1,713 matches
-
Ce se întâmplă cu Pătrășcanu ăsta și cu mai știu eu cine nu ne privește pe noi... Stai aici cu noi... Să ne ducem la biserică, să ne rugăm, să mergem la cimitir, ca s-aprindem câte-o lumânare pentru răposații noștri... N-o face iar pe eroul, că n-ajută la nimic!... Nando își ascultă sora, pufăind gânditor din țigară. Când Mafalda își sfârși pledoaria, mai tăcu încă o vreme, părând să-și cumpănească bine răspunsul. Vezi tu, sorella, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-i bai, mă Virgile! îl bătuse Vică amical pe spate. Poți să-l bei și fără zahăr, că e vin curat!... Dar, dacă n-o să-ți placă, tot nu-i bai... Dă-l și tu de pomană cuiva... Pentru sufletul răposaților!... Generalul, bine operat de hernia lui, îl ținuse vreo șapte ceasuri, pentru a-l lămuri cum se cuvine în legătură cu proiectele sale politice vizionare, despre imperativul eliberării țării de ocupația sovietică, precum și despre regenerarea morală a poporului român și despre progresele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
privirea pe care tatăl lui i-o aruncă Înainte de a o studia cu atenție pe fată. Avea cincisprezece ani, era blondă, frumoasă, cu un aer angelic, și era singura care Îl putea Îmbuna pe bătrîn, desigur din pricină că semăna mult cu răposata lui soție, Gaïdick. - Eram cu Aude și cu Nicolas, minți ea fără rușine, expediindu-i un zîmbet pocăit bunicului ei. Îmi pare rău că am Întîrziat, bunicule. Arthus Îi zîmbi scurt În chip de răspuns și reîncepu să mănînce. Nepoata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
crucii. Lucas se apropie de Marie, care se schimbase la față la fel ca și insularii prezenți, și o Întrebă la ce anume făcea tatăl ei aluzie. - Străbunii spuneau că o vijelie Într-un cer senin e semnul mîniei celor răposați. Specialistul În crime ritualice Încerca să scormonească printre amintirile lui de geografie - Întîlnirea front rece-front cald -, În căutarea unei explicații plauzibile, cînd exclamația Înăbușită a lui Jeanne Îi reteză elanul. Mama Mariei, Înlemnită, fixa una dintre coroanele de flori așezate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Tao teh ching urmează îndeaproape interpretarea marelui sinolog englez Arthur Waley, așa cum este înregistrată aceasta în excelenta sa traducere The Way and Its Power. În plus, doresc să precizez inspirația profundă pe care mi-au oferit-o scrierile prolifice ale răposatului sinolog John Blofeld, ca și munca de pionierat a lui R.H. van Gulik. Argumentele din știința occidentală au fost compilate din diferite cărți de referință, reviste medicale, studii legate de sănătate, reviste și rapoarte din ziare recente, dintre care majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
curge sânge imediat sau ați tresări de durere, așadar perspectiva occidentală convențională asupra acupuncturii nu poate fi susținută. Dr. E. Biancini, un susținător entuziast al acupuncturii chineze, explică natura electrică a terapiei prin acupunctură după cum urmează: Acum câțiva ani, împreună cu răposatul doctor Dimier, un renumit electroterapeut, am făcut unele investigații în legătură cu electricitatea umană. Un galvanometru extrem de sensibil ne-a permis să percepem această electricitate și am descoperit că punctele de acupunctură chineză au o putere de transmisie deosebit de puternică. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Bregaru au sosit odată cu un IJ cu ataș, verzui și zgomotos ca un tanc. Ce stai așa Gheretă? N-ai mai văzut morți? Îl repezi Tâmplan. Ba da, să trăiți, bâigui el. Îl usturau ochii de când privea trupul firav al răposatului și tot nu Înțelegea cum atârna de lampă. O fi lumina prea puternică și nu văd eu funia, Își zise ștergându-și ochii Înlăcrimați. Dar domnul Ster nu se prăbuși după tipic, ci pluti câteva clipe prin cameră ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
facă ceva pentru bieții bătrâni care se prăpădesc, s-a gândit să profite de existența acelor stânci și să creeze un cimitir unic. Fiecare bătrân decedat ar fi înmormântat lângă o stâncă pe care ar urma să fie sculptat profilul răposatului. În felul acesta, sărmanii bătrâni ar intra din viața lor pustie și plină de decepții direct în eternitate. Cu siguranță că o asemenea perspectivă le-ar îndulci ultimii ani de existență. Ar fi o operă în același timp filantropică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
persoană ar fi ținut un discurs pe aceeași temă. Totul se petrecuse într-un fel de preistorie a azilului care se îngâna cu legenda. Întreaga asistență, își amintea Domnul Andrei, singurul care supraviețuise acelor vremuri, a vărsat lacrimi pe mormântul răposatului, cu toate că nimeni nu-l iubise și nu-l regreta. Însă după acest început promițător, a urmat o listă lungă de eșecuri ale Bătrânului. Unul și-ar fi tăiat venele, pentru ca să urle apoi după ajutor. În timp ce doctorii îi coseau venele, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
temeam de moarte, nu reușeam să mă gândesc la ea fără să fiu cuprins de un fel de dezgust, în vreme ce bătrânii nu se pierdeau cu firea; erau atât de obișnuiți cu moartea încât trăiau cu ea aproape în concubinaj. Despre răposați se discuta rar. Depănându-și amintirile, câte unul se trezea exclamând: „Vă mai aduceți aminte de ăla cu mâna stângă paralizată?” „Sigur că da, răspundea altul. Mă enerva că plescăia când mânca, încolo era un om simpatic”. Și cu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Călugărul se dezlănțui: — Ascultați-mă, găgăuților, un tribunal care judecă un mort s-a mai văzut, dar un mort care să asiste la procesul lui ați mai pomenit așa ceva? Vedeți? Papa Ștefan al VI-lea a poruncit ca înaintașul lui, răposatul papă Formosus, să fie dezgropat, pus, îmbrăcat în odăjdii, pe un tron ca un papă viu, și judecat. Da, da, judecat cu cadavrul de față, pe tron, ce căscați gurile așa? Nu v-am spus eu că toate procesele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ales acest amănunt le plăcea tuturor. Îi emoționa gândul că oglinzile despre care toată lumea vorbea vor fi îndoliate și la moartea lor. Retorica obișnuită nu acceptă că poți să fii fericit la o înmormântare decât dacă îl urăști pe cel răposat. Eu nu-l uram pe individul cu mers de pisică. Sau, nu-l mai uram. Uitasem toate necazurile pe care mi le făcuse și mă pregăteam să-i cioplesc o piatră funerară cât mai frumoasă. Dar dintre toate ipocriziile, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Canare. Știi că oamenii de-acolo au trei dialecte interesante al căror studiu poate spune destul de mult? Știi că au texte străvechi pe care nici ei, nici savanții nu le pot citi? Știi că există obiceiul de a se înmormînta răposații de seamă în piramide mici?... - Dar dumneata admiți o cauză externă a scufundării Atlantidei. Să admit prin absurd că a existat și că... - Aici am intrat în alt domeniu, care este sursa principală a ipotezei mele. Eu m-am bizuit
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-se la ghete. Semăna cu un spiriduș, cu nasul cârn, obraji bucălați, o buză de sus pronunțată și păr des și ondulat, dar trăsătura cea mai izbitoare era statura extrem de mică. — E tare scund, doamnă Noakes. — Scund, dar puternic, domnule. Răposatul, săracu’, soțul meu era la fel. — Chiar are paisprezece ani? — Aproape, spuse dna Noakes evaziv. — Și nu mai merge la școală? Mama ridică din umeri. — Nu se mai poate. Mai am Încă cinci, mai mici, de hrănit. — Știi să scrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
putea fi dezarticulată în cele trei segmente ale patulului buretos, studențesc (așternut direct deasupra parchetului pe-o hârtie de sac). Și în care Ho hiábolos nu întîrzie apoi să se strecoare fluierând, înțolit doar în pijamaua, în dungi alb-verzui, a răposatului soț al Nicoloaicei. Potrivindu-se cu spinarea ridicată pe pernă. Și cercetând, cu nedezmințită minuție, o parte a fișelor din cele două jumătăți ale geamantanului Gabi cel Norocos, desfăcut și sprijinit pe genunchi. În curte, după ce se dezlegaseră de accesoriile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vezi Iar cealaltă-i cum o crezi!..." continua s-o audă, pe hoașcă, băiatul, pradă unui desfrâu liric, chiar și după ce madama trăsese cuverturile peste capetele lor, întinsese păturile, pentru ca nu cumva să-i vadă Dumnezeu ori să-i întrezărească Răposatul. - Să fii bun cu mine, Sinistrate, sufletul meu!... Și-l mai strigase către sfîrșit: Doru!... Doruleț!... Doru! Nu știa cât izbutise să fie de bun cu sufletul ei, însă anumite aptitudini similare dovedise, deoarece, iată, chiar de-a doua zi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
367 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Când îl primeam prin cămăruța din spate și îl serveam cu rahat... Puneam alături de farfurioară și un pahar cu apă rece, de puț. De-ți îngheța dinții... Și făcea mărgele-mărgele într-însa. Iar Răposatul, după ce îi înghețau suficient dinții, îmi spunea "Mărgiculițo". Iar dovadă că mi-a făcut atunci vizită e că nici până în ceasul de față nu mi-a mai înapoiat nici un făraș. - Lasă că-ți dau eu ție făraș. Peste câteva zile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
împăcăm. Să uităm de făraș! Dar, știindu-mă cât sânt de sensibilă la bârfele despre Răposat, nu mai bârfiți... Doar mi-ați fost martore, cât am rămas de paralizată, neînțelegînd nici ce se întîmplă. Când mi-au adus veste că Răposatul s-a făcut fărâme în Munții Bucegi. Luând în stomacul meu fiecare despicătură de stâncă între Brâul lui Răducan și Colții lui Mărgărit... La Crematoriu l-am depus, pentru că nu puteam să îngrop creștinește un buletin, două șosete și 300
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ca, în semn de doliu, să nu mai pronunț un cuvânt, cât voi trăi... Nici cât să înmoi un descântec... Nici cât să arunc un blestem. Și că în noaptea în care mă zvârcoleam dacă să rostesc sau nu legământul, Răposatul, în persoană, mi s-a înfățișat într-un vis și-a cuvîntat: "Ascultă, Marie! Eu nu ți-am cerut să faci jurământ de castitate cu gura. În dauna limbii și a literaturii române... Rămâi profesoară de limba și literatura romînă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Am dat aceeași atenție tratamentului lui, ca și tratamentului meu. L-am supraalimentat. L-am înzdrăvenit. Am făcut din el un sac de calorii. Îmi continuam deci binefacerile. Și, dinspre partea aceasta, așadar, totul era bine... Până azi după-amiază, când Răposatul îmi răsare, din nou, înainte. Se fâțâie iritat pe terasă. Și mormăie și plescăie și mi se adresează ininteligibil, de nu am putut să mă înțeleg în nici o limbă omenească cu el. Iată deci de ce v-am chemat! Să cercetăm
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
își ținu calea sa. Prin ușa de la baie, de afară, madam Nicolici îi comunică din remușcările sale referitoare la soțul său, după care se simțea și acum atât de văduvă. Din părerile sale de rău privitoare la Răposat. Cică spectrul Răposatului se abătuse în această după-amiază, pe aici, pe-acasă. Douăzeci de minute se tot învîrtise pe terasă. Și se arătase extrem de nemulțumit: - D'aia m-am rostogolit și m-am zdrobit eu de stâncă, Marie?! D'aia m-am prăvălit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
terasă. Și se arătase extrem de nemulțumit: - D'aia m-am rostogolit și m-am zdrobit eu de stâncă, Marie?! D'aia m-am prăvălit eu, de la o înălțime de 120 de metri, Mariușcă... Într-adevăr, Sinistratul aflase de mult că Răposatul răposase făcând alpinism și prăbușindu-se de pe un imens perete de stâncă. Dar nu-i dăduse nimeni de înțeles c-ar fi făcut-o cu un anumit scop. - D'aia mi-am făcut praf și pulbere fiecare oscior?! Ca tu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Magherușan, madam Sapiența Celenterache și madam Dragonela Jugureanu. Arătau înzecit mai ruinate decât gazda. Iar a doua lor calitate mediumică era aceea că-l cunoscuseră pe Răposat. - Și nu-ți mai zic ce distins se înfățișa înainte. Dar și ca Răposat se ținea așa chipeș. C-ar fi meritat neapărat păstrat mumificat!... Câte mumii de împărați și de sultani n-ar fi bătut, prin trăsăturile lui agreabile, Răposățelul la fund! - Cine, tantelo Dragonela? Era rudă Răposatul cu Sultanul? - Taci, neglijento! Curg
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înfățișa înainte. Dar și ca Răposat se ținea așa chipeș. C-ar fi meritat neapărat păstrat mumificat!... Câte mumii de împărați și de sultani n-ar fi bătut, prin trăsăturile lui agreabile, Răposățelul la fund! - Cine, tantelo Dragonela? Era rudă Răposatul cu Sultanul? - Taci, neglijento! Curg scamele de pe tine. Ca paiele la botul vacii... Știi că nu se înghesuia după onoruri. Uite ce guler strâmb ai!... Nu era rudă cu Sultanul. Poftim manșetă! Era amic... Se duceau vara în Alpi, la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
evrei își scriau numai consoanele, vocalele rostite între ele pierzîndu-se în negura timpului. Cele patru litere se numeau Tetragrama și erau acum pronunțate ba Yahweh, ba Jehovah, ba Iehova. 362 DANIEL BĂNULESCU Din baie, Sinistratul își dădu imediat seama că Răposatul se referise la lemnul șifonierului, care se umflase și se curbase de atâta amar de nuferi și de apă de lac. Și își și comunică părerea cu glas tare. Nu, fu contrazis de afară. Șifonierul ieșea din discuție. Răposatul fusese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]