2,739 matches
-
să faci istorie promovând tradiționalismul nostru care s a dovedit deosebit de sănătos. Dacă prefațatorul remarcă asemenea lucrări realizate asupra Dăneștilor, Drâncenilor, Crețeștilor și Zăpodenilor - pe care le evidențiază, autorul menționează alte opere ca cele referitoare la comunele Ipatele (M. Ciobotaru), Puiești (Dan Răvaru), la care se adaugă cele despre Vutcani (Ion Diaconu), Vulturești (M.Ciobotaru), Ciocani (Cicerone Medeleanu), Dolhești (Vicu Merlan), Pogănești (Ștefan Plugaru), Tanacu (Gheorghe Grigore Buzdugan), Tăcuta (Ștefan C. Ciudin), Priponești (Ioan V. Tasie), Valea Bohotinului și Valea Moșnei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se dezvolta”. Dar avertiza: direcțiunea școlilor și comisiunile bibliotecilor nu trebuiau să aștepte totul de la stat, ci, după ce aveau să se convingă de folosul și de neapara ta t rebuință a unor astfel de instituțiuni - bibliotecile publice - urmează să-și pue toată inima pentru conservarea și progresul l or. Sacrificiile care se așteaptă de la stat, credea Nerva Hodoș, nu trebuie să se traducă numai și numai în diurnele pentru bibliotecari. Pentru început el vedea înze strarea de către stat a fiecărei biblioteci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
valoa re Alexandru Tacu - Zeletin, sensibila și talentata Elena Petrima n, toți trei născuți la Burdusaci, dar și Lucian Vasiliu, poet valoros, un dotat și neastâmpărat om de cultură al Iașului care l a ad optat, născut la Puieștii Tutovei (Puiești, Cotul Puieștilor, sat și trup de moșie în ținutul Tecuciului la 1836), legat sufletește și prin activitate de Tecuciul în care s au născut ori activat atâtea și atâtea nume cu rezonanță, aproape complet prezentate în micu l dicționar. Cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și produsele muncii loc fac un act de mare cultură pentru săteni. Ignorate de presa literară de la centru, care ar trebui să le stimuleze și să crească autori, fie și numai prin sfaturi, în localități precum Răducăneni, Chircești, Giurcani, Ciocani, Puiești, Bohotin, Pădureni, Vutcani etc. viețuiesc publicații de prestigiu, dar se și scriu cărți, se întocmesc comunicări științifice, se organizează simpozioane, aniversări ale localităților și asociațiilor ori societăților literare care au răspândit știință și cultură, odinioa ră, dar și astăzi. Interesant
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fundamental al activității asociației îl constituie promovarea culturii românești moderne și contemporane, pentru conservarea patrimoniului, pentru integrarea europeană, pentru dezvoltarea turismului cultural, pentru formarea și specializarea profesioniștilor din domeniul cultural sau academic. Data și locul nașterii: 8 ianuarie 1954 în Puiești jud. Bârlad Studii: absolvent al Facultății de Litere din Iași. Fost director al Muzeului literaturii române din Iași Director al revistei ʺDacia Literarăʺ. Autor al: ʺMona-Monadaʺ - poeme, ed. Junimea, Iași, 1981; ʺDespre felul cum înaintezʺ - poeme, ed. Alba tros , București
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de ochii hoților și mai ales al fiscului. Așa că i-am lăsat pe aceștia deoparte în sărăcia lor, și am continuat investigația. Un tânăr a spus că-i ascunde într-un furtun de aspirator, o gospodină în frigider ascunși întrun pui congelat, altul sub dușumea, altul în cartea de rugăciuni... Pe un cetățean care trecea trudnic pe două cărări și ceva, nu l-am mai întrebat unde își ține banii, fiindcă mi s-a părut că ar fi pierdere de vreme
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
băi nea prezidentu'! Păi e posibil să ne faci matale așa ceva? Toate ca toate, da' pân' la... monarhie! Ne-ai jignit profund, ne-ai lovit direct la lezmajestate! Știți cine sunt aceștia? Sunt oameni cică „citiți" pe care, dacă-i pui să scrie exact numele de familie al ex-monarhului român, dau, în medie, aproape câte o variantă strict personalizată pe cap de scrib. Ei, dar tocmai aceștia, așa dintr- odată s-au umplut toți de cotcodac! Și cotcodăcesc și cârâie de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu are nevoie de om, dar omul are nevoie de munte.’’ Magnetism= însușire fizică fundamentală a unor substanțe de a atrage materiale feroase (fier, oțel, nichel, etc); Mamifere= animale vertebrate, homeoterme, cu corpul acoperit în general cu păr, care nasc pui vii, pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare, Mediu= totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici dintr-un loc cu care un organism vine în contact (temperatura, umiditatea, solul, apa, peisajul); Metamorfoză= ansamblu complex de modificări morfologice, fiziologice și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
în fie-care zi să te prepareze Garsou. Am corespondat eu cu el și a zis că primesce; [...] o lună a zis el că pot să trimit taxa. Dacă nu te învoesci cum zic eu, atunce unu din prieteni să-ți pue taxa și după ce vei reuși îi promit că-i înapoez acei 375 fr. În ziua de 1 Februariu s.n. vei primi 100 fr., care-ți vor fi până la 1 Martie. Nu te lua după vénturi. Du-te la Garsou și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
am chemat preotul să vină sâmbătă seara, să-ți citească din cartea sfântă. - Să n-aud de popă-n casa mea! - Cum vrei tu Mihule, dar de sfântul Dumitru sunt trei ani de când te-ai întors și nu mai pui mâna măcar pe un capăt de treabă. Toată ziua îți perii hainele și cizmele și umbli toată ziua hai-hui. Ba îți mai pui și pintenii pe care i-ai găsit în pod, rămași de la răposatul bunică-tu. Chiar dacă i-a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
tu Mihule, dar de sfântul Dumitru sunt trei ani de când te-ai întors și nu mai pui mâna măcar pe un capăt de treabă. Toată ziua îți perii hainele și cizmele și umbli toată ziua hai-hui. Ba îți mai pui și pintenii pe care i-ai găsit în pod, rămași de la răposatul bunică-tu. Chiar dacă i-a purtat în războiul din 1877, sunt peste o sută de ani de atunci. Pe aici s-au schimbat multe, chiar și prin țară
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zor obrazul: „Rușinică, băi nea prezidentu’! Păi e posibil să ne faci matale așa ceva? Toate ca toate, da’ pân’ la... monarhie! Ne-ai jignit profund, direct la lezmajestate! Știți cine sunt aceștia? Sunt oameni cică „citiți” pe care, dacă- i pui să scrie exact numele de familie al ex- monarhului român, dau, în medie, aproape câte o variantă, strict personalizată, pe cap de scrib. Ei, dar tocmai aceștia, așa dintr-odată s-au umplut toți de cotcodac! Și cotcodăcesc și cârâie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
569 Porter, Ivor, 33, 574 Porter, John, 523 Pregelj, V.N., 210; 319; 320; 324; 297; 419; 442; 444; 486; 493; 496; 579 Preoteasa, Paula, 470 Pressler, Larry, 507; 511; 517; 546 Price, Melvin, 447; 571 Pungan, Vasile, 354; 484; 489 Puia, I., 14 Quinlan, Paul, 18; 30; 31; 35; 37; 38; 41; 46; 49; 51; 60; 66; 90; 155; 575 Radovanovici, Nicolae, 156 Racheotes, 481; 571 Rafael, Edgar, 315; 430; 575 Rakosi, Mathias, 187 Ralea, Mihai, 68 Rand, Joseph, 564 Randall
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Editura Junimea, Iași, 1981, p. 143, 165. 49 Arhivele Militare Române, fond 71, Dosare speciale, vol. 59, f. 143. 50 Library of Congress, Washington, D.C., Manuscript Division, W. S. Culbertson Papers, Box 100; FRUS, 1926, II, p. 901-905. 51 Ilie Puia, Relații economice externe ale României în perioada interbelică, Editura Academiei, București, 1982, p. 40. 52 FRUS, 1926, vol. II, p. 898-901; Ilie Puia, op. cit., p. 86. 53 FRUS, 1929, vol. III, p. 757-758. 54 Ibidem, p. 755-756. 55 Emilian Bold
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washington, D.C., Manuscript Division, W. S. Culbertson Papers, Box 100; FRUS, 1926, II, p. 901-905. 51 Ilie Puia, Relații economice externe ale României în perioada interbelică, Editura Academiei, București, 1982, p. 40. 52 FRUS, 1926, vol. II, p. 898-901; Ilie Puia, op. cit., p. 86. 53 FRUS, 1929, vol. III, p. 757-758. 54 Ibidem, p. 755-756. 55 Emilian Bold, De la Versailles la Lausanne (1919-1932), Editura Junimea, Iași, 1976 56 N. Titulescu, Documente diplomatice, Editura Politică, București, 1967, p. 386-387 57 Ibidem, p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
om lipsit de facultățile sale mentale; cercetând actele lor medicale în virtutea cărora au fost internați am constatat că unii sunt numai epileptici, alții numai idioți (sic). În vederea acestor acte m'am întrebat dacă Epilepticii, idioții, ipohondriacii pot legalminte fi deținuți?*. Pui întrebarea în deliberarea Dv. rugându-vă a da soluțiune acestei importante chestiuni"69. Importanța chestiunii de a ști cum stăm cu cei care sunt numai idioți, dar a căror "cuvântare" nu era modificată este elocventă. Luându-se în considerare propunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
recunoaștem această chestiune, noi îi spunem nu atât străinătății, cât ne spunem nouă înșine că, da, noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki."210 Golubițki regretă că mass-media din Rusia au ocolit și ocolesc subiectul, admițând punctul de vedere oficial că tezaurul românesc nu este o problemă de actualitate, ci un trecut istoric ce nu-i privește pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ne-ar plăcea să fim.” Importantă exploatării simțului olfactiv este demonstrată și de experimentele psihologice realizate de autor prezentate și în cel de-al doilea capitol al acestei părți, rezultatele arătând că atunci când la intrarea într-un minimarket miroase a pui fript, cumpărătorii care iau calea raionului de cărnuri sunt cu 30% mai numeroși. Muzică ambientală din supermarket își pune amprenta asupra volumului cumpărăturilor.Ritmurile lente cresc vânzările cu 38% deoarece clienții sunt mai atenți la informațiile oferite despre produse și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
început nou; închina; închis; încuia; înscrie; a întrerupe; înțelegere; jucărie; lăcată; lecțiile; legămînt; a leșina; lucru; lucruri; mămăligă; medie; mîndrie; muri; naștere; oferi; a se opri; oră; pact; panglică; paza; păcat; perioada; pleca; plecăciune; plecare; plîns; poezia; povestea; priceput; proces; pui capăt; a pune punct; rapid; reflectare; o relație; relax; renunța; reparația; a rectifica; reuși; ridica; scrisoarea; semestru; semna; a semna; sigila; slujbă; socoteală; stimă; stopare; strica; strîngere de mînă; subiect; succes; școala; șiretul; șireturi; șlițul; tema; termen; termin; se termină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mama; mare; medic; medicamente; mesager; meserie; mîncători de bani; minciuni; mită; nebun; necompetenți; neplăcut; nepriceput; nesiguranță; nu; oculist; oftalmolog; om cu halat alb; om; operații; operează; oportunist; oribil; ortoped; paracetamol; paralel; pastilă; perseverent; persoană; picurători; precizie; prevenție; probleme; prostie; psiholog; pui; punct medical; purificator; răcire; rău; recalificat; responsabilitate; salva; salvatori; scîrbă; scund; seringi; siguranță; sincer; siringă; siringi; sobru; soră medicală; soră; șpăgar; spaimă; spirt; sprijin; stetoscop; stimă; studiu; strajă; stres; student; succes; super; tămăduitor; tată; teamă; teroare; tratare; ucigaș; umorist; urgență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meu; jucărie; de leu; leu; magazin; de maimuță; maimuță; maioneză; mare; masă; matematică; mărești; mică; mici; minut; mis; mort; nou; ocrotire; panda; papricaș; pasăre mică; pește; piatră; picior; piept de pui; piure; plantă; plăpînd; porumb; porumbel; preferință; proaspăt; pufoși; pufuleț; pui; pulpă; pulpe; pur; raliu; de rață; rățișor; rățușcă; rolă; sănătos; scîrbă; sîn; soare; de somn; struț; suflet; supă; șchiop; tigaie; vegetarian; veselie; vrăjit; Yuuummy; zeamă; de zebră; zîmbet(1); 793/204/79/125/0 purta: haine (169); haină (60); îmbrăca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trebuie? Phillip: Uite ce e, păreai destul de sigur cu privire la cablul de 18, așa că n-am vrut să te provoc. Cred că mi-ai trimis chiar și un email. Cal (devenind agresiv): Phillip, asta e o aiureală. Ți-am spus să pui un cablu de 16, iar tu ai pus în loc unul de 18. Nu ai verificat cu mine pentru că știai că ai dat-o în bară bine de tot. Phillip (uluit, neștiind ce să spună): Ascultă, eu chiar am crezut că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de ce! Mina: (după un timp) De ce vrei tu neapărat să pui degetul pe rană... Vera: Cineva trebuie să pună. Și eu sînt sora ta, nu? Deci e o rană. Mina: Mai multe. Mai multe decît ai avea tu degete să pui... Vera: Și-atunci? Mina: Și-atunci mai bine să tăcem. Avem destule de făcut. Zău, Vera, n-am putere să înțeleg ce-i cu mine... Dar îmi revin eu. Bun? Vera: Bine, Mina. Mina: Sper că am cumpărat tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Aceasta-i întrebarea! Bunica: Lasă întrebările și du-te mai bine după apa minerală. Ehe, păi dacă-i tot dăm cu întrebările, cînd mai facem și treabă? Alex: Bunică! Bunica: Păi nu-i așa, dragu' bunichii? Că dacă-ți tot pui întrebări, asta o știu de la bunică-tu, Dumnezeu să-l ierte, pe stomacul gol, ajungi la răspunsuri anapoda. Și-atunci? Mai mare încurcătura! O întrebare: nu vrei o feliuță de pîine cu ceva acolo? Alex: Nu, bunicuță, eu cînd am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pentru că Costache tace...) Octav: Tocmai îi propunem tatii să fie viu... Groparul: Și? Octav: Și... nu prea știe ce să facă... Costache: Tu ești violent din frică... ți-e frică de tine... ți-e frică de frica ta și-atunci pui întrebări... Groparul: E viu, domnule, e viu, ce mai vrei?! Octav: Da... Tata știe foarte multe vorbe, dar n-a învățat încă să spună da și nu... Groparul: Ehe, fugarule dragă, cuvintele astea sînt prea mari pentru gura noastră... Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]