KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...67 >

1,663 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

fes sau un turban ? i i se spunea �Pa? a� sau �Vizirul� . Orice urm? a promisei autonomii a Transilvaniei, Basarabiei ? i Bucovinei au disp? rut �n mul? imea de abuzuri; liberalii din Balcani (mai ales liberalii rom�ni) fuseser? �ntotdeauna partizanii centraliz? rîi. A?a a fost Rom�nia �n cea mai mare parte a anilor �20, �n ciuda constitu? iei democrate, a votului universal ? i a Codului lui Napoleon 63. Jean? Jacques Rousseau a fost cel care s? a ocupat �n al s? u Contract social

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai mare parte a anilor �20, �n ciuda constitu? iei democrate, a votului universal ? i a Codului lui Napoleon 63. Jean? Jacques Rousseau a fost cel care s? a ocupat �n al s? u Contract social de importan? a �virtu? îi� guvern? rîi: �Institu? iile nu s�nt niciodat? mai bune dec�ț oamenii care se ocup? de aceste institu? îi ? i le fac s? func? ioneze ? i s? fie eficiente�. Cu toate acestea, sistemul liberal nu era lipsit de principii. Ideea general? de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ritat� cu care spera c? se c? s?torise la Versailles. Dar care era reac? ia oamenilor la aceast? democra? ie? Marea majoritate nu a �n? eles niciodat? ce �nseamn? democra? ia ? i cu at�ț mai pu? în implică? iile industrializ? rîi for? ațe. �n? elegeau c? nu ajunseser? la cap? tul mizeriei, c? nu era vorba despre nici o epoc? de aur ? i c? �sistemul� implică �n continuare aceea? i mizerie. �n primii ani de dup? r? zboi, cea mai mare parte a opiniei publice

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ia dat? Uniunii Sovietice de c? tre Mao Tze-Dun era �o hegemonie bazat? pe socio? fascism�, nu departe de cea a lui Iorga). Iorga a jelit moartea na? ionalistului ucrainean Petliura: �Petliura era un prieten al Rom�niei, un prieten al ?? rîi noastre�70. Un na? ionalist ucrainean �ntre Basarabia ? i Rusia că zon? de tampon le? ar fi convenit at�ț Rom�niei c�ț ? i Poloniei, ca ? i �n zilele noastre. ?i mai uluitoare s�nt amintirile lui Iorga de la Congresul Internă? ional de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
colonelul Lindbergh a traversat Atlanticul, Iorga a declarat c? �n timp ce toat? lumea se g�ndea la bani, iat? un erou care nu voia s? devin? erou, f? r? m?car s? ? ție c? era �un simbol de valoare al ?? rîi sale�. Dar prietenia sincer? nutrit? de Iorga fă?? de Statele Unite avea unele limite. Nu avea nici un pic de r? bdare cu filosofi obscuri de talia senatorului Borah din statul Idaho. �n 1931, ca prim? ministru, Iorga nu a considerat c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
revendică ceva foarte diferit fă?? de Congresul de la Berlin. De exemplu, articolul 60 al Tratatului de Pace cu Rom�nia, care cerea nu numai drepturi egale pentru orice na? ionalitate, dar ? i pentru na? ionalit?? i, dac? erau supuse discrimin? rîi, prevedea c? acestea pot apela la organiza? iile internă? ionale ? i la Puterile semnatare (inclusiv la Liga Na? iunilor) că s? primeasc? repara? îi. Iar pentru evrei, există puternică Alian?? Israelit? din Fran? a, gata oric�nd s? intervin?. Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? primeasc? repara? îi. Iar pentru evrei, există puternică Alian?? Israelit? din Fran? a, gata oric�nd s? intervin?. Iorga �n? elegea ? i nevoia Rom�niei Mari �n privin? a lini? ții interne. A luat de multe ori atitudine ferm? �mpotriva a? �??rîi la ur? antisemit? , a demagogiei ? i violen? ei (mai ales din partea corpului studen? esc), avertiz�nd c? �n Rom�nia Mare doar dragostea poate realiza ceva�87. Aflat �n contact permanent cu intelectualii occidentali (mul? i dintre ei evrei) ? i c? l?torind

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i dintre ei evrei) ? i c? l?torind frecvent �n ?? rile din Vest, el �n? elegea c? integrarea vital? a Rom�niei �n Sistemul de la Versailles va fi dificil? dac? barbarismul antisemit care domină �n Rom�nia continuă. Drept urmare, el era �n favoarea accept? rîi numeroasei minorit?? i evreie? ți ? i a integr? rîi ei �n societatea rom�neasc?; voia s? le �mbun? ț?? easc? stratificarea social? , cu alte cuvinte s?? i transforme pe evrei �n cet?? eni perfec? i, patrio? i ? i utili, a? a cum

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rile din Vest, el �n? elegea c? integrarea vital? a Rom�niei �n Sistemul de la Versailles va fi dificil? dac? barbarismul antisemit care domină �n Rom�nia continuă. Drept urmare, el era �n favoarea accept? rîi numeroasei minorit?? i evreie? ți ? i a integr? rîi ei �n societatea rom�neasc?; voia s? le �mbun? ț?? easc? stratificarea social? , cu alte cuvinte s?? i transforme pe evrei �n cet?? eni perfec? i, patrio? i ? i utili, a? a cum vedea c? se �nt�mpl? �n ?? rile occidentale. Nu putem

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? mearg? m�n?? n m�n? cu cele ale eficien? ei politice, atunci totul urma s? mearg? dintr? o dat? �n direc? ia �n care trebuia. Evreii din Regat au reac? ionat entuziast. Mai pu? în entuziast au reac? ionat la ideea asimil? rîi evreii din Transilvania, Bucovina ? i Basarabia. Iorga a sesizat diferen? a. A protestat atunci c�nd organiza? ia central? a evreilor din Rom�nia, �Uniunea Evreiasc? a ?? rîi� a vrut s??? i schimbe numele �n �Uniunea Evreilor Rom�ni�. Dup? opinia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ionat entuziast. Mai pu? în entuziast au reac? ionat la ideea asimil? rîi evreii din Transilvania, Bucovina ? i Basarabia. Iorga a sesizat diferen? a. A protestat atunci c�nd organiza? ia central? a evreilor din Rom�nia, �Uniunea Evreiasc? a ?? rîi� a vrut s??? i schimbe numele �n �Uniunea Evreilor Rom�ni�. Dup? opinia lui, cultura evreilor vechiului regat rom�n diferea de cea a nou veni? ilor. Evreii din vechiul regat erau rom�ni, �n timp ce aceia de la Arad �visau �nc? s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
r? spunsul: s? realizeze utopia de a cl? di o democra? ie industrial? occidental? tip secolul al XX-lea �ntr? un mediu la fel de str? în că ? i o planet? ostil?) . Iorga vedea solu? ia chestiunii evreie? ți nu numai �n �ncurajarea asimil? rîi lor, ci ? i �n restructurarea social? ? i economic? a comunit?? îi evreie? ti91. Mul? i evrei au venit la conferin? a ? inut? de Iorga �n 1923 �n oră? ul moldovenesc Român. (Era ceva nou ? i avea loc �n toat? Rom�nia). A vorbit despre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
discriminare antisemit?. La 26 februarie 1929, Iorga a f? cut o interpelare �n Camer? �n leg? tur? cu transferul ilegal al unui profesor de matematic? evreu din motive antisemite. Proasp? ț ap? rutul cotidian �Ap? rărea na? ional? � al Ligii Ap? r? rîi Na? ional Cre? ține (LANC) a lui Cuza, nota: �Iorga, ap? r? torul jidanilor�, explic�nd c? �Iorga nu are nimic mai bun de f? cut dec�ț s? investigheze presupusul transfer ilegal al unui profesor evreu titular de matematic? �, cît

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i; �n primul r�nd, colegii lor evrei. Studen? îi evrei erau �nainte rareori admi? i �n universit?? ile din Rom�nia. Mul? i dintre ei fiind or?? eni, erau totodat? mai bine preg? ți? i pentru studii ? i pentru mentalitatea moderniz? rîi dec�ț studen? îi de la ? ar?. Acum tinerii evrei intrau la universitate �n mas? că s? se perfec? ioneze prin educa? ie, acest lucru constituind dintotdeauna o arm? evreiasc? eficient? �n vederea promov? rîi sociale. O dat? cu constituirea Rom�niei Mari, guvernul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
preg? ți? i pentru studii ? i pentru mentalitatea moderniz? rîi dec�ț studen? îi de la ? ar?. Acum tinerii evrei intrau la universitate �n mas? că s? se perfec? ioneze prin educa? ie, acest lucru constituind dintotdeauna o arm? evreiasc? eficient? �n vederea promov? rîi sociale. O dat? cu constituirea Rom�niei Mari, guvernul rom�n voia s? creeze aproape peste noapte o burghezie rom�neasc? puternic?. Astfel, guvernul �ncuraja �nscrierile la universitate. Acest lucru s? a f? cut �ntr? o manier? rom�neasc? hazardat? ? i haotic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Treia create de neglijen? a guvernului. Mul? i studen? i evrei aveau o tradi? ie intelectual? care le m? rea ? ansele de reu? it?. Condi? iile groaznice de trai ale studen? ilor au devenit unul dintre motivele principale ale radicaliz? rîi lor. Iorga a condamnat radicalismul studen? esc (pe care �l eticheta drept �anarhie�), dar �? i amintea c�te suferin? e �ndurase ca student bursier. Descria acum �n culori vii condi? iile din dormitoarele studen? e?ți, lascivitatea, mizeria ? i calitatea hranei sub

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
f? cut pe Codreanu s? exclame �ngrozit: �Vom avea oare o intelectualitate alc? tuit? din asemenea elemente? � (referindu? se la evrei)105. �n anii �20, nu num? rul de studen? i evrei a fost factorul care a declan? at procesul radicaliz? rîi �n r�ndul studen? ilor, ci cre? terea general? , haotic? ? i neplanificat? a num? rului studen? ilor. Plus hoț? r�rea de a crea urgent o burghezie de etnie rom�n?. Poetul? politician Octavian Goga a evaluat rezultatele anului 1925. Vorbind despre ace

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
toate ie? i?i din facult?? i, care f? ceau tot felul de afaceri ieftine, Goga se referea apoi la esen? a problemei: �Ace? tia s�nt ni? te p? s?ri de prad? care, prin consens tacit, preg? tesc pieirea ?? rîi noastre. Ei creeaz? o atmosfer? resping? toare, o duhoare pestilen? ial? de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte exist? o justificare teoretic? cu valoare de dogm? , adic? faptul c? trebuie s? consider? m aceast? drojdie dubioas? a oră

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
visele �ndr? zne? e pe care at�? ia oameni ? i le f? ceau �n privin? a Rom�niei Mari. Adep? îi lui au introdus metode specifice secolului al XX-lea �n �lupta na? ionalist? �. �n 1923, atunci c�nd (că protest �mpotriva naturaliz? rîi evreilor) Cuza ? i Codreanu au format Liga Ap? r? rîi Na? ional Cre? ține, primul discurs al lui Codreanu con? inea apelul �La arme! � Esen? a �Noului na? ionalism� constă �ntr? o �ac? iune direct? � dup? modelul fasci? tilor italieni

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
le f? ceau �n privin? a Rom�niei Mari. Adep? îi lui au introdus metode specifice secolului al XX-lea �n �lupta na? ionalist? �. �n 1923, atunci c�nd (că protest �mpotriva naturaliz? rîi evreilor) Cuza ? i Codreanu au format Liga Ap? r? rîi Na? ional Cre? ține, primul discurs al lui Codreanu con? inea apelul �La arme! � Esen? a �Noului na? ionalism� constă �ntr? o �ac? iune direct? � dup? modelul fasci? tilor italieni. LANC nu era (dup? declară? iile lui Codreanu) un �partid

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
convie? uirea �vechii� ? i �noii� intelectualit?? i, ci mai cur�nd cu situa? ia coloniilor din Lumea a Treia. Nouă intelectualitate s? a ridicat cu scopul de a lupta �mpotriva celei vechi, care constituia totodat? clasa conduc? toare. Din momentul restaur? rîi de c? tre Br? tianu a vechiului sistem, ace? ți studen? i au luptat �mpotriva clasei conduc? toare (cu coloana ei vertebral? economic? , evreii, proteja? i de Constitu? ie ? i de regimul liberal) care bloca viitorul nou ap? rutei intelectualit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga nu era deloc �ngrijorat de superproduc? ia de pseudointelectuali. A replicat ziarului �L�Ind�pendence Roumaine�, �care era �ngrijorat de apari? ia unui proletariat intelectual�, explic�nd c? nu vrea s? primeasc? de la nimeni lec? îi �n privin? a func? ion? rîi universit?? ilor. Diplomă era pur ? i simplu o recunoa? tere a muncii depuse, dar nu asigură o slujb?. �Dac? avem prea mul? i avoca? i, s? cre? m atunci condi? îi pentru angajarea lor�. Pentru Iorga, cu c�ț mai mul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din 1922. Pentru el, nu limba rom�n? constituia acum problemă, ci cadavrele ? i mutila? iile din universit?? i ? i instituirea inacceptabil? a unui numerus clausus, m? sur? incompatibil? cu democra? ia110. S?ar fi putut face mai mult pentru dirijarea indign? rîi acestei mi? c?ri a studen? ilor ? i tineretului �ntr? o direc? ie pozitiv?. �n 1922, Iorga f? cea �nc? parte din opozi? ie, dar �n cadrul regimului. Din nefericire, era rupt de nouă realitate rom�neasc? ? i nu era la curent

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
celebrului hotel �Vulturul negru� din Oradea. Acest incident, ca ? i alte devast? ri ? i jafuri din aceste dou? oră? e locuite de unguri erau considerate de Iorga drept �doar produsul unei lipse de educa? ie�112. Tot �n 1927, �n cadrul Adun? rîi, atunci c�nd Cuza a cerut �n numele studen? ilor instituirea legisla? iei antisemite, ministrul �nv??? m�ntului s? a adresat corpului studen? esc �ntr? o manier? condescendent?: Ca ministru al �nv??? m�ntului, el nu avea de g�nd s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
La urma urmei, acest lucru se petrecea mult �nainte de ascensiunea lui Hitler, dar protestele nu prea erau luate �n seam? sau con? tientizate de c? tre �Noul na? ionalism�. �Nu puteau s? le pese mai pu? în de reputa? ia ?? rîi noastre�, scria Iorga 118. Iorga nu a renun? at la a considera rela? iile sale cu corpul studen? esc drept prea importante. A �ncercat zadarnic iar ? i iar s?? i conving? pe studen? i s? judece ra? ional, a? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]