4,117 matches
-
Petre Dulfu”Satulung, jud.Maramureș. Am poezii publicate în revista Izvoare Codrene, Revista Singur, Revista Noi NU! și Antologia Pe strada inimii, cuvântul -editura A.S.P.R.A.-Galați. </biography> Un timp nou Fiecare timp are neliniști care alertează bătăile inimii iar pulsul pulsul zvâcnește în tâmplă doar roua dimineții și lumina răsfirată a soarelui îți mai învăluie cu un surâs chipul atunci simți susurul izvorului din tine cum se revarsă în cuvinte pe poteca asta nouă pe care pășești un gând care
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Dulfu”Satulung, jud.Maramureș. Am poezii publicate în revista Izvoare Codrene, Revista Singur, Revista Noi NU! și Antologia Pe strada inimii, cuvântul -editura A.S.P.R.A.-Galați. </biography> Un timp nou Fiecare timp are neliniști care alertează bătăile inimii iar pulsul pulsul zvâcnește în tâmplă doar roua dimineții și lumina răsfirată a soarelui îți mai învăluie cu un surâs chipul atunci simți susurul izvorului din tine cum se revarsă în cuvinte pe poteca asta nouă pe care pășești un gând care purifică
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
găsesc viața după moarte într-o carte uitată pe malul unui poem te voi înmuia ca pe un covrig în ceaiul verde să ședem. să-ți torn povești. te voi înmuia ca pe un covrig în ceaiul verde nu căuta pulsul. nu se ascunde sub piele să-ți torn și să stăm turcește să privim prin telescop, vom verifica termenul nostru de ședere pe pământ numărul îngerilor care păzesc tranșee să-ți povestesc despre timp, cum s-a defectat întrerupătorul despre
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
magazine, cârciumi și restaurante, purtători ai comerțului, deși erau în majoritatea lor aceiași, nu mai semănau cu ei înșiși, cei dinainte; o nesiguranță le tăia ființa, presimțeau ceea ce nu îndrăzneau să-și spună, căci în comerț se simte și presimte pulsul adevărat al vieții, uraganul ce avea nu peste mult să le joace din țâțâni firmele de tablă, apoi - pe drept, pe nedrept - să le dea peste cap, nisipul mișcător pe care luneca, fără să se observe, îndeletnicirea lor de negustori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
reacția în termeni duri a populației locale față de participarea Ungariei la invazie și de elogiere a României pentru neparticipare. Aceeași reacție am înregistrat-o ulterior și la Budapesta, precum și la Bratislava, capitala Slovaciei, unde m-am deplasat pentru documentare asupra pulsului opiniei publice privind invadarea. În pofida deosebirilor menționate ale pozițiilor celor două țări, relațiile bilaterale româno-ungare s-au dezvoltat în perioada respectivă. A fost reînnoit Tratatul de prietenie dintre România și Ungaria și au fost încheiate o seamă de înțelegeri în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
se supuse și se așeză. — Ha-ha! a strigat Ieronim Dragu, cine spune că-i bolnav Culi? De ce poate să fie bolnav Culi? Am fost greu bolnav, domnule doctor, a răspuns cu voce ostenită Ursake. Micu îi pipăia fruntea, îi lua pulsul. Ionaș Popa se lipise cu umărul de sobă și-l privea lung. Culi era, într-adevăr, un sărman tovarăș de breaslă exilat la marginea lumii. Nana Floarea nu avusese vremea să dezvălească, din durerea ei, printre lacrimi, decât vorbe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
seară? — Da, s-a entuziasmat Luke. Rulează o versiune îmbunătățită la North By Northwest la Angelica. —Bine, da, bine, am zis, respirând cu dificultate. Ne vedem mâine atunci. —Noapte bună. —Noapte bună. Și apoi ușa se deschise și eram liberă. Pulsul a încetat să-mi zvâcnească, am început să respir mai ușor. Mă oprisem pe trotuar și simțeam cum panica se micșorează. Apoi m-a copleșit din nou în timp ce mă gândeam: O, Doamne, cât de grav este dacă nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mele, care scoase un țipăt. — Ajunge, Harun, te implor! Se uita la zdreanța răufăcătoare de la picioarele ei cu tot atâta milă pe câtă groază. Zeruali ținea ochii întredeschiși, dar nu mai mișca. Harun se apropie de el, neîncrezător, îi cercetă pulsul, îi atinse pleoapele, apoi se ridică, deloc tulburat. — Omul ăsta merita să moară ca un câine la picioarele celei mai nevinovate dintre victimele lui. Înainte de căderea serii, Harun îl îngropase pe Zeruali sub un smochin, fără să-i fi scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și Fii - Vreme Bună considerase de cuviință să le stabilească, depășind orice închipuire și amintire, întrecând chiar previziunile mamei domnului Chawla, Ammaji, căreia îi plăcea să creadă că știe exact ce rezervă viitorul. Era o vară dintr-acelea care fac pulsul amețit al febrei să se ridice până la cer, în care până și legile sau regulile care rămâneau neclinitite, pline de semnificație, își pierdeau orice vlagă și se moleșeau ca plantele lăsate după-amiaza la soare. Căldura înmuia și transforma străzile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
produce dependență: n-ai cum să ieși în pierdere. Dependenții nu pot să câștige. Drogurile, băutura, jocurile de noroc, orice produs video - astea trebuie să fie marile conducte pe care curg banii. Adevăratul om de afaceri ține astăzi degetul pe pulsul dependenței. Pentru vizionare e nevoie de aparatură care consumă puțin curent, or tocmai asta e momeala. Oamenilor nu le mai arde să iasă din casă. Au devenit cu toții dependenți de statul acasă. Așa a ajuns mâncarea astă de doi bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mulți. E frumos și frumos e și Ossie. Am schimbat Sidecar-ul cu Old Fashioned 1. Întotdeauna ajung prea devreme la dineurile astea Le părăsesc târziu, dar niciodată suficient de târzia Barman, încă un rând. În timp ce îmi savuram băutura am simțit pulsul, dulceața unei prezențe feminine. M-am întors și am descoperit că o fată se așezase lângă mine la bar. A cerut un pahar de vin alb cu o voce hotărâtă. Eu lărgisem gama cu un Manhattan. New York-ul e plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
clopote obișnuite. II.5.5. Membrane sonore Membranele și plăcile pot fi dreptunghiulare, pătrate, circulare. Să presupunem că o membrană flexibilă și bine întinsă a unei tobe este lovită într-un punct. Din acest centru de oscilații se propagă un puls bidimensional divergent, puls care se reflectă de mai multe ori când ajunge la marginea membranei. În cazul că un punct al membranei vibrează periodic, atunci în membrana considerată se propagă trenuri de unde. Fenomenul este similar cu acela al propagării unei
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
5.5. Membrane sonore Membranele și plăcile pot fi dreptunghiulare, pătrate, circulare. Să presupunem că o membrană flexibilă și bine întinsă a unei tobe este lovită într-un punct. Din acest centru de oscilații se propagă un puls bidimensional divergent, puls care se reflectă de mai multe ori când ajunge la marginea membranei. În cazul că un punct al membranei vibrează periodic, atunci în membrana considerată se propagă trenuri de unde. Fenomenul este similar cu acela al propagării unei unde într-o
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
întunecată. Altminteri, îi lua cum se nimereau. își ținea ochii mijiți în orașe ca Phoenix, pentru că ele îi ofereau din plin ocazia unor posibile aventuri cu tinerei înăltuți, blonduți spre brunet, iremediabil faliți. Așa că atunci când l-a văzut pe Vultur-în-Zbor, pulsul i s-a accelerat considerabil. Pentru Livia Cramm fiorul cuceririi nu-și pierduse niciodată farmecul. Hopa, s-a gândit ea. — Hei, tu de colo! Cel cu ochii mari! l-a strigat ea. Aloo! Vultur-în-Zbor s-a oprit din mersul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și găzduit de oricine se nimerea prin preajmă atunci când era obosit. Tocmai de-a lungul drumului său își croiau cale Virgil Jones și Vultur-în-Zbor, îndreptându-se spre comunitatea cea pestriță. Când au trecut pe lângă ferma retrasă, Vultur-în-Zbor și-a simțit pulsul accelerându-i-se. Luminile străluceau la ferestre de după perdelele subțiri ca niște insule calde, unde călătorul și-ar putea găsi adăpost. A privit plin de entuziasm înspre Virgil și era gata să dea glas bucuriei sale neașteptate. Dar fața tovarășului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
bâzâiau zeci de monitoare ale camerelor video. Era căzut pe podea, își strângea pieptul și încerca disperat să respire. Se înroșise puternic la față, iar ochii îi erau orbiți de durere. —Dumnezeule... Am îngenuncheat într-o secundă să îi iau pulsul. Sebastian, lângă mine, suna deja după ajutor. —Urgență, spunea, avem nevoie imediat de o ambulanță în clădirea Mowbray Steiner, Broadgate... am impresia că cineva a suferit un atac de cord. Abia îi simțeam pulsul. —Bill, am spus stăruitor. Bill, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
într-o secundă să îi iau pulsul. Sebastian, lângă mine, suna deja după ajutor. —Urgență, spunea, avem nevoie imediat de o ambulanță în clădirea Mowbray Steiner, Broadgate... am impresia că cineva a suferit un atac de cord. Abia îi simțeam pulsul. —Bill, am spus stăruitor. Bill, mă auzi? Pleoapele i se zbătură. Brusc, se uită fix la mine. —Sammy... Vocea îi era atât de stinsă încât a trebuit să mă aplec exact deasupra lui ca să îl aud. Respirația îi mirosea puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Era mai ușor de crezut că acel corp, cu fața acoperită, era mai degrabă un manechin din magazin decât un om în carne și oase. Sir Richard își drese vocea. —Este mort, Shaw? — Da, domnule. Am verificat deja. Nu are puls. — Cine e? am întrebat, deși cred că aveam habar cine. Nu au răspuns imediat. Într-un final, Sebastian spuse, de parcă acele cuvinte îi erau scoase cu cleștele: —Sam, eCharles de Groot. Expresia cu care se uita la mine nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
împrejur. Mi-am dat seama că aceasta nu putea fi opera doctorului. Am tras înapoi mâneca de la pijamaua Belindei exact când Suki s-a întors. Nu a fost timp să-mi retrag mâna, așa că m-am prefăcut că îi iau pulsul. Este destul de slab, însă perfect normal pentru starea în care este ea, i-am zis nonșalant. Era cineva acolo? Nu, poate a fost o ramură bătută de vânt sau ceva de genul ăsta. Suki mă privea. — Te pricepi la puls
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pulsul. Este destul de slab, însă perfect normal pentru starea în care este ea, i-am zis nonșalant. Era cineva acolo? Nu, poate a fost o ramură bătută de vânt sau ceva de genul ăsta. Suki mă privea. — Te pricepi la puls și chestii din astea? Mi-am imaginat că nu m-ar fi întrebat și dacă știu să gătesc linte. Predam cândva despre haltere într-o sală de sport, i-am răspuns, lăsându-i mâna Belindei jos pe cuvertură. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
contopeau, revărsându-se într-o matcă uriașă, cosmică, în care însuși Pământul era un bob de rouă, rostogolindu-se pe cine știe ce șuvoi revărsat, ducându-se în neștire. Mă simțeam atunci contopit, parcă mistuit în bătăile unei inimi enorme, ale unui puls universal. Mă simțeam înlăuntrul unui Dumnezeu care era însuși Universul a cărui necuprindere nu am putut niciodată să o imaginez. Atunci o simțeam. Cucoanele literate de acum, știu, strâmbă din nas când dau de astfel de mărturisiri. Le fac să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și taci. CÎnd am ajuns În strada Fernando, Gustavo Barceló și Bernarda așteptau la poarta clădirii, Însoțiți de doctorul Soldevila. Văzîndu-ne plini de sînge și de noroi, Bernarda Începu să țipe, Într-un atac de panică. Doctorul Îi luă repede pulsul lui Fermín și ne asigură că pacientul era viu. Tuspatru, izbutirăm să-l urcăm pe scări și să-l ducem pînă În camera Bernardei, unde o infirmieră adusă de doctor pregătea totul. CÎnd pacientul fu Întins pe pat, infirmiera Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dîră de sînge prin zăpadă, și că toți Îl dădeau drept mort. Am spus că nu, că fusese chiar acolo, lîngă mine, În urmă cu doar cîteva secunde. Bea mi-a zîmbit, fără să spună nimic. Infirmiera care Îmi lua pulsul a clătinat Încet din cap și mi-a explicat că dormeam de șase ore, că ea stătuse la biroul din fața ușii camerei mele În tot acest timp și că nimeni nu intrase În Încăpere. În noaptea aceea, cînd Încercam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
trupul căzut pradă unei muțenii absolute... Cu chiu, cu vai, Îndoindu-i genunchii, Îl așezară pe un taburet și Începură să-l studieze cu atenție, notându-și cu minuțiozitate observațiile Într-un carnețel. Îl consultară cu un stetoscop, numărându-i pulsul, Îl puseră să deschidă gura și să-și arate limba, i se uitară cu un telescop În fundul ochiului, șoptind mereu ceva Între ei. Profesorul Îl lovi cu un ciocănel ușor peste rotule, mirându-se că Oliver răspunde la stimuli... „Reflexele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și să-și arate limba, i se uitară cu un telescop În fundul ochiului, șoptind mereu ceva Între ei. Profesorul Îl lovi cu un ciocănel ușor peste rotule, mirându-se că Oliver răspunde la stimuli... „Reflexele funcționează”, murmură el ușor nedumerit. „Pulsul e și el aproape normal. Și atunci de ce Îmi spuneți că Oliver a decedat?” Auzind că e În joc propria sa viață, masterandul reacționă pe loc, foindu-se pe scaun. Ramurile Încărcate de frunze și de flori foșniră neliniștit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]