1,669 matches
-
le consuma fie crude, fie puțin gătite. Cea mai bună definiție practică a „alimentelor vii” a fost dată de dr. McCullum de la Johns Hopkins University, acum mai bine de 50 de ani: „Nu mâncați decât alimentele care se strică sau putrezesc, dar mâncați-le înainte să se întâmple acest lucru!”. Făina albă rafinată, de exemplu, nu se strică, în timp ce grăunțele integrale proaspăt măcinate se strică. În realitate, șobolanii hrăniți pe baza unui regim de făină albă rafinată mor curând de inaniție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
care chiar ajunge în fluxul sangvin și hrănește țesuturile, legumele crude și sucurile acestora reușesc să potolească în mod eficient cunoscutul sindrom al poftei de dulciuri ce afectează sănătatea copiilor ale căror mese constituite din alimente denaturate procesate fermentează și putrezesc în loc să fie digerate și să intre în metabolism. Pofta cronică de dulciuri este un semn clar al lipsei de elemente nutritive. Cum să mâncăm fructe Tractul digestiv uman a evoluat în jurul unui regim alimentar bazat pe fructe și pe rudele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mere); alimentele afumate sau murate; carnea gătită excesiv; ardeii iuți; muștarul; curry; cafeaua, alcoolul. Sistemul excretor: colon, rinichi, vezică, noduli limfatici, piele Acnee, furuncule, coșuri Aceste afecțiuni ale pielii sunt cauzate, în principal, de o cantitate excesivă de materii reziduale putrezite în canalele excretoare ale corpului și de acidoza extremă a sângelui, în urma acumulării reziduurilor toxice; atunci când reziduurile sunt reținute și colonul este blocat, corpul elimină toxinele prin piele și plămâni, aceste toxine cauzând abcese, tumori, inflamări și erupții. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
propriului dumneavoastră colon. Figura 2.1 (stânga) Colon normal sănătos Figura 2.2 (jos) Trei exemple de colon modern tipic Ceea ce intră pe o parte trebuie să iasă pe altă parte - în cele din urmă. Între timp, această materie poate putrezi în interior timp de ani și ani, îmbolnăvindu-vă sau chiar provocându-vă moartea. Toxemia este adevăratul vinovat în cazul marii majorități a bolilor cronice și degenerative. Acest lucru explică, de exemplu, de ce, în exact aceleași condiții de expunere, unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și alte alimente bogate în fibre. Tărâțele și legumele crude sunt atât de bogate în conținut fibros, încât nu pot pătrunde în orificiile minuscule care rămân în majoritatea tipurilor de colon, pentru eliminarea materiilor fecale. În schimb, acestea se acumulează, putrezesc și contribuie la agravarea problemei. Este inutil să începeți un nou program de regim înainte de a vă fi eliminat din tubul digestiv toate acumulările, deșeurile compacte și reziduurile toxice produse de vechile dumneavoastră obiceiuri alimentare. Există o singură modalitate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să vă extenuați încercând să realizați sarcini imposibile. Trebuie să învățați de la natură cum să faceți exerciții fizice, observând că apa care curge nu stagnează niciodată și că o ușă folosită, ale cărei balamale sunt active, nu ruginește și nu putrezește niciodată. De ce? Pentru că acestea se întrețin încontinuu și sunt aproape întodeauna în mișcare. Sun Ssu-mo În acest fragment din capodopera sa neprețuită Rețete prețioase, medicul din dinastia Tang Sun Ssu-mo concentrează pe scurt esența principiilor taoiste referitoare la exercițiile fizice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
inima, creierul, rinichii și ficatul, iar acele organe încep să îmbătrânească înainte de vreme. Gunoiul toxic din organismul nostru este cel care ne omoară. Acesta este motivul pentru care oamenii îmbătrânesc atât de repede în ziua de azi - de fapt, ei putrezesc și se descompun pe dinăuntru. Poluarea și purificarea Dacă privim îndeaproape și imparțial situația sănătății și a longevității din America de la începutul secolului XX nu putem să nu ne întrebăm dacă „stilul de viață modern” merită osteneala. În lucrarea Report
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pe Ramona. M-am gândit la faptul că arestarea ei mi-ar distruge cariera de polițist. Mă și vedeam acuzat de tăinuire de dovezi, de obstrucționarea justiției. Banii familiei Sprague ar scăpa-o de camera de gazare. Ar ajunge să putrezească de vie la Atascadero sau într-o închisoare de femei până când ar răpune-o lupusul. Martha ar fi distrusă, iar Emmett și Madeleine s-ar sprijini reciproc în continuare - în cazul lor acuzațiile de tăinuire de dovezi și obstrucționare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mai simt încă o dată mireasma lui, care era la fel de tare ca o mirosul ofrandelor, tare și întunecată și atât de diferită de mirosul suav și dulce al apei de izvor. Mama, Lea, ar fi zis că e doar mirosul ierbii putrezite de pe maluri amestecat cu cel al oamenilor și al animalelor, dar eu simțeam printre toate astea pur și simplu mirosul marelui râu, la fel cum puteam deosebi dintr-o mie mirosul corpului ei. Am stat pe mal chiar și după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mele Zilpa și fiul mamei mele Bilha. Sângele lui Shalem era incrustat sub unghiile mele și nu simțeam nici un strop de milă pentru nici unul dintre ei. - Fiii lui Iacob sunt vipere, am spus eu către frații mei cei lași. Sunt putrezi ca viermii care rod carne stricată. Fiii lui Iacob vor suferi fiecare în numele lui și vor întoarce suferința către tatăl lor. Liniștea era perfectă și tare ca un zid când m-am întors și am plecat. Cu picioarele goale, având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a te realiza? A-ți închide destinul. Ca pe un cerc. Ești realizat, cu alte cuvinte poți să mori. Ai ajuns pe culme, ai câștigat o bătălie. Și ce faci după asta? Te culci cumva pe laurii cuceriți până ce ei putrezesc sub tine? Sau te sinucizi și lași cu limbă de moarte să ți se pună pe mormânt acești lauri? Pe când eșecul, domnule, eșecul e cu totul altceva. El te obligă să speri, să mergi mai departe, s-o iei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
bale amestecate cu sânge. Stăteam ghemuit în bălării, încremenit în spatele sălciilor, așteptând. Dacă mă mirosea buldogul, eram pierdut. Înainte ca Hingherul să-și dea seama cine îl spiona, câinele m-ar fi sfârtecat și mi-ar fi rămas cadavrul să putrezească împreună cu ierburile. Din fericire, vântul bătea înspre mine. Hingherul nu arăta ca dresorii de la circ. Avea un aer fanatic și sumbru. Aranjase la capătul luminișului un manechin de paie, legat cu crenguțe subțiri peste tot, mai puțin la gât unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
plecarea la azil a fost o asemenea fugă; mai mult decât de frig, de camera înghețată, mă săturasem de lucrurile pe care le ciopleam în atelierul meșterului și care nu-mi asigurau decât un anonimat plin de pureci, în care putrezeam de viu; un cimitir de marmură suna altfel, promițător... Dacă aș fi avut vreo vocație, în orice domeniu, nu neapărat în sculptură, aș fi ajuns, cred, cu ambiția mea, să fac ceva util, poate chiar ieșit din comun, dar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
au sacrificat pentru salvarea credinței pe care o combăteau? Au hrănit-o cu sângele lor, deoarece o credință care n-are nici o îndoială nu mai respiră, se înăbușă și moare; au provocat-o să supraviețuiască. Fără ei, templele ar fi putrezit în picioare. Mă opresc aici, deși am mai spus, cred, și alte lucruri care l-au îngrozit pur și simplu pe bietul meu profesor... că nu-l iubești pe Dumnezeu dacă nu te îndoiești din când în când de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în spatele casei unde avea câteva straturi de legume și zarzavaturi pe care le lucra. Urmând cărarea înierbată, trebuia să am grijă să feresc burlanul mâncat de rugină care abia se mai ținea; lovindu-l, l-aș fi sfărâmat cu siguranță; putrezise între florile și urzicile care asediau din toate părțile căsuța, modestă și obosită. Văzându-mă, Marta își ștergea țărâna de pe mâini, își aranja flacăra părului roșu, mă însoțea în casă și, fără să mă întrebe dacă îmi era foame, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dura pentru totdeauna. Nici măcar certurile. 16 Au urmat mai multe zile în care cerul a fost mereu sticlos și fierbinte. Chiar și noaptea era o căldură de iad care mă secătuia de vlagă și-mi dădea o senzație oribilă că putrezeam în propria mea transpirație. O singură satisfacție aveam. Nici individul cu mers de pisică nu mai dormea acum buștean; mai scăpam astfel de sforăitul lui. Ziua, soarele ardea ca un cazan de smoală albă, încât și la umbră atmosfera devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
urmă de al doilea și al treilea, dar când am vrut să mă opresc am descoperit că atârnam deasupra unui gol negru, în care puteam să cad dintr-o clipă într-alta, deoarece liana cu care mă legasem de arbori putrezea și o auzeam trosnind, gata să cedeze. „Povestește mai departe, mi-a spus necunoscutul, altfel vei muri”. Și avea glasul uscat și obosit. „Dar nu mai știu unde am rămas”, am zis eu și așteptam de la el să mă lămurească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și ca o poruncă. N-are importanță că eu sunt surd”. Și am reînceput să povestesc, să mă leg de copaci, strâns, cât mai strâns, ca să fiu sigur că golul de sub mine nu va reuși să mă înhațe. Pe măsură ce liana putrezea făceam să se nască alta, verde, mlădioasă, care, înfășurată în jurul copacilor, mă apăra și mă ținea captiv. Apoi în locul necunoscutului a apărut individul cu mers de pisică, iar eu am constatat că mă aflam în camera mea și mă miram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
iubeam atunci lumina! Vorba Călugărului, n-am avut niciodată chef să cobor în orificiul care ne predă neantului pentru Judecata de Apoi. Am preferat să mai adun păcate și să uit că le-aș putea plăti într-o zi. În loc să putrezesc undeva într-o închisoare, să șterg praful sau paharele murdare într-o berărie ori să strâng, gunoaiele din parcuri, acum aveam posibilitatea să fac ceva ieșit din comun. Azilul mă scosese din modestia în care amorțisem în atelierul meșterului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o spaimă pe care n-am încercat s-o combat, era inutil. Dimineața mi-am petrecut-o pe baltă, în barcă. După-amiază am avut poftă să dau o raită prin bălării. Nu mai plouase de mult, ierburile se uscau și putrezeau de căldură; păreau un hoit pe care-l devorau alte ierburi, tinere, însetate de viață și necruțătoare. Trebuia mereu să-mi deschid drum cu mâinile, să mă apăr de mărăcini care se găseau aproape la tot pasul, printre flori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu mă mai interesa să aflu ce murdării scuipa Mopsul. Nu știam nici ce vroiam, nici ce trebuia să dovedesc și aveam nevoie de întreaga mea înverșunare ca să zac în balta de tăcere care se lățea în jurul meu, acceptând să putrezesc în pat decât să ies pe coridor și să mă port normal. Eram convins că mai devreme sau mai târziu bătrânii vor veni singuri să mă roage să-i iert pentru ingratitudinea lor; depindea de mine totuși cum va arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
bălării, m-am așezat la pândă în spatele sălciilor și mărăcinilor, dornic să-l văd la lucru pe Hingherul care-mi devenise, dintr-odată, foarte drag. Dar nu era nimeni acolo, iar manechinul devenea din zi în zi mai jalnic. Paiele putrezeau, se înnegreau. Fularul roșu al Moașei, pus în jurul gâtului acelei caricaturi postume care semăna cu un cadavru în descompunere, putrezea și el. În curând n-avea să se mai recunoască nimic. Am început să-mi pierd speranța și să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
devenise, dintr-odată, foarte drag. Dar nu era nimeni acolo, iar manechinul devenea din zi în zi mai jalnic. Paiele putrezeau, se înnegreau. Fularul roșu al Moașei, pus în jurul gâtului acelei caricaturi postume care semăna cu un cadavru în descompunere, putrezea și el. În curând n-avea să se mai recunoască nimic. Am început să-mi pierd speranța și să mă întreb ce se întâmplase. Renunțase oare Hingherul la planul său? Se scârbise să mai stea în bălării și plecase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
între hârțoage, să se fi cuibărit o asemenea idee. Poate chiar își închipuia, viezurele, că într-o zi îmi va porunci disprețuitor să-i sculptez mutra în marmură. M-am crispat și am regretat că nu lăsasem fantoma Bătrânului să putrezească în sala cu oglinzi, să se acopere acolo de mucegai, să se adune peste ea praful ca peste o coroniță de premiant... Apoi m-am retras, să nu mă vadă Arhivarul. S-au petrecut și alte evenimente. Dinu observase că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Păcat. Îmi pare foarte rău, crede-mă. Planurile mele au dat greș. Și știi cum se întâmplă în asemenea situații. Riscul de mărire implică și riscul de a fi micșorat cu un cap. În loc să dorm în cortul de tuareg, voi putrezi probabil aruncat șerpilor și păsărilor în bălării. De ce să ai aceeași soartă? În definitiv, tu n-ai fost decât complice și n-ar fi drept să plătești pentru mine. Așa că du-te și dă-i drumul. Spune tot ce-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]