1,291,347 matches
-
absolut al... admiratorilor și abia după-aceea să înceapă marele său festin de lider. Astfel stând lucrurile, se înțelege ușor de ce, mai ales după �89, dar și înainte, valoarea creațiilor literare a început să fie invers proporțională cu numărul celor care publică de zor și cu mare tam-tam volumașele de versuri. Nevandabile, necitite de nimeni și, mai ales, contribuind la compromiterea tot mai accentuată a ideii de literatură. Iar aceasta nici nu era totul... Semiratatul s-a înscris în formațiunea politică aflată
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
XX și un curaj considerabil al mizei. Prestigiul decisiv i l-a adus scriitorului colaborarea sistematică la revista "Sămănătorul", prin grija lui Șt. O. Iosif, și la ziarul liberal "Voința națională", unde Vintilă Brătianu îi acordă pentru prima dată onorarii. Publică aici, la "Voința națională", articole, numeroase povestiri și romanul Șoimii în foileton, prefațat de Vasile Pârvan în 2/15 decembrie 1903. Anterior, în 1902, apăruse sub titlul Frații Potcoavă, tot în foileton, o variantă parțială a aceluiași roman în revista
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
ultimul timp - numai în ipostaza de poet și cum eu însumi am scris despre prima sa antologie de poezie în nr. 10/2003 al României literare, mă voi opri, de data aceasta, numai la secțiunea de proză. Emilian Galaicu-Păun a publicat o frumoasă și borgesiană proză, Ibi sunt leones, în revista Vatra, în timp ce Gesturi, proza din această antologie a fost publicată în 1996 la Editura Cartier, primind apoi și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Textul începe sub semnul ideii lui Flaubert
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
nr. 10/2003 al României literare, mă voi opri, de data aceasta, numai la secțiunea de proză. Emilian Galaicu-Păun a publicat o frumoasă și borgesiană proză, Ibi sunt leones, în revista Vatra, în timp ce Gesturi, proza din această antologie a fost publicată în 1996 la Editura Cartier, primind apoi și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Textul începe sub semnul ideii lui Flaubert de a scrie un roman despre nimic, a cărui coerență și consistență să o dea stilul. Gesturi este o proză
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
pildă, nu există obiecte zburătoare în zona Montreal, pe perioada vizitei oficiale. Pentru ministrul culturii, însă, participant în aceeași delegație, în același loc, lucrurile nu stau chiar așa. Cum am aflat și noi din interviul luat de Carol Sebastian și publicat în "Evenimentul Zilei". Domnul Răzvan Teodorescu a văzut atacatori. Toți niște ratați. De unde știe? Dînsul citește bine în fizionomii, de dragul partidului. De data asta nu s-au prea pus de acord. Acolo unde Președintele spune că a fost pace și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
cea mai bună dintre lumile posibile". Ai mai scris versuri? Exprimă aceeași stare de spirit? - Da, mi-am păstrat năravul, și am un maldăr de poeme nepublicate. Mi le recitesc din cînd în cînd, dar mi-am interzis să le public; vreau să-mi las imitatorii să flămînzească. - Spre ce se îndreaptă în prezent poezia ta? - Spre cer. Adică spre moarte. - Te-ai angajat în polemici... internaționale. Ce se întâmplă? Nu mai ai cu cine să polemizezi în România? - Dragă Alex.
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
sentiment de normalitate, încrucișarea de replici. Dar, în povestea cu Marie-France Ionesco - palpitantă pentru bucureșteni, am înțeles - singurul meu apărător la vedere a fost și a rămas C. Stănescu. Și, în umbră, din nou Manolescu, care a acceptat să-mi publice una din replici... Și, nu uit: mai e și intervenția ta la o emisiune culturală de televiziune. În rest, Alex, în jurul meu s-au stratificat atîtea neînțelegeri, încît n-are rost să răspund oricărui grafoman care e obsedat de ceea ce
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
și pentru asta. - De ce nu mai colaborezi la România literară? Trebuie să colaborezi! Care sunt primele texte pe care ai să ni le oferi? - Ești foarte drăguț. Și foarte inexact. Căci eu colaborez la România literară. Uite, anul trecut am publicat de două ori la voi. În plus, eu scriu lung, tot mai lung, texte de 60.000-70.000 de semne! Cum ați putea să mi le suportați? Ce, parcă eu nu știu ce disperare mă apucă cînd îmi vin la Apostrof texte
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
biografii - între acestea din urmă cu totul remarcabilă este cea semnată de filozoful Peter Sloterdijk. O altă vedetă "in absentia" a Salonului a fost Alexander von Humboldt ale cărui scrieri (Cosmosul) au fost reeditate, într-o formulă de lux, sau publicate în premieră în germană. Humboldt este considerat de Hans Magnus Enzensberger (promotorul acestui proiect) drept un geniu "molipsitor", care ar putea insufla contemporanilor pasiunea față de o vastă cultură generală și abandonarea "idioțeniei de specialitate"... Nu doar graba strică treaba Obișnuiții
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Marina Constantinescu Nu de mult, Editura Polirom a publicat, în traducerea inspirată a Magdei Teodorescu, celebra scrisoare a lui Oscar Wilde, De profundis. Am recitit-o. M-a tulburat ca prima oară. Am recitit atunci, firește, și Portretul lui Dorian Gray, în aceeași traducere, la fel de bună, la aceeași editură
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
să deplaseze sursa acestei lungi eclipse, de care în bună măsură e responsabilă imaginea confuză lasată în exterior chiar de România. Pe de altă parte, nu vreau să fiu nedrept față de cei cîțiva, puțini, editori francezi care se încumetă să publice autori români contemporani. Zilele trecute m-am dus special la cea mai mare librărie FNAC din Paris să număr cîte nume de români figurează în ofensiva de toamnă a editorilor, care au lansat numai în luna septembrie peste o mie
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
scrisului, un fel de sfîrșit al istoriei literaturii. Dacă postmodernism nu e, nimic nu e - pretind adepții curentului, repetînd această idee, fără să obosească, de aproape un sfert de secol. Pe cine obsedează, azi, postmodernismul în Franța? Într-un articol publicat în România literară foloseai fugitiv termenul de Ťhipermodernismť. Ce se înțelege prin Ťhipermodernismť ? - Am mai vorbit despre acest Ťismť suprem și nu aș vrea să las impresia că mă obsedează. Cuvîntul se vehicula și înainte să fi luat eu drumul
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
astăzi? Numai în România postmodernismul a ajuns un fel de șperaclu sau cale de acces spre societatea ,branșată", în timp ce inexistența unei societăți de consum postmoderne e bătătoare la ochi. Niciodată în Franța, una din patriile conceptului, unde conntiuă să fie publicate cărți pe această temă, postmodernismul nu a avut un impact larg și nici nu a fost extrapolat. Limitele și caracterul prea vag ale postmodernismului au fost repede depistate de gînditorii serioși precum René Girard sau Cornelius Castoriadis. Gilles Lipovetsky afirmă
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Bolintineanu, care sunt deja încheiate și nu au nevoie decât de retușuri filologice și completări documentare (unele oprite de cenzură înainte de 1989). Nu ar aduce nimic nou o reluare (dau un exemplu) a ediției Ion Pillat, care a fost deja publicată de două ori. Astfel de preluări sunt simple formalități și nu ar reprezenta adevăratele victorii ale colecției. Ar fi bine să fie duse până la capăt edițiile începute (Cantemir, Slavici, Arghezi, Istrati) - ceea ce nu va fi deloc ușor. Dar și mai
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
Mircea Coloșenco pare să fie favoritul colecției de "Opere fundamentale", căci s-a ocupat în cinci ani de finalizarea a patru ediții. Una, apărută în 2000, ediția Ion Barbu, cea mai bună, dar nu ireproșabilă, o avea pregătită dinainte, o publicase parțial, în două volume, în 1997 și 1999, la Editura Echinox. La aceasta a lucrat cel mai mult și rezultatele sunt pe măsură, greu de depășit. Cronologic, a doua, din 2001, e ediția Rebreanu, unde s-a angajat grăbit, fără
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
lucrarea, operă a unui inginer filolog: "Ce rod matur, binevenit când instrucțiunea științifică se aliază cu o instrucție literară deschizătoare de orizonturi largi, cum se întâmplă în cazul de față!" Nicolae Petrașcu, director al revistei Literatură și artă română, a publicat aici două articole despre cartea în chestiune. După ce în primul (din 1898, p. 598-599), subliniază meritele lucrării, în sensul că la fiecare proverb se dau toate variantele cunoscute, și înțelesurile lor, că a citat fraze din autori cunoscuți, a dat
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
stil lapidar... Mai zi că minuni în vremea noastră nu vezi a se mai face!" Ani la rând, lucrarea lui Zanne a fost în atenția Academiei Române, Analele Academiei Române. Dezbateri cuprinzând rapoartele unor academicieni. Gr. G. Tocilescu (în tom. XIX, 1896-1897) publică un raport pozitiv, în cea mai mare parte un citat din Precuvântarea lui G. Dem Teodorescu la volumul I al corpusului, ideea principală a acestuia fiind că Proverbele românilor sunt "o lucrare unică în felul ei, un monument pentru literatura
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
istoric consemnase apariția volumului I al colecției). Realizând că fusese prea categoric, revine peste două zile într-o altă scrisoare, mai concesiv: Nu mă pot opune la voința d-voastră. Dacă ar fi însă după placul meu, nu s-ar publica nimica". în fine, al doilea motiv ar putea fi prețul mare al cărții, G. Ibrăileanu scriind că "e inaccesibilă publicului, din cauza scumpetei". Că modestia lui Zanne era reală vădește și faptul că fiind sfătuit de către un academician să-și depună
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
în primul an de facultate, la 18 ani, se afundă pînă-n gît în lecturi precumpănitor filosofice care nu-l satisfăceau, în schimb îi stimulau gîndirea proprie pe o cale ce se dorea din capul locului cît mai diferențiată. Ion Dur publică o seamă de texte inedite, provenite dintr-o ,ladă" cu manuscrise (mai ascunde oare și alte surprize?), deținută de fratele Aurel, texte întruchipînd primele sale ,încercări în scris", unele avînd ca pretext seminariile lui Nae Ionescu și Dimitrie Gusti.
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
proporție greu de evaluat. În profunzimea fenomenului artistic, piața neagră include zeci sau chiar sute de colportori de imagini, de geambași, de traficanți, de falsificatori. S-a ajuns pînă în punctul critic în care muzeele organizează expoziții și, mai apoi, publică albume pentru a crea un destin public diverselor lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
a gusturilor naturale, ca și despre uniformizare. în același spirit a vorbit și Al. Mironov care a înfățișat o imagine a viitorului ultratehnicizat, astfel cum se întrezărește din consultarea analizelor prospective și a statisticelor. Nora Iuga, al cărei text îl publicăm integral, s-a referit la pericolele care pândesc identitatea nu doar a indivizilor, dar și a țărilor, a națiunilor, ca efect al globalizării. Mariana Dan (Serbia) a spus și ea că singurătatea nu este numai a persoanelor, ci poate fi
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
S.U.A.) a exemplificat condiția exilului cu situația lui Andrei Codrescu, "un cetățean imperfect al lumii globale". Nu putem, din păcate, nici măcar numai să enumerăm toate intervențiile din cadrul colocviului "Singuri în satul global". Ca și cele de la precedentele ediții vor fi publicate integral într-un volum editat de Uniunea Scriitorilor. Să mai spunem că, în cadrul colocviului, Mircea Martin a lansat noul număr din "Euresis", revista trimestrială pe care o conduce și care continuă "Cahiers roumains d'études littéraires" (editor actual: Institutul Cultural
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
vînzători. După cum se vede, testul arată interes mare pentru noua publicație. Cronicarul, care și-a procurat-o în cele din urmă, urează viață lungă ideilor încrucișate în dialog și vînzare la fel de rapidă ca la primul număr. în numărul viitor, vom publica o amplă recenzie la I.D. l Cronicarul nu-și amintește dacă vreunul din colegii săi a comentat o altă revistă nouă, CULTURA. Poate că nimeni nu a făcut-o pînă acum ca să dea timp săptămînalului, în a cărui redacție sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
de studiu, a profesorilor de filozofie. Se redeschide aici dosarul lui Nae Ionescu, cu care Mihai Șora a dat examen. l În fine, n-ar trebui ratat în nici un caz dosarul de securitate al lui Augustin Buzura, din care se publică un fragment semnificativ cu diverse note informative semnate "Bucureșteanu" sau nesemnate. Adevărul este că notele informative ale personajului din Orgolii aveau mai mult umor, dar nici cele ale Bucureșteanului nu sînt de lepădat. De exemplu: " Dr. Buzura continuă să afirme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
în închisoare nu poate fi mai rău decît în afara închisorii, cu alte cuvinte el nu are nimic de pierdut ajungînd în închisoare. Odată ajuns în închisoare va scrie cîteva romane în timpul condamnării de 3-4-5 ani. După ieșirea din închisoare va publica romanele în apus". Biata Aida! Ar merita făcut un studiu temeinic pe baza micilor prezentări de filme care apar în programele de televiziune și în care poți găsi cele mai mari gogomănii. Iată cîteva din variantele pe care le-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]