2,499 matches
-
-și termine mai repede restaurația începută, să vă dea afară pe toți din cărțile de școală, ba chiar să vă interzică de tot! Să vedeți atunci ce v-ar mai citi puștii pe sub bănci!" Dar mă tem că nici atunci puștii nu ne-ar citi. E adevărat, de fapt, că ei nu mai citesc. Dar în același timp plângerile noastre mi se par ipocrite, pentru că adevărul adevărat este că nici noi nu mai citim. Așa e, am citit în iepoca de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nici de somn, darmite de citit. Ajunși acasă se aruncă-n fotoliu și, fiindcă literalmente nu mai sânt în stare de nimic altceva, se apucă să "zăpăie" programele de televiziune uitîndu-se placid, cu mintea goală, câte trei minute pe fiecare. Puștii măcar nu știu ce pierd. Mozart n-a compus nimic pentru ei și Leonardo n-a pictat pentru ei, și Dante 279 nu și-a scris "Infernul" pentru ei niciodată. Dacă n-ar exista luna și stelele pe cer, ni s-ar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
vis Înălțător, dar fusese suficient să o facă să plece din București, cu ani În urmă. Era primul lucru la care se gândea când se uita la Beverly Hills 90210, Întinsă pe jos, mâncând Înghețată, Întrebându-se cum de aveau puștii americani atât de multe Întâlniri, prieteni, haine sexy, mașini frumoase, case imense, cum de se distrau atât de bine. Habar nu avea, pe vremea aceea, că puștii din Beverly Hills erau la fel de diferiți de ea ca și de cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Beverly Hills 90210, Întinsă pe jos, mâncând Înghețată, Întrebându-se cum de aveau puștii americani atât de multe Întâlniri, prieteni, haine sexy, mașini frumoase, case imense, cum de se distrau atât de bine. Habar nu avea, pe vremea aceea, că puștii din Beverly Hills erau la fel de diferiți de ea ca și de cei din Detroit sau Bombay. Pe vremea aceea nu avea prieten, doar două prietene, amândouă deprimate, se Îmbrăca Întocmai ca o babă și se distra de minune, de una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
potriveau perfect cu duelul ironiilor lor mușcătoare. Nu putea să nu se Întrebe dacă s-ar potrivi la fel de bine și-n pat. Cu siguranță. Era tânăr, mult mai tânăr decât Matthew. Matthew era bărbat, iar Ted era, prin comparație, un puști. Am tras deja lozul cel mare săptămâna asta, zise ea cu un aer misterios. Mă Îndoiesc că norocul ar putea lovi din nou. — Hmm, ai tras deja lozul cel mare săptămâna asta? Păi și unde e prințul? În definitiv, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Câțiva ani după ce am rupt logodna am fost disperată, oricum. Așa am ajuns eu ultima virgină din facultate. — Chiar așa? Întrebă el amuzat. — Din fericire, acum nu mai sunt, zise ea, aruncându-i o privire ghidușă. Matthew nu era un puști, ca Stefano. Era bărbat, iar dragostea din prezent era mult mai bună decât cea din trecut. După ce terminară micul dejun merseră lângă piscină și făcură dragoste În jacuzzi. Și din nou pe șezlongurile de pe peluză. Mai târziu stăteau tăcuți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
că eu știu că-n altă împrejurare, nu ca un indian apaș pe șeful de trib, în preerie, ca să-i ia locul, ci în scara blocului, odată când eu eram cam nervos și-l țineam cu mâinile la spate pe puști, unul gras și blonzișor, ca să-i tragă el una. S-ar putea totuși să confund, nu contest, și una să fi fost șutul de pe stradă, pe Băiuț, normal, și alta pumnul din scara blocului, când s-a lăsat tot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că și ei încercau pe pielea lor imaterială aceleași sentimente. Gândiți-vă cum e să stai atât timp conservat într-un borcan de muștar, ca un gin într-o lampă să zicem, și într-o bună zi să vină un puști din Drumul Taberei care să te cheme lângă el. Ce să-i spui? Că lumea lui e extraordinară și că-ți place și ție la grădiniță? Hai, scoate-ne și pe noi la fotbal? Aiurea. Ce vă face să credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
așa de dor de băiețelul care se dezvelea în somn! Știți, era frățiorul meu... * În ceea ce mă privește, eu nu mă încumet să-i trimit o epistolă Filipului mic. Mi-e frică să nu-l dezamăgesc, să nu-l tulbur. Puștiul care-mi purta numele, cu bărbia lui nemaipomenit de ascuțită, cu părul lins și bleg, dar cu păr, înțelegeți?, va fi nedumerit să se vadă azi cu barbă și chelie. Oricât ar încerca să se liniștească și să se împace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
scumpe; k) ce era scump însemna bani; l) n-aveam bani; m) n-aveam nici voie, ca băiețel într-a cincea, să merg zilnic în oraș; n) zilnic se făceau antrenamente și la piticii de la Steaua, în cartier; o) ca puști topit după Dinamo, ca să joc fotbal, m-am dus la Steaua. C. Problema fratelui mai mic a) într-a cincea, în vacanța de iarnă, s-a născut Matei; b) Matei era un bebeluș; c) când într-un apartament din Drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că mă jucam; h) nu puteam să mă tot joc când mama era frântă de oboseală și erau atâtea de făcut; i) dacă mergeam la antrenamente, se chema că am o ocupație serioasă, iar treburile puteau să aștepte; j) ca puști topit după mama și Matei, ca să mai scap de treburi și să-mi mai văd de copilărie, m-am dus la Steaua. Astea ar fi împrejurările în care s-a comis mârșăvia. Disprețuiți-mă, huliți-mă, luați-mă în tărbacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în derâdere sau în balon, batjocoriți-mă, uitați-vă chiorâș, în fine, simțiți-vă bine. Tot ce vă rog e să priviți faptele cu detașare, doar a trecut atâta vreme. De trădat, am trădat, dar la urma urmei eram un puști, m-am dus și eu la Steaua, nu m-am înscris în PSD. De altfel, cariera mea în Ghencea a fost scurtă și anostă. Antrenorul mă alerga de-mi săreau fulgii, câte zece tururi de stadion, nici măcar în jurul terenului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sapiens exemplar, revoltat de apucăturile exploatatorilor rupeștri, a fost atins de-o săgeată otrăvită și s-a prăbușit fără suflare la marginea unei mlaștini. Atunci am văzut cu ochii mei că o săptămână poate fi plumburie chiar și pentru un puști de grădiniță. Noroc că-n epoca de piatră ploua câteodată torențial, stropii erau atât de deși, de mari și de pătrunzători încât au fost în stare să spele veninul din rană și să alunge bacteriile care plănuiau o infecție. Rahan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
într-o școală și pleca la alta, așa încât a terminat fiecare clasă în alt oraș, iar prieteni nu și-a făcut nicăieri. În plus, de câte ori sub bolta palatină a lui tata-mare se ciocneau nori plumburii, plini de refulări și frustrări, puștiul atrăgea ca un paratrăsnet toate descărcările electrice. Iar fulgerele alea (bătăi, pedepse și o mulțime de meschinării) nu s-au domolit nici după ce a apărut în viața lor o unguroaică bună și caldă, căreia tata, din toată inima lui din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
înscrisul de-aproape jumătate de secol, de când el și fratele lui, unul de cincisprezece ani, celălalt de paisprezece, se jucaseră cu un briceag în aceeași încăpere strâmtă, poate după ce mâncaseră o altă ciorbă de fasole. Ei bine, eu cu acel puști umblam pe munți, cu micul licean care tocmai își încrustase numele pe masa unei cabane și care, întâmplător, își înlocuise fratele (ca partener alpin) cu primul lui nepot. Serile erau altfel. Stingeam veioza, ușa de la balcon rămânea întredeschisă (oricât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
diaree. După războiul cald de pe aleea Băiuț, atins până la urmă, din cauza temperaturii lui ridicate, de un suflu de afecțiune între combatanți, în bucătăria noastră se instaura războiul rece. Unul de uzură, complicat și parșiv. Și nu conta doar faptul că puștii, topindu-se după limonadă și după corcodușe verzi, nu suportă algocalminul; atârnau ca plumbul tot felul de alte fapte, ființe și principii. Ofițerul - pe care Matei îl botezase nenea, căruia Uca (între noi, luptătorii din Rezistență) îi zicea Generalul, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
trebuie să-ți bagi marfa chiar sub nasul lor de Îmbuibați, să-i convingi să-ți facă pe plac, doar ca să scape de tine”. Aș fi fost ca un bunic În vîrstă dintr-un film, care-i dă sfaturi unui puști ce face primii pași În lume (parcă-l și văd, cu bărbia lui moale și părul dat peste cap). Însă nu era stilul lui Jerry să fie atît de tupeist. Ca om de afaceri, era zero barat. Se mulțumea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o hidră ostilă sau o societate ocultă din care n-aveam să fac parte niciodată. Tâmpenia și vulgaritatea lor mă revoltau, fără să-mi dau seama că era doar stilul vremii și că, dincolo de puțoismele lor alintate, nu erau decât puștii eterni, amorfi și răvășiți de diluviul hormonal, din care aveau să iasă pe bandă rulantă inginerii, economiștii și șoferii de autocisterne, toți serioși și responsabili, de mai târziu. Pe când din mine n-avea să iasă nimic, deși mă imaginam produsul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și atlași de ipsos era însă, așa cum mă și așteptam, doar fațadă, butaforie, înăuntru, când am fost cazați, am găsit dormitoare banale de internat, cu câte zece paturi, totul împărțit "judicios" și funcționăresc. Fetele la parter, băieții la etaj, iar puștii, fiindcă mai erau acolo și niște copii de școală generală, la etajul doi. Urmase masa de prânz și apoi rătăciri prin împrejurimi, fotbal, grupuri adunate în jurul vreunei chitări. Chiar din seara aceea am rămas singur în dormitor, cu o carte
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
din umerii înguști. Pe atunci se purta un fard de pleoape cu o pulbere aurie în el, și ele toate păreau astfel mai frumoase, aveau ceva feeric, care contrasta ciudat cu obscenitatea discuțiilor și a cântecelor. Ciuca bancurilor era un puști mai sărac cu duhul, cu niște buzișoare indecente ca un popou. îl chema Măgălie, dar toți îi ziceau numai Gămălie și-și băteau joc de el în toate felurile. Acum era iar luat la mijloc. "Ia să vedem un băiat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sus, la etajul doi, și apoi, pe o scăriță sucită și mai îngustă, până în podul de sub cupolă, să mă văd mai tânăr, cu obrazul mai rotund, cu ochi mai mari și mai inocenți. La etajul doi, unde stăteau fetele și puștii, m-am văzut în oglinda întunecată ca un băiețel de opt-nouă ani, privind înspăimîntat în susul scărilor crescute deodată la proporții monumentale. Urcam șovăitor, bocănind, răsucindu-mă încet în burghiul casei scării, dând capul tot mai pe spate ca să privesc spre
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de elevi, întrebîndu-ne dacă are în el bromură sau nu, și aveam apoi program de voie până la prânz. La o margine a parcului se aflau terenuri de volei și de fotbal. In cealaltă, un teren de baschet. Toate erau pline. Puștii jucau fotbal pe iarbă, în jurul fîn-tînii, iar cei de la liceu pe terenuri. Concursurile serioase, între echipele diverselor licee, începuseră chiar din a doua zi de tabără, și cu ocazia lor se producea un dialog 78 al galeriilor, exuberant și colorat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Nici măcar nu am înnebunit. Am ajuns un bărbat care a avut destule femei, un autor de succes, cu prieteni, cu un apartament deloc asemănător mansardei, și care ar fi putut să nu-ți 86 mai dea niciodată vreo atenție ție, puștiului penibil de-atunci. Ar fi putut să se rușineze de tine așa cum, de obicei, se rușinează femeile de adolescenta închipuită și mironosiță care au fost. Doamne, din păcate sau din fericire există Lulu? Ce aș fi fără el? Fără botul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
invizibil. Am umblat o vreme, fără țintă, pe scările și pe culoarele conacului. Unele uși de la dormitoare erau întredeschise, lăsând să se vadă mai mulți inși așezați față-n față pe paturi, trăncănind și râzând, câte o fată făcîndu-și unghiile, puștii bătîndu-se cu perne... Din tavane ningea tencuiala umflată și cojită, tocurile ușilor aveau nenumărate înțepături, prin care se vedea lemnul putred. Aerul, în conac, părea întotdeauna albăstrui ca un fum de țigară. Eram absolut singur, un nechemat, un strigoi. Ca să
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
termosuri, treninguri, insigne și diplome care urmau să se dea ca premii. Locul era luminat slab de câteva becuri galben-murdare, așa încît 124 cele două porți de handbal de la extremitățile terenului asfaltat abia se zăreau, confundîndu-se cu propriile lor umbre. Puștii din ciclul inferior se fugăreau, se apucau de gât, se tăvăleau pe iarba de la marginea terenului, țipând cu vocile lor pițigăiate. Fetițele se țineau deoparte, îmbrăcate frumos și bine-bine pieptănate, șoptindu-și mereu câte ceva la ureche și râzând. îmi plăceau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]