1,897 matches
-
respectă, dar fratele său nu înțelese. Împăratul avea un obicei: când trebuia să-i facă vreunui supus judecată de moarte, îi trimitea un slujbaș carei suna dintr-o trâmbiță al cărui sunet auzindu-l oamenii, știau toți că cineva este rânduit spre moarte. Când se înseră, împăratul porunci slujbașului să meargă la poarta fratelui său ca să-i trâmbițeze. Acesta când auzi și văzu că este în fața porții lui, se gândi ce-l așteaptă și își întocmi acte pentru moarte, în plânsetele
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
dispoziția agenților noștri internaționali, care au o mie de ochi, pe care nici un hotar nu-i oprește. Atunci drepturile noastre internaționale vor șterge drepturile naționale, în adevăratul sens al cuvântului, și vor guverna popoarele tot așa cum dreptul civil al statelor rânduiește raporturile supușilor lor între ei. Administratorii aleși de noi din public, pe baza înclinațiilor lor slugarnice, nu vor fi indivizi preparați pentru administrația țării. Astfel vor deveni ușor niște pioni în jocul nostru, în mâinile consilierilor noștri savanți și geniali
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
vătămătoare a acestor tendințe trebuie să fie evidentă. Ne este necesar să ținem seamă de ideile, caracterele și de tendințele moderne ale popoarelor pentru ca să nu săvârșim greșeli în politică și în administrația afacerilor. Sistemul nostru, ale cărui părți pot fi rânduite în mod deosebit după popoarele pe care le întâlnim în calea noastră, nu poate avea succes dacă aplicațiunea lui practică nu este întemeiată pe rezultatele trecutului confruntate cu prezentul. Statele moderne au în mână o mare forță creatoare: presa. Rolul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
le va fi încredințată aplicarea planurilor politice, inteligența experienței secolelor, toate observațiile noastre asupra legilor politico economice și asupra științelor sociale, într-un cuvânt tot spiritul acestor legi, pe care natura însăși le-a stabilit în mod neclintit pentru a rândui raporturile oamenilor. Moștenitorii direcți vor fi adesea îndepărtați de tron dacă, în timpul studiilor, vor face dovadă de ușurință, de blândețe și de alte însușiri vătămătoare puterii, însușiri care te fac incapabil de a guverna și care sunt dăunătoare funcției regale
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
menește copilului, fata lui "Jigmând de ceară". În general, ramul detașat dintr-o plantă cu frunze verzi sau din flori are semnificația specifică simbolurilor vieții și regenerării. Altădată, copilul nu vrea să iasă din pântecele matern decât atunci când împăratul îi rânduiește " Fata Nevăzută Neauzită din Cer Căzută" [Oprișan, I]. Numele "Nevăzută, Neauzită" exprimă originea miraculoasă. Omul societății tradiționale caută să găsească în lumile cerești un corelativ al lumii. "Pentru țărani, cerul e material și mărginit acolo unde se îmbină cu pământul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca să ducă la Dumnezeu știri despre pământ." Într-un alt basm, Cu Cazarkina [Bârlea, II], un împărat se miră că nevasta sa nu mai naște, deși a depășit un an "de când se-ngroșa mereu". O babă îl sfătuiește pe împărat: "rânduiește copilu acela tot ce-ai la sufletu dumitale". Astfel, îi dori "să fie norocos, să aibă împărățiile de pe toată fața pământului". Abia când îi menește un teren de pe urma căruia nu se putea alege cu nici un câștig, deoarece era stăpânit de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
III], unde împăratul, gândindu-se că "nădejdea lui" de-acasă "sta în bani, în porumb, în vite", îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică își ia rămas bun de la mama lui, spunându-i că pleacă "unde m-a rânduit tata". Basmul Ion Smintitu [Oprișan, IV] prezintă situația în care eroul este obligat să accepte condiția pusă de pasăre pentru a scăpa: Daruiește-mi dragul tău - ce ț-o fi mai drag - si eu te scap". Povestea cu Man Tâlharu [Mohanu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele îi menesc astfel copilului: "prima: ani mulți, în sănătate și cu pace să trăiască; a doua îi rânduiește să ia fata împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de toate baiurile, "că multe baiuri poate să viie asupra lui, - zâce - cât oi ute face, i-oi țâne
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că i s-a născut o fetiță; îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut într-o baltă. Un "crișeriu" (un pescar) găsește copilul și e bucuros că Dumnezeu l-a "rânduit" cu un asemenea dar. "Tu muiere, îi vide numai ce noroc om ave noi cu pruncu aiesta!" Împăratul, merge în drum spre luptă, poposește la casa crișeriului și rămâne uimit de frumusețea feciorului său, Criș; dându-și seama că acesta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
considerat în literatura de specialitate "masa ursitoarelor", pregătită de către moașă după un ritual respectat cu strictețe. Ea așează între ferestre sau în colțul dinspre răsărit al încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei". Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu "ie albă ca laptele", "împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene și cu părul slobozit pe spate"), care-l roagă să-i cruțe viața, întrucât a fost "rânduită de Dumnezeu să-i fie soție". Fata îi spune că este zâna apelor. Pleacă împreună unde s-a născut băiatul, "că va fi cum va rândui Dumnezeu." c. Motivul fetei vrăjite să fie șarpe poate avea legătură cu "aspectul feminoid
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
părul slobozit pe spate"), care-l roagă să-i cruțe viața, întrucât a fost "rânduită de Dumnezeu să-i fie soție". Fata îi spune că este zâna apelor. Pleacă împreună unde s-a născut băiatul, "că va fi cum va rândui Dumnezeu." c. Motivul fetei vrăjite să fie șarpe poate avea legătură cu "aspectul feminoid pe care-l dobândește șarpele, "animal Yin", epitetul Yin evocând ideea de timp rece, acoperit, de cer ploios, de tot ceea ce e femeiesc și interior" . Pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
slujitor la catedrala mitropolitană din Iași și bibliotecar al Mitropoliei Moldovei. Și-a urmat cariera ecleziastică - stareț, apoi protosinghel al mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava din 1962, cu rangul de arhimandrit din 1966, an în care a fost rânduit stareț al mănăstirii Neamț -, desăvârșindu-și concomitent pregătirea teologică. Bursier al Institutului Ecumenic de la Bossey (Elveția) în 1969-1970, frecventează și cursurile doctorale ale Facultății Autonome Protestante din Geneva, preocupat mai ales de istoria bisericească medievală. La sfârșitul lui 1970 a
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
autorul „capătă și conștiința că este scriitor, fie și în raport numai cu o anumită operă a sa, când el nu se consideră nici cronicar, nici istoric, nici comentator de texte religioase sau de morală”. Un riguros spirit de ordine rânduiește numeroasele mărturii deslușite până în cele mai neașteptate documente, selectând acele opinii care să se adune, asemenea unor linii de forță, în jurnalul ideii călăuzitoare. De la primii muguri până la arborescența fastuoasă din crezul marilor noștri romantici, metamorfozele conceptului de „scriitor”, cu
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
alt prilej pentru o asemenea desfășurare de forțe nu mai prind în 2007. Deci: la o privire rapidă s-ar fi zis că plec în expediție pe Amazon, așa arătau cele vreo 40 de kg de truse și trusițe bine rânduite în rucsac, valiză și-n ditai coșul de paie. La o a doua privire, mai scormonitoare, un psihiatru ar fi descoperit lucruri demne de studiat, căci nimeni (în afara adevăraților prieteni, oricum resemnați) n-ar putea înțelege, de pildă, rostul unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
vorbesc aceeași limbă cu moldovenii de la vest de Prut. La 1837, Alexandru Hajdău, care ținea mult la „limba moldovenească“, se adresa într-un discurs către „ucenicii școlii ținutului Hotinului, ruși și români, acei carii au săvîrșit [încheiat] cursul învățăturilor rînduite la această școală“, îndemnîndu-i să-și iubească „țara și limba strămoșească“ <footnote Vezi Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura „Cartea moldovenească“, Chișinău, 1991, p. 252. footnote> . Cu ocazia Unirii Principatelor, Alexandru Hajdău avea să trimită la București „urări de bine din partea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în excitabilitatea retinei, Sascut blocuri de mici dimensiuni, gara în baie de lumină, șirul de camioane simetrice pe șoseaua lipsită de arbori, spuză de culori platforma parcării. Ora 4,20, Adjud, sala de așteptare în frig, întinși pe bănci ori rînduiți pe scînduri de bagaje, băiatul cu legătura de mături cu coadă lungă, tîrnuri la căpătîi, te-ai ridicat, ai simțit aproape, ghemuit iar în scurta de piele jerpelită, scaunele în calorifere, încercîndu-le, sînt reci! mobilierul pune în vedetă omul imobil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe garduri, fîneața în petice locuință specificului de Bucovina, Școala generală Teșna ora de urcuș și depășiri de văi, marginile zării tocindu-le ne-am amînat partea netedă, Floreni servicii în cadrul instituției muntelui, vezi Rey, Radu, gestionarul de munte, lumea rînduită pînă la uitarea de sine, vecinul cu casa, biserica, podul peste apă rarefieri, Dorne line pante, complet în afară munții după munți, hore, mai ermetică pacea intimă, încrucișare cu acceleratul Galați Iași Cluj-Napoca în staționare, Vatra Dornei derutant, nu adună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prundișul stricat cu zăgazuri de pietre, pîrîul slab în inundațiile altor călătorii, masă de Paști în grădină, bun buturel mîna gospodinei, tu cu spatele pe spătar, halta Simbrea km 94+1 biserica, grădina brîie gălbui covor verde, flori crucile albe rînduite din ea, amenajări de maluri Goioasa, perechea pe drum, cîte unul în brațe fiecare și fetița merg singură, răsucește-ți pungile pe mînă, le-a umflat bunica de bunătăți, nașii, tunel, ce să fi fost mai mult ca ilustrate turistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Munca propriu-zisă era în general puțin prețuită... Mulți autori consideră că fatalismul (kismet), profund înrădăcinat în modul de viață al creștinilor din Balcani, este un produs al influenței islamice. Fatalismul derivă din doctrina predestinării, care afirma că totul a fost rînduit de Alah sau de Dumnezeu și că nici un muritor nu-și poate schimba destinul. Creștinii, ca și vecinii lor musulmani, acceptau ideea că ce ți-e scris în frunte ți-i pus!"9 Atît aspectele pozitive, cît și cele negative
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lui Dumnezeu zicând: "Doamne, îndurăte spre Imperatul și-i dă lui viață și sănătate și ajutor la toate"" (p. 106); v) în al cincilea rând, cetățenii sunt datori la supunere, ascultare și executare a poruncilor împăratului. Desigur, "toate cele ce rânduiește Imperatul sunt spre binele și spre fericirea cetățenilor" (p. 106); vi) în al șaselea rând, cetățenii au obligația civică de a plăti dările și birurile datorate împăratului "cu inima bună și fără de silă" (p. 107). Argumentele invocate pentru justificarea necesității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sub-sistere), de existent propriu-zis, și nu cea de subiect gramatical sau logic, care ne este familiară." Alexandru Surdu, Teoria formelor prejudicative, p. 17. 27 "Acum, dintre genurile enumerate adineauri, cele mai însemnate sunt ființa lucrurilor însăși, starea și mișcarea. Să rânduim într-adevăr identicul drept a patra Idee, pe lângă celelalte trei. Atunci prin firea ei alteritatea trebuie declarată ca fiind a cincea între speciile pe care le-am pus în lumină." Platon, Sofistul, 254 d, 255 c, 255 e; pp. 365
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cărți. Adus-au și doi dascali de carte elinească și unul de cartea cea de obște grecească, ca să învețe cine ar vrea și un dascal ca să învețe carte slavonește și altul care să învețe ,<<pe înțeles moldovenește>>, și le-au rânduit dascalilor plata precum se cade...Si acele școale și tipografiile le-au dat în sama...prea fericitului Patriarh, ca să le fie purtătoriu de grijă și kiversinitoriu; și când se va duce din țară să le poarte de grijă Epitropii sfinției sale
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ascultă acum o poruncă mai aparte a lui Grigorie Ioan Calimah, din 25 aprilie 1768: „Data-m carte domnii meli moliftii sale, Magdalina monahiia pre care, cu alegerea preasfințitului și al nostru duhovnicesc părinte chiriu chir Gavriil mitropolit, o am rânduit domnii me că să fie stariță sfintei mănăstiri Socolii...Pentru care poroncem domnia mea tuturor călugăriților și altor poslușnici câți vă aflați la mănăstire aceasta...să aveți a da cinste și ascultare la toate celi ce v-ar poronci starița
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o sfântă biserică de piatră aice la satul Buciumi, pe moșiia mănăstirii Dancul, și neputându cuprinde numai cu a sfințâi sali au cerut de la domniia mea milă de agiutoriu cum și de la dumnalor velițâi boieri. Si din osăbită milă...am rânduit ca ori câte cară s-ar sui în dealu la piatră: or domnești, or boierești, or mănăstirești, ori neguțitorești sau ori a cui ar fi, să aibă a lipăda de tot carul cu piatră câte o piatră...la biserica ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]