4,392 matches
-
semnala, în primăvara anului 2014, că sute de creștini ortodocși au fost uciși în Siria, peste 150.000 au fost alungați din casele lor, iar bisericile au suferit pagube incalculabile. Totodată, mai mulți creștini, între care doi ierarhi, au fost răpiți. În Turcia sunt aproximativ 80.000 de creștini (0,1% din totalul populației), față de 20% din populație în anul 1900. Cauza o reprezintă, după René Guitton, crimele împotriva armenilor din anul 1915, masacrele și conflictele care au jalonat istoria secolului
BISERICA CREŞTINĂ DIN ORIENTUL MIJLOCIU – ÎNTRE PERSECUŢIE, MUCENICIE, MARTIRIU, PROPOVĂDUIRE ŞI MĂRTURISIRE AUTENTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344800_a_346129]
-
focul” Duhului Sfânt (Faptele Ap. 8:14-25). II. OAMENI CARE AU VRUT LUCRURI BUNE 1. Elisei a vrut putere. (2 Imparati 2:9) “După ce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: ”Cere ce vrei să-ți fac, înainte să fiu răpit de la tine”. Elisei a răspuns:” Te rog să vină peste mine o îndoită măsură din Duhul tău” Oamenii sunt dominați de păcat, pentru că sunt lipsiți de puterea lui Dumnezeu. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 2
DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344882_a_346211]
-
îmi mai este teamă. Mi-a fost o dată... Dar am învățat să accept. În fiecare zi, învăț mai mult și tot mai mult. Moartea, înainte să ne întâlnim cu ea față în față, are ea grijă să treacă pe langa noi, răpindu-ne ființe dragi, suflete pereche, oameni pe care îi iubim și prețuim... Și ne întrebăm, banal, ca toți ceilalți ce au trecut prin așa ceva: de ce? de ce? de ce?, sau..., de ce nu? Cu ce suntem mai speciali unii decât alții, încât să
S-A STINS O RAZA DE SOARE SI IN CASTELLON de KASANDRA KALMANN [Corola-blog/BlogPost/344974_a_346303]
-
Mizzi Locker își continuă cariera muzicală (cântăreață de operă și profesoară de canto) iar Bernhard Locker profesor de fizică-matematică la un liceu, după care ajunge să fie prof.dr. la Universitatea Bar Ilan din Israel. O boală necruțătoare însă, i-a răpit viața prea devreme, la doar 58 de ani (1971). Mizzi Locker studiază Canto la Conservatorul din Cernăuți, dar, după circa un an de zile se refugiază cu familia la București (1945). Continuă studiile la Conservatorul din București, apoi este invitată
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
Mizzi Locker își continuă cariera muzicală (cântăreață de operă și profesoară de canto) iar Bernhard Locker profesor de fizică-matematică la un liceu, după care ajunge să fie prof.dr. la Universitatea Bar Ilan din Israel. O boală necruțătoare însă, i-a răpit viața prea devreme, la doar 58 de ani (1971). Mizzi Locker, rămânând văduvă, nu a mai avut puterea sufletescă de a mai cânta pe scenă, tristețea și-a pus amprenta pe sufletul ei pentru tot restul vieții. E și mai
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
Gheorghe, Pann a compus versuri de jale, regretând moartea fiului: ”...Bucuria mea în lume O avusei pe un nume, Ce îl priveam ca o floare Și îl iubeam cu dogoare, Dar tirană nenorocirea, Ce-mi pizmuia fericirea, Mi l-a răpit fără veste Și-acum nicăieri nu este. Eu mă uit, strig după dânsul S-a dus, nu-mi adude plânsul, Întristarea ochii-mi stoarce, Dar în zadar: nu se întoarce”. Și Anica, ca și Zamfira, prima soție, l-a părăsit
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
îmi mai este teamă. Mi-a fost o dată... Dar am învățat să accept. În fiecare zi, învăț mai mult și tot mai mult. Moartea, înainte să ne întâlnim cu ea față în față, are ea grijă să treacă pe langa noi, răpindu-ne ființe dragi, suflete pereche, oameni pe care îi iubim și prețuim... Citește mai mult Astăzi, voi scrie despre moarte...Nu pentru că îmi doresc, nici pentru că îmi este teamă de ea, ci pentru că aduce cu sine atât de multă durere
KASANDRA KALMANN NĂSĂUDEAN [Corola-blog/BlogPost/345016_a_346345]
-
îmi mai este teamă. Mi-a fost o dată...Dar am învățat să accept. În fiecare zi, învăț mai mult și tot mai mult. Moartea, înainte să ne întâlnim cu ea față în față, are ea grijă să treacă pe langa noi, răpindu-ne ființe dragi, suflete pereche, oameni pe care îi iubim și prețuim......
KASANDRA KALMANN NĂSĂUDEAN [Corola-blog/BlogPost/345016_a_346345]
-
unele diverse. Câte ar fi avut cele două surori de povestit, câte se cereau spuse, dar ce holde aurii apăruseră de după munți, și ce secerători le numărau boabele! Taniei îi era teamă că păsări de pradă vor veni să-i răpească visul. Ar fi vrut să pună stavilă și apelor, să nu se reverse prea mult peste dinastia ei, ba chiar s-o încuie într-un seif pe care să-l elibereze când va fi sigură că adevărul deține singura cheie
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
tem că vom amâna această ieșire. - Am spus că e ceva important, mamă! ridică tonul Maria. Vor fi acolo câteva persoane la fel de importante printre care comisarul Simionescu și Ștefan Deleanu. - Tocmai, preciză Emilia pe un ton aspru. Aceste persoane îmi răpesc din timp. Nu e prea plăcută compania lor. - Dar e vorba despre moartea bunicului meu, mamă! Cineva l-a omorât, chiar nu-ți pasă? - Doamne, fata mea, cum să nu-mi pese? Dar nu văd cum am putea descifra noi
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
realitatea terifiantă trăită de cei doi ostași din Miroslovești. * Maranda Pintilii era o femeie simplă și evlavioasă. Înainte de a se declanșa cel mai crunt război al omenirii, care a provocat peste cincizeci de milioane de victime, țărăncii din Miroslovești îi răpiseră deja cinci copii bolile copilăriei - un alt fel de război, poate mai crud decât cel propriu-zis, căci victimele lui erau copiii. Durerea pierderii celor doi prunci gemeni, amândoi băieți, apoi a celui ce părea că a scăpat de bicisnicia vârstei
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
foști colegi, am aflat că la Cristur dădea lecții de meditație celor mai mici și făcea lucrări literare ( un fel de compuneri libere) pentru colegi, contra cost. Faptele se precipită în 1940 prin Dictatul de la Viena când României i se răpesc o parte din teritorii, printre care și Cristur-Odorheiul. „Înainte să ajung s-o fac eu, istoria, tulbure și amenințătoare, dădea buzna peste noi: Șcala Normală unde învățasem, din Cristur-Odorhai, nu mai exista, împreună cu jumătate din Ardeal...Primisem o hârtie prin
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]
-
altar aflându-se o timonă, iar pe pereții din preajma altarului căluți de mare și sirene ce susțin candele. Impresionantă este și legenda bisericii care spune că statuia Maicii Domnului cu Fiul în brațe ce se află la altar a fost răpită de turci când au cucerit orașul. O fată luată roabă de turci l-a rugat pe marele calif să elibereze statuia în schimbul pierderii libertății ei. Statuia a fost pusă într-un vas fără echipaj și i s-a dat drumul
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
așa cum îi numise mama sa pe toți bărbații, fără nici o excepție, și cum ținuse minte și avea să-i numească și ea mai târziu, nu se redusese la tatăl său. Curând apăru și un Clark Gable, care avea să-i răpească fecioria, cu o mustață de berbant, uitându-se la ea „ca un borfaș la ceasul unui lord”. Se trezise ținută de mână, semnând certificatul de căsătorie, pe care ofițerul stării civile avea să i-l ofere, legând-o de un
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
din energia și orgoliul de altădată, care o făcea să semene cu Scarlet O’Hara. Veronica era o slăbănoagă. Prinzând-o de mijloc am simțit o mână de carne. Fabrica, despre care învățasem la școală că nu dă picioare, îi răpise tinerețea. Ochii încercănați erau înconjurați de o pată vânăt albăstrie. Din frumusețea ei de altădată mai rămăseseră doar buzele pe care i le-am sărutat cu ochii închiși. Tardiv sărut, căci ceea ce trebuia să fac cu mult timp în urmă
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
asemeni unei orchestre de violoncele, pentru că nu ar putea! Dar fiecare află, ascultându-l, că nimic nu-l înduplecă să uite de tot pământul de sub picioare, decât cântecele Nicolei. Cu glasul ei, Nicola leagănă corpurile ca vântul pe iarbă și răpește spiritele pe calești înfundate în văzduh. Nu mai știe nimeni, ascultând-o pe Nicola, unde i-a plecat gândul, apucând-o pe norii din care se zidesc drumurile de deasupra alienărilor umane. Nicola pare că nu e tristă niciodată, că
NICOLA. FRUMUSEŢE ŞI FERICIRE DIN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347823_a_349152]
-
în țară pentru publicare. Mihai însă trăia în altă lume, se întreba dacă dormise el noaptea trecută sau nu dormise. Visase el ceva sau nu visase? Căci visele lui luau adesea conturul realității și realitatea se amesteca cu visul... Îi răpise această femeie somnul? Îl vizitase ea și azi-noapte și-i pusese cumva mâna pe frunte și-l mângâiase și-l sărutase, făcând dragoste cu el? Căzuse ea în chip de înger la capul lui cu mantaua albastră înfășurată ca-ntr
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
ea într-o poezioară. Privind prin cameră, femeia puse ochii pe un maldăr de cărți: -Dumneata trăiești aici în lumea cărților, nu mai ai timp și de lumea muritorilor de rând! - remarcă ea ironic, făcând aluzie la faptul că-i răpea timpul de studiu. -Timpul, când e vorba de dumneavoastră, nu mai contează, doamnă! Dar aș vrea să știu dacă veniți pentru prima dată la Viena... -E o poveste mai veche, domnule Eminescu, am fost și acum patru-cinci ani cu soțul
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
foșneau plopii și cântau, cântau apele Dunării. Ajunseră, fără să știe când, la Templul lui Tezeu care strălucea-n lună ca un zid părăsit. Eminescu îi povesti toate întâmplările legate de el din antichitate: -Tezeu este eroul Aticii, el a răpit-o pe Elena de la curtea Preaputernicului Zeus... Au urmat apoi ani grei de război crunt... -Și Elena? -Elena era fiica lui Zeus, cea mai frumoasă dintre muritoare; a fost răpită de Tezeu și dusă în Atica... Frații ei, Castor și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
de el din antichitate: -Tezeu este eroul Aticii, el a răpit-o pe Elena de la curtea Preaputernicului Zeus... Au urmat apoi ani grei de război crunt... -Și Elena? -Elena era fiica lui Zeus, cea mai frumoasă dintre muritoare; a fost răpită de Tezeu și dusă în Atica... Frații ei, Castor și Pollux o fură și-o aduc acasă... Tatăl ei o mărită cu Menelaus... Apoi vine Paris și-o răpește și fuge cu ea la Troia! -Ești o întreagă enciclopedie mitologică
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
era fiica lui Zeus, cea mai frumoasă dintre muritoare; a fost răpită de Tezeu și dusă în Atica... Frații ei, Castor și Pollux o fură și-o aduc acasă... Tatăl ei o mărită cu Menelaus... Apoi vine Paris și-o răpește și fuge cu ea la Troia! -Ești o întreagă enciclopedie mitologică, domnule Eminescu! Nu întâmplător ți-ai început cariera poetică cu Venere și Madonă, Venera, simbolul frumuseții feminine, și Madona, maica Domnului cea sfântă cu înfățișarea ei blândă și pură
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
Părintele nu voia că lumea cea căutătoare (uneori de deșertăciune!) să se smintească - și, ca urmare, lumea trebuia atrasă, prin lucrarea foarte gingașa a Internetului, spre cele duhovnicești, ale Binelui, Dreptului și Frumosului Dumnezeiesc (să nu apuce Satana să le răpească sufletele și atenția voluptuous-moleșită, spre pustiu!). Și, astfel, preotul RADU BOTIȘ a devenit editor fondator al revistei: „Glas Comun” (revista cultural-creștină). ... Dar a venit vremea să-l cunoaștem mai bine, pe acest Artist al Lui HRISTOS, pe acest Luminator de
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
de mărgăritar abandonate, să le plece dudele stafidite la plajă pe pământul uscat, dornic de apă În colțul din dreapta al curții, două tulpini de liliac își etalează culorile alb și violet, făcând parcă cu ochiul către trecătorii tentați să le răpească. Roșiile au început să se desavarseaca și, din loc în loc, printre frunzele cu miros de alean, isi definesc culoarea.Tulpinile de castraveți ridicate pe crengi radiculate își srijina primii castraveți pe vrejul încărcat cu flori galbene.Ardeiul, în razoare dreptunghiulare
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
Autor: Alexandru Cănăvoiu Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici. Fiecare ediție a Festivalului
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat.Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici.Fiecare ediție a Festivalului
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]