2,732 matches
-
jignită când...”, „Sunt dezamăgit deoarece...”) sau ce ne-am dori de la interlocutor („Mi-ar face plăcere să...”, „Altădată aș vrea să...”). În exemplul de mai sus, mama băiatului ar fi putut să-i spună „Mă doare când văd că nu pui preț pe munca mea” sau „Mi-ar plăcea ca, altădată, să fii mai atent cu îmbrăcămintea ta”. Prin acest tip de formulare a mesajelor, centrate pe „eu”, părintele îi atrage copilului atenția că și el are sentimente. El la rândul
Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
dintr-o dată că, În Înfățișarea ei, se schimbase ceva. — Mătușică! Ai burta mare. Ești Însărcinată? Oetsu tresări, ridicând capul, ca și cum ar fi primit o palmă. Neașteptata Întrebare era complet deplasată. — Doar un simplu băiețandru! exclamă ea. Nu se cade să pui Întrebări atât de Îndrăznețe. Ești dezgustător! Exasperată, adăugă: — Du-te repede acasă, cât mai e lumină. Pleacă la Nakamura sau oriunde! În clipa asta, puțin Îmi pasă ce faci. Și, Înghițindu-și vocea Înecată, dispăru În casă. — Mă duc, murmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fără lege și fără credință, singur Îți provoci pieirea. Odată ce ai realizat acest lucru, crezi că te va pomeni cineva ca pe un om care a murit ca un martir, pe adevărata Cale a Samurailor? Ar fi mai bine să pui capăt acestei alianțe nedemne și să te Întâlnești, În sfârșit, cu stăpânul meu, Seniorul Nobunaga. Deși, În ultima vreme, se spune că toată țara e plină de războinici, nicăieri nu se mai găsește vreunul cu geniul Seniorului Nobunaga. Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
care am discutat vreodată În amănunt problema asta, dar a sosit, În sfârșit, ziua când Shojumaru trebuie să meargă la Azuchi. Vom pleca astăzi. Știu că e foarte neașteptat, dar te rog să-i informezi pe servitori și să-i pui să Înceapă imediat pregătirile de plecare. Hanemon Înțelegea foarte bine deznădejdea stăpânului său, iar de pe chip Îi dispăru, dintr-o dată, orice culoare. — Atunci, viața Domnișorului Shojumaru este... Hanbei observă că bătrânul tremura și, ca să-l liniștească, Îi spuse zâmbind: — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
-l slăbești. Precum un vierme mă înalt în pace, desferecat Din furie. Acuma, cînd mă minii, si mai mult fiarele mă strîng. O, durere! O, durere! Vierme silit! Sînt vierme? 140 Au omul e născut în mare amăgire? Amăgitor foarte Pui stavila furiei mele pentru că viermele să-ncolăcească arborele. Piei, Rece fățarnic! Sînt înlănțuit, altminteri n-ai putea că astfel să mă folosești. Se mînia-va Omul, încătușat cu acest lanț, si viermele tăcut se va tîrî. Mînia-ți nu va înceta. Demone
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
învață lucrurile și obiectele simple, prin repetiție, iar terapia funcționează pe bază de proptare, adică îndrumare. Dacă un copil nu poate să zică apă, îi spui tu de câteva ori «apă», «apă», dacă tot nu poate, îl ajuți puțin, îl pui să zică «ap..»", explică Radu. La o primă reacție, cât de mică, îl recompensezi cu ceva ce îi place. Radu primea o bomboană. "ABA nu e un balaur" Unui copil cu autism îi este frică de nou. Plânge, țipă, face
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
practicau meșteșugurile tradiționale, s-a redus baza de materii prime, respectiv lemnul, lâna, cânepa, inul, borangicul etc. La puțină vreme, pe parcursul domniei lui Mihai Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu o intensă viață comercială, produsele aduse din diferite zone ale Imperiului Habsburgic, mai târziu numit Austro-Ungaria, concurând și înlocuind pe parcurs produsele meșterilor populari. A fost un prim aspect a ceea ce numim acum globalizare, care are un efect mult
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică, dar mai ales din anii ’50 încoace, odată cu procesul colectivizării. Astfel, la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
păcate, mult mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de bisericile de la Cetățuia (Strâmba) Puiești, Pârvești-Costești, Lipovăț, Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești (Gologofta), Mănăstirea Delești, Dragomirești, etc. Dar, în arhitectura țărănească contemporană, lemnul rămâne elementul esențial pentru exprimarea aspectelor de ordin estetic sau cele legate de vechile credințe. Din lemn sunt deregii, adică stâlpii împodobiți ai cerdacului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
recunoaștem această chestiune, noi îi spunem nu atât străinătății, cât ne spunem nouă înșine că, da, noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki."210 Golubițki regretă că mass-media din Rusia au ocolit și ocolesc subiectul, admițând punctul de vedere oficial că tezaurul românesc nu este o problemă de actualitate, ci un trecut istoric ce nu-i privește pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
săptămânalul „Scena” (1914) și la alte publicații. Sub directoratul lui Emil Gârleanu (1911-1912), este secretar literar al Teatrului Național din Craiova, unde o cunoaște pe actrița Fanny Rădulescu, pe care o ia în căsătorie, adoptând-o și pe fiica acesteia, Puia Florica. Reușește să-și tipărească la Orăștie primul volum de nuvele, Frământări (1912). În 1911 devenise membru, iar în 1914 secretar al Societății Scriitorilor Români. În 1916 îi apar culegerile de schițe și nuvele Golanii, cu o prefață de Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Gheran și Nicolae Liu, introd. Al. Piru, București, 1968, vol. IV-XXII, îngr. Niculae Gheran, București, 1970-2003; Caiete, I, îngr. Niculae Gheran, Cluj-Napoca, 1974; Amalgam, îngr. și pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1976; La lumina lămpii, București, 1981; Jurnal, I-II, îngr. Puia Florica Rebreanu și Niculae Gheran, București, 1984; Teatru, București, 1985; Adio până la a doua venire. Roman epistolar, îngr. Liviu Malița, Cluj-Napoca, 1998; Opere, I-III, îngr. Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu, introd. Eugen Simion, București, 2001. Traduceri: Mikszáth Kálmán, Cavalerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
46-53; Cioculescu, Varietăți, 312-325; Săndulescu, Pagini, 128-133; Georgescu, Polivalența, 252-257; Lucian Raicu, Liviu Rebreanu, București, 1967; Zaciu, Masca, 189-197; Gavril Scridon, Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, Cluj, 1967; Papu, Luminile, 27-34; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 65-81, 257-261; Puia Florica Rebreanu, Zilele care au plecat, București, 1969; Balotă, Labirint, 191-196; Zaciu, Glose, 103-110; Oprea, 5 prozatori, 65-122; Popa, Modele, 83-88; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 5-40; Lidia Gavrilescu, Liviu Rebreanu. Biobibliografie, Iași, 1972; Vasile Netea, Interviuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și limbaj, Iași, 1977, 186-208; Vaida, Mitologii, 106-111; Piru, Permanențe, 190-260; Protopopescu, Romanul, 78-104; George, Sfârșitul, II, 198-207; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 109-118; Micu, Lecturi, 104-112; Aurel Sasu, Liviu Rebreanu. Sărbătoarea operei, București, 1978; Ornea, Tradiționalism, 521-536; Puia Florica Rebreanu, Pământul bătătorit de părintele meu, pref. Al. Piru, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 158-196; Sângeorzan, Conversații, 127-136; Piru, Ist. lit., 301-307; Elena Dragoș, Structuri narative la Liviu Rebreanu, București, 1981; Ion Apetroaie, Orfeu și Aristarc, Iași, 1982, 169-187
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
în ocean. Aveam ca profesoară o Broască Țestoasă, pe care o poreclisem Ochioasa. - De de-i ziceați așa? întrebă Alice. - Pentru că era mereu cu ochiul pe noi! zise Țestoasa, supărată. Nu pricepi nimic? - Ar trebui să-ți fie rușine să pui așa întrebări simple, zise și grifonul. [...] Eu am făcut Clasicele, cu un crab bătrân. - Eu nu m-am dus niciodată la orele lui, zise Țestoasa oftând, dar am auzit că preda Râsul și Plânsul. - Da, așa era, zise și Grifonul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
, F.[elix] (13.III.1891, Puiești, j. Vaslui - 12.XII.1962, București), prozator, eseist, publicist, dramaturg și poet. Primul dintre cei cinci copii ai Deborei (Dobrișei, n. Iosub) și ai lui Avram Adercu, primește la naștere numele Froim Zeilic. Părinții, „comersanți” săraci de religie mozaică, veniți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
și poet. Primul dintre cei cinci copii ai Deborei (Dobrișei, n. Iosub) și ai lui Avram Adercu, primește la naștere numele Froim Zeilic. Părinții, „comersanți” săraci de religie mozaică, veniți de prin Cehia, ajung în Moldova. A. începe școala în Puiești și urmează, la Craiova, cursurile Liceului „Carol I”, fiind însă eliminat în ultimul an. Își încearcă, fără succes, șansele literare la „Sămănătorul” (1907), „Ramuri” (1909), „Convorbiri critice” (1909), unde trimite însemnări critice iscălite A. Tutova (F. Aderca), dar și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
în 1685), evocă „în véci buna pomenire bunului și luminatului neamului său și lui”51. Tot despre „nemoarta pomenire” vorbesc și pisaniile de la Mănăstirea Hurezi (cea de pe peretele de apus al pronaosului bisericii mari: „[...] să se zugrăvească și să se pue aici, cum să vede într-această desfătată, frumoasă și iscusită tindă, spre slava, întâi, cea necuprinsă și neschimbată în véci, a lui Dumnezeu celuia ce au învrednicit pe acestŭ bun și bl(a)gocestiv domnu a face acestea și spre
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
besérică se hrănesc, dă se vor mărita, aceea să nu se mai vrednicească de la besérică nice cu o socoteală, ci să se urgisească. Drept acéia carele nu vor fi de ani 60, nu se cade să se aleagă să se pue în rândul văduălor. însă de va fi văduă de ani 60 și iară va trage să ia bărbat, acéia până nu se va părăsi de patima necurăției, până atunce să nu se vrednicească dumnezăeștii priceștenii” 165. Un scriitor ascultat, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doua căsătorii drept o „noire” de mâna a doua. Cununia nu se va desfășura în fața Sfintei Sintelor („învățăm de a doa nŭntă, să nu stea înaintea sfântului altariu, când vor veni să se blagoslovească în biserică, nice cununile să le pue în capetele lor; iară de va fi unulŭ curatŭ, ce să aibă putére atunce să stea înaintea altariului, nice a daora să au în cununa”209),prin Canonul 2 Nichifor Mărturisitorul spusese că „acela ce se căsătorește a doua oară
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oară nu-l priiméște, ce-l țin ca o spurcăciune de la besérică; iară așa iaste mai mare și mai spurcată decât curvia. Drept acéia să nu se supuie întru osândirea săborului, adecă cel ce cu trei nunte să nu se pue cu ceia ce plângu, nice să se batjocurească cu un urgisit în săbor, ce într-alt chip, adică în cinci ani să se pocăiască, însă în doi sau și în trei să se dăstoinicească de să asculte dumnezăieștile scripturi cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să se pocăiască, însă în doi sau și în trei să se dăstoinicească de să asculte dumnezăieștile scripturi cu ceia ce ascultă stând la dverile beséricii și alți doi credincioșii să se împreune cu dânșii la rugi. De-acia să se pue la locul celor ce se pricestuiesc dumnezăieștii sfințiri”217. Despre o „a patra nuntă” nici vorbă... Dreptul de a alege primul sau nevastă pentru doi frați Tradiția spune că Neagoe Basarab ar fi făgăduit mâna fiicei sale, Ruxandra (un soi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]