția consonanței sau disonanței cognitive și afectiv-motivaționale, corespondența sau necorespondența dintre ceea ce s-a așteptat și ceea ce s-a obținut etc. sunt tot atâtea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
poate fi descris în termeni cantitativi; există un număr limitat de soluții, acestea fiind cunoscute toate de decident; cea mai bună alternativă poate fi „calculată”. Dacă la cele de mai sus adăugăm și dinamica planului interrelațional, a proceselor și fenomenelor psihosociale declanșate de luarea deciziilor în organizații, vom înțelege și mai bine precaritatea modelului. Multitudinea intereselor care atrag după sine „jocurile de putere”, natura relațiilor dintre membrii organizației și a grupurilor decizionale, modelarea evenimentelor din organizații în funcție de factorii interni sau externi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decizia doar ca un fenomen psihologic strict individual, mecanismele invocate fiind de domeniul psihologiei individuale. Se pierde astfel din vedere problematica vastă și complexă a deciziei ca fenomen colectiv. Mecanismele invocate explică comportamentul individual al omului, nu și pe cel psihosocial, de grup. Mai apoi, ca prim motor care declanșează un întreg lanț comportamental este considerat un factor de ordin psihologic, subiectiv. În realitate însă, ceea ce declanșează un anumit comportament este un factor strict obiectiv care se repercutează asupra celor subiectivi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formulate încorsetează parcă prea mult comportamentul uman într-o serie de relații cantitative direct sau invers proporționale, nepermițând o oarecare flexibilitate comportamentală și neținând seama pe de o parte, de particularitățile strict individuale, iar pe de altă parte, de particularitățile psihosociale, situaționale. De exemplu, la un individ tolerant satisfacția redusă nu va duce implicit la reactivarea unor comportamente de căutare, deoarece s-ar putea ca tocmai această căutare să-i producă neliniște, să-i creeze sentimente de inferioritate, mai ales atunci când
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dacă situația care trebuie depășită este determinată și impregnată de factori de natură obiectivă și organizațională, atunci probabilitatea inventarierii și alegerii unor mecanisme grupale de acțiune este mai mare, fapt care va permite ca decizia să dispună de un caracter psihosocial. În această situație, probabilitatea inventarierii, evocării și reținerii unor alternative favorabile organizației este mare. Aceasta se explică prin faptul că alternativele alese trebuie să corespundă în mai mare măsură nevoilor comune ale grupului, cerințelor tuturor membrilor, și nu doar a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
colectivă (de grup). Și într-un caz, și în celălalt, esențială ni se pare a fi analiza factorilor/condițiilor care influențează - în sens pozitiv, facilitator sau, dimpotrivă, negativ, perturbator - procesul luării deciziilor. Noi grupăm acești factori în trei categorii: psihoindividuali, psihosociali, pshihoorgaziționali. Încercăm în continuare să-i schițăm și să le precizăm semnificația. Factori psihoindividuali Această primă categorie de factori care influențează luarea deciziilor cuprinde caracteristicile pshihologice personale/individuale ale omului (raționalitatea, ezitarea, nehotărârea, instabilitatea emoțională, oscilațiile psihocomportamentale etc.), însușirile lui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decizional bun (ideal) care să se aplice în toate situațiile. Așadar oricât de importante ar fi constantele personalității, prin ele însele, deci independent de particularitățile situației, nu pot conduce la succesul organizațional. Odată cu raportarea personalității la modul și contextul situațional/psihosocial al deciziei intrăm în cea de a doua categorie de factori care influențează actul luării deciziei. Factori psihosociali În mediile organizaționale rareori deciziile sunt individuale. Dar chiar și în acest caz, cele mai multe dintre acestea, deși sunt luate de o singură
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin ele însele, deci independent de particularitățile situației, nu pot conduce la succesul organizațional. Odată cu raportarea personalității la modul și contextul situațional/psihosocial al deciziei intrăm în cea de a doua categorie de factori care influențează actul luării deciziei. Factori psihosociali În mediile organizaționale rareori deciziile sunt individuale. Dar chiar și în acest caz, cele mai multe dintre acestea, deși sunt luate de o singură persoană, sunt generate și determinate psihosocial. Intervenția unor factori interacționali - reali sau fictivi, potențiali sau manifești - va fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a doua categorie de factori care influențează actul luării deciziei. Factori psihosociali În mediile organizaționale rareori deciziile sunt individuale. Dar chiar și în acest caz, cele mai multe dintre acestea, deși sunt luate de o singură persoană, sunt generate și determinate psihosocial. Intervenția unor factori interacționali - reali sau fictivi, potențiali sau manifești - va fi cea care va dirija evoluția întregului proces decizional, inclusiv a momentului luării deciziei. Dat fiind faptul că acești factori sunt variați și multipli, vom stărui doar asupra rolului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiind faptul că acești factori sunt variați și multipli, vom stărui doar asupra rolului câtorva dintre ei. Intrarea în rol și exercitarea lui. Rolul de decident este, poate, unul dintre cele mai complexe, el presupunând antrenarea tuturor disponibilităților individuale și psihosociale în momentul în care urmează să se opteze pentru anumite variante acționale sau modalități ameliorative. Rolul de decident poate fi jucat de fiecare membru al organizației, cu atât mai mult de conducătorii și managerii organizației. Diferența dintre roluri este dată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decât celelalte două. Ea este deosebit de semnificativă deoarece exprimă finalitatea întregului proces decizional. În fond, deciziile sunt importante nu atât în sine, cât mai ales dacă sunt transpuse în practică. Executarea deciziei antrenează după sine o multitudine de fenomene psihoindividuale, psihosociale și psihoorganizaționale a căror cunoaștere, direcționare și disipare adecvată se instituie într-o premisă favorabilă finalizării corespunzătoare a procesului decizional. Executarea deciziilor este o problemă de: comunicare (deciziile luate pot fi perfecte, dacă ele nu sunt însă transmise corespunzător celor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interacțiunilor umane și instaurarea unei „democrații automatice”. Fără îndoială că beneficiile tehnicilor automatizate sunt considerabile. Ele limitează zonele de incertitudine, ajută la înțelegerea mai bună a obstacolelor aduse de interacțiunea umană, de sistemele de valori și, mai ales, de caracteristicile psihosociale ale decidenților. În același timp, nu trebuie pierdut din vedere faptul că instrumentele tehnice nu pot fi considerate în sine, independent de observator și de alți actori umani. O decizie care va fi în întregime măsurabilă și automatizată nici nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
două părți sunt analizate modelele mai vechi comparativ cu modelele mai noi ale luării deciziei, acestea din urmă accentuând rolul strategiilor euristice și a biasărilor în luarea deciziei. Secțiunea a 5-a insistă asupra influenței obținute de factorii sociali și psihosociali (facilitatea, lenea, compararea socială, conformitatea, gândirea de grup etc.) în raport cu deciziile care se iau în grup. Ultima secvență a lucrării insistă asupra rolului unor fenomene cu impact în procesele decizionale (cum ar fi : supraîncrederea, profeția autoîmplinită ș.a.). • Postularea deciziei ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în buna funcționare a unei organizații sunt structurile organizatorice, în care se regăsesc integrate comportamentele individuale și de grup. Alții sunt partizanii teoriei „relațiilor umane” sau a „resurselor umane”, potrivit cărora esențiale sunt contactele interpersonale dintre oameni, moralul oamenilor, climatul psihosocial al grupurilor. În teoriile de mai sus își găsesc expresia caracterul psihosociologic și cel sociologic și juridic al participării. În aceste condiții, ne putem întreba dacă demersurile întreprinse de un cercetător nu sunt cumva influențate de propriile sale opțiuni epistemologice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
membrii organizației a necesității de a participa. Aceasta, la rândul ei, este determinată de o serie de factori care pot fi împărțiți în două mari categorii: factori subiectivi și factori obiectivi. Primii, în funcție de natura lor, se subdivid în psihoindividuali și psihosociali sau psihoorganizaționali. Factorii psihoindividuali ai participării gravitează în jurul a trei mari componente ale vieții psihice: motivația, aptitudinile și caracterul. Motivația, cu pivotul ei fundamental nevoia de competență, se instituie în una dintre forțele centrale psihodinamice care conduce participarea. Nu trebuie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
participaționale, sub dublul lor aspect, funcțional și extrafuncțional, susțin instrumental individul pentru a se integra eficient în activitățile participative. Aptitudinile funcționale (sau operaționale) sunt specifice domeniului de activitate al angajaților, contribuind la rezolvarea problemelor tehnice, de specialitate. Aptitudinile extrafuncționale (sau psihosociale) țin de domeniul comunicării, inovării, negocierii fără de care participarea n-ar fi posibilă. Totodată, se referă și la abilitatea participanților de a se angaja în posibile acțiuni conflictuale care conduc la apariția unor situații de nesiguranță, incertitudine, disconfort psihic, cel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu doar dinamica participării, ci și eficiența ei. S-a desprins, credem, și din cele de mai înainte că unele dintre formele participării nu se finalizează corespunzător tocmai datorită faptului că părțile nu au suficientă încredere unele în altele. Factorii psihosociali și psihoorganizaționali sunt legați de natura fenomenelor psihosociale din cadrul organizațiilor și mai ales de unele caracteristici ale organizațiilor. Astfel, unele organizații sunt prin natura lor mai cooperante, în timp ce altele sunt ceva mai competitive sau chiar potențial conflictogene, fapt care își
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
S-a desprins, credem, și din cele de mai înainte că unele dintre formele participării nu se finalizează corespunzător tocmai datorită faptului că părțile nu au suficientă încredere unele în altele. Factorii psihosociali și psihoorganizaționali sunt legați de natura fenomenelor psihosociale din cadrul organizațiilor și mai ales de unele caracteristici ale organizațiilor. Astfel, unele organizații sunt prin natura lor mai cooperante, în timp ce altele sunt ceva mai competitive sau chiar potențial conflictogene, fapt care își va spune cuvântul în activitățile participaționale. O serie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
utilizate până atunci și se răspunde la întrebările formulate. Evoluția ulterioară a grupului arată că muncitorii n-au mai atins niciodată nivelul de productivitate atins anterior - dimpotrivă, acesta a scăzut foarte mult. În grup apar totodată puternice fenomene de ordin psihosocial concretizate îndeosebi în conflictul cu inginerul, lipsa cooperării, frânarea producției, numeroase reclamații cu privire la calcularea salariului. Grupul experimental numărul 1 este chemat să participe la aceste schimbări nu direct, ci prin intermediul reprezentanților desemnați de grup. Aceștia erau informați în amănunt de către
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu apar reclamații. Se obțin deci trei situații experimentale: 1) fără participare; 2) cu participare parțială prin reprezentanți; 3) cu participare totală, directă. Evoluția ulterioară a grupurilor demonstrează cât se poate de clar faptul că productivitatea muncii, precum și particularitățile fenomenelor psihosociale sunt strâns dependente de gradul de participare. În figura 14.6 indicăm evoluția productivității muncii la cele 4 grupuri. Se observă că la grupul de control, unde participarea era nulă, productivitatea muncii scade foarte mult, de la 60 de unități de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să fie adoptate de organizatorii și conducătorii organizațiilor în cunoștință de cauză, pe baza unor cercetări științifice aprofundate și nu pornind de la impresiile de moment, de intuiție sau bun-simț. De aceea, fundamentarea științifică a procesului decizional-participațional și dintr-o perspectivă psihosocială și organizațională, capabilă să-i sporească eficiența socioumană, se instituie într-o necesitate de prim ordin. Managementul participativ - varianta franceză Forma managementului participativ este ceva mai veche. Ea a fost propusă în America, aproape concomitent, de Douglas McGregor (Human Side
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]