66,780 matches
-
cu mult înaintea stindardului JO, când oamenii puteau sponsoriza sportivii după alegerea lor. Provocarea finanțării JO a fost o idee repetată în istoria olimpică. Însuși baronul Pierre de Coubertin, fondatorul Mișcării Olimpice, JO de la Paris din 1924 a permis intrarea publicității pentru prima dată. Compania Coca-Cola, cel mai longeviv sponsor continental, a avut un contract de marketing cu Mișcarea Olimpică încă din 1928. 100 ani de marketing olimpic 1896, JO de la Atena. Comitetul de organizare s-a confruntat cu grave dificultăți
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și a căutat suport de la un bine cunoscut donator (binefăcător), dl. Goerge Averoff, care a dat Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 145 o sumă mare de bani pentru curățarea stadionului olimpic. Companiile au furnizat venituri din publicitate în programul de suveniruri (amintire). Una din firmele acestui program a fost Kodak care își continuă suportul său ca unul din partenerii programului TOP de azi. 1912, JO de la Stockholm. Aproximativ 10 companii suedeze au achiziționat „drepturile Sole”, în primul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Sole”, în primul rând de a face fotografii și de a desface (vinde) evenimentele memorabile ale JO. O companie a achiziționat drepturile de a plasa cântare în tribunele pentru spectatori. 1920, JO de la Anvers. Programul oficial a fost plin de publicitate, așa de mult încât cititorul care a examinat cartea foarte atent a găsit orice despre JO sau probe. 1924, JO de la Paris. Panourile publicitare au fost permise pentru prima dată la JO. 1928, JO de la Amsterdam. Drepturile au fost extinse
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
JO. 1928, JO de la Amsterdam. Drepturile au fost extinse, prin concesionarea unei fabrici de bere, permițându-li-se deschiderea unor restaurante pe teritoriul stadionului. Compania Coca-Cola, un partener curent al programului TOP, a început asocierea de lungă durată cu JO. Publicitatea a fost permisă în programe, dar CIO a făcut o stipulare privitoare la faptul că teritoriile stadionului și clădirile nu pot fi desfigurate cu postere. 1932, JO de iarnă de la Lake Placid. Eforturile de publicitate ale Comitetului de organizare s
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de lungă durată cu JO. Publicitatea a fost permisă în programe, dar CIO a făcut o stipulare privitoare la faptul că teritoriile stadionului și clădirile nu pot fi desfigurate cu postere. 1932, JO de iarnă de la Lake Placid. Eforturile de publicitate ale Comitetului de organizare s au concentrat asupra organizațiilor comerciale și vinderea la bucată a rezervelor (provizie, depozit) care au putut da Jocurilor vinderea liberă a acestora cu condiția comercializării și publicității. Multe rezerve ale Comitetul Internațional Olimpic ca miză
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
JO de iarnă de la Lake Placid. Eforturile de publicitate ale Comitetului de organizare s au concentrat asupra organizațiilor comerciale și vinderea la bucată a rezervelor (provizie, depozit) care au putut da Jocurilor vinderea liberă a acestora cu condiția comercializării și publicității. Multe rezerve ale Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 146 principalului departament de pe Coasta de Est a USA au descris JO în prezentările lor și mulți agenți de publicitate au folosit Jocurile ca temă pentru publicitatea din
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
vinderea liberă a acestora cu condiția comercializării și publicității. Multe rezerve ale Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 146 principalului departament de pe Coasta de Est a USA au descris JO în prezentările lor și mulți agenți de publicitate au folosit Jocurile ca temă pentru publicitatea din iarna 1931-1932. 1932, JO de la Los Angeles. „Asemănarea Californiei cu Jocurile a fost orientată spre exces tipic și bani”, s-a constatat în Raportul Oficial al JO din 1932. Zack Farmer, președintele
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și publicității. Multe rezerve ale Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 146 principalului departament de pe Coasta de Est a USA au descris JO în prezentările lor și mulți agenți de publicitate au folosit Jocurile ca temă pentru publicitatea din iarna 1931-1932. 1932, JO de la Los Angeles. „Asemănarea Californiei cu Jocurile a fost orientată spre exces tipic și bani”, s-a constatat în Raportul Oficial al JO din 1932. Zack Farmer, președintele OCOG-ului, a descris Jocurile astfel: „Jocurile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cel mai de succes din istoria Italiei, cu 269.8 milioane USD, incluzând 57 de companii și 63 de branduri din cadrul celor 3 categorii de sponsori: principali, oficiali și alți sponsori.. programul a adunat mai mult de 1% din totalul publicității din piața italiană, de 35 de ori mai mare decât la JO de la Salt Lake în 2002. Cu un procent câștigat de 6.14 din sponsorizări această ediție este considerată cea mai semnificativă ediție desfășurată. Difuzarea JO a adus mai
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ce va rămâne? O imensă, sofisticată și grandioasă armonie al cărei motor funcționează de peste 100 de ani fără combustibil.” (Richard W. Pound, fost vice președinte al CIO și președinte al Comisiei de Marketing) Să se asigure că nu este locul publicității la JO; Jocurile sunt numai eveniment sportiv major în lume la care nu se face publicitate în stadioane și nici sportivilor. Să asigure o transmisie clară a tuturor transmisiunilor JO. Imaginile evenimentelor olimpice nu sunt permise de a fi transmise
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ani fără combustibil.” (Richard W. Pound, fost vice președinte al CIO și președinte al Comisiei de Marketing) Să se asigure că nu este locul publicității la JO; Jocurile sunt numai eveniment sportiv major în lume la care nu se face publicitate în stadioane și nici sportivilor. Să asigure o transmisie clară a tuturor transmisiunilor JO. Imaginile evenimentelor olimpice nu sunt permise de a fi transmise cu orice fel de asociere comercială; Să controleze numărul sponsorizărilor majore cu puține companii care să
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ianuarie 1989. Nu numai că este esențial ca programele de marketing olimpic să păstreze exclusivitatea parteneriatelor olimpice și să dezvolte relații pe termen lung, dar este de asemenea important ca partenerii de marketing să promoveze idealurile olimpice prin programele non-olimpice, publicitate și promovare. Acestea au coordonat programe care Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 158 furnizează o dezvoltare echitabilă și o îmbunătățire permanentă. V.5.5. Veniturile CIO din marketing Mark etingul olimpic (incluzând televiziune a, sponsorizarea, autorizarea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
oportunitățile de marketing la nivel mondial, partenerii primesc: dreptul de folosire a tuturor imaginilor olimpice, precum și însemnele olimpice pe produse, oportunități de ospitalitate la JO; oportunități de promovare și informare (reclamă) directe, inclusiv accesul preferențial la emisiunile olimpice TV de publicitate; oportunități privind vitrinele pentru vânzarea produselor și autorizații de concesionare în diverse locuri; protecție împotriva ambuscadei de marketing; recunoașterea sprijinului lor. Partenerii programului TOP Partenerii programului TOP sunt susținători mondiali ai Mișcării Olimpice. Pe lângă venitul direct generat de programul TOP
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
păstrarea consistenței dintre comunicarea internă și cea externă. Angajaților trebuie să li se confirme permanent că mesajele transmise în exterior de brand sunt confirmate de realitatea internă. De asemenea, este important ca ei să fie cooptați în dezvoltarea campaniilor de publicitate externă ale brandului. Continuitatea reprezintă ultima redută a acțiunii. Aceasta este cel mai greu de câștigat, pentru că a păstra prospețimea și forța mesajului brandului pe termen lung reprezintă un efort creativ solicitant. De aceea, este important ca employer brand-ul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a mass-media, care vor transmite mesajul mai departe și îi vor conferi mai multă credibilitate, apoi de a explica o parte din promisiunea companiei, atât cât să atragă interesul publicului-țintă"75. "Psihologii se consultă uneori cu corporațiile și agențiile de publicitate pentru a anticipa și, în anumite cazuri, pentru a dicta reacția pe care consumatorii o vor avea față de un produs, serviciu sau personalitate"76. Relevanța acestei lansări este guvernată de măsura în care ea comunică o sinergie între identitatea și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cu mediul înconjurător. Ei asigură circulația corectă a informației între diferitele subsisteme ale organizației, între public și organizație (cercetarea tendințelor publicului) și între organizație și public (promovarea politicii acesteia în mediu)"86. Există adesea confuzii între conceptele de relații publice, publicitate și marketing. Michael Levine face câteva distincții foarte lămuritoare între acestea: "Relațiile publice nu re-prezintă advertising; advertising-ul este ceva pentru care plătești, relațiile publice sunt ceva pentru care te rogi. Nu constau în comandarea sau cumpărarea de reclame pe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai puternic și mai sănătos, de cele mai multe ori"92. Ce rezultate concrete aduc relațiile publice companiei? "Creșterea profilului național al companiei, făcând brandul de angajator local mai puternic; poziționarea organizației ca lider și expert în industria în care activează; furnizează publicitate credibilă din partea terților; creșterea reputației organizației; un program bine ticluit de relații publice pentru resurse umane este multifațetat compus din poziționare prin articole, angajamente publice vizibile etc., iar efectele ajung departe; furnizează material pentru recrutare; induce perceperea organizației ca pe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
foarte bine, dispun de un spațiu mare de libertate și lucrează pentru mai multe firme. Organizațiile cu o astfel de cultură sunt organizații care își asumă riscul, oferă feedback imediat, au o atitudine proactivă la influențele mediului extern. Agențiile de publicitate, băncile de investiții sau firmele de brokeraj subîntind o cultură de acest tip. Cultura de club este caracterizată prin securitate și stabilitate, evocând o viziune paternalistă despre organizație. Valorile atașate, pe lângă cele enunțate mai sus, sunt fidelitatea față de organizație, împărtășirea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
vestimentației. Schneider și Barsoux 167 arată că în birourile americane se evită purtarea hainelor de culoare roșie, iar în Olanda nu se poartă culori brune. Diferențe marcante se înregistrează în țări și în domenii diferite de activitate (bănci, comerț, afaceri, publicitate etc.). Managerii și oamenii de afaceri americani sunt mândri că pot trata problemele profesionale prin comunicare directă, înscrisurile fiind alcătuite doar după ce înțelegerile față în față au avut loc. Este adevărat că "armata de juriști" produce documente foarte acoperitoare, dar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
atitudinile, comportamentele, obiceiurile, este necesar să ne concentrăm pe obținerea acordului cu privire la valori, la viziu-nea companiei, ca apoi să ne asigurăm că acestea sunt împărtășite. Brandul intern urmărește tocmai această coeziune care, însă, nu se câștigă numai prin acțiuni de publicitate internă sau prin programe de training. Pentru a o avea este nevoie de angajamentul față de brand al angajaților (brand engagement). Adesea, oamenii au nevoie de mai mult decât de instrucțiuni pentru a-și putea schimba rutina și obiceiurile. În primul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cerem celorlalți atunci când încercăm să aliniem cultura cu brandul este să împărtășească valorile companiei, viziunea sa și să acționeze în deplin acord cu acestea. Brandul intern urmărește această coeziune. Pentru a crea branduri puternice, avem nevoie de mai mult decât publicitate internă și training, avem nevoie de angajamentul de brand al angajaților. Unii autori consideră angajamentul organizațional ca fiind gradul de implicare al individului în companie 191. Alții consideră că este rezultatul unei întâlniri dintre scopurile individuale și cele organizaționale 192
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ferm conectate la profilul de așteptări al acestora așa cum reiese el din cercetările recente. Pe de altă parte, presa de specialitate, ca o tendință generală, reflectă mai degrabă necritic paradigma companiilor și pe fondul faptului că este susținută financiar de publicitatea pe care acestea o cumpără în paginile ziarelor. De aceea, opiniile dominante ale articolelor sunt, de cele mai multe ori, în litera viziunii formale a brandului companiilor despre care vorbesc. Câteva extrase din articolele monitorizate sunt ilustrative din perspectiva celor afirmate mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
popular din România, conform lui Horia Ivanovici. Din document reiese că despărțirea de Ivanovici a venit, în primul rînd, din cauza presiunilor lui Mircea Sandu și Victor Pițurcă. Totodată, lui Horia Ivanovici i s-au mai reproșat, ca și motive secundare, publicitatea pe care a făcut-o revistei Fanatik și site-ului www.fanatik.ro în cadrul emisiunii de pe Digi Sport 1, dar și discuțiile despre insolvența cluburilor de fotbal, subiect considerat de “ordin politic” de către reprezentanții RCS-RDS, scrie realitatea.net.
De ce a fost dat afară Horia Ivanovici de la Digi Sport by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72043_a_73368]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Formația The Verve a cucerit definitiv publicul cu piesa “ Bittersweet Symphony”, în anul 1997, abia la opt ani după ce trupa a luat naștere. Membrii trupei au dat publicității, prin intermediul NME, câteva detalii ce arată influența majoră a drogurilor asupra traseului lor muzical, dar și a unor experiențe anterioare. Autor: Andreea Adamescu După ce și-au ascultat primul single, “ All în the mind” sub influența LSD-ului, ei și-au
Drogurile, o prezență constantă în istoria The Verve by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72112_a_73437]
-
Actrița Scarlett Johansson a dat în judecată o editură franceză deoarece aceasta a publicat un roman al scriitorului Grégoire Delacourt, în care este descris un personaj considerat "o sosie" a vedetei, a anunțat, vineri, editura JC Lattès, confirmând informațiile date publicității de RTL. Autor: ANDRA IMBREA În romanul „ La Prèmiere chose qu’on regarde”, Grégoire Delacourt a creat două persoanaje care se aseamănă izbitor cu actorul Ryan Gosling și actrița Scarlett Johansson. Romanul vorbește despre povestea de dragoste ce se înfiripă
Scarlett Johansson a dat în judecatã o editurã francezã by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72196_a_73521]