KorAP: Find »[drukola/base=răsăritean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...143 >

3,561 matches

Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721

de abordare adoptată: ipostaza ontologică în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei teologii naturaliste 11. În schimb, Tradiția răsăriteană vede în Sfânta Fecioară podoaba întregii făpturi, "termenul cel mai înalt al unei pregătiri de a reprimi pe Dumnezeu, care se urmează în generații încă de la cea dintâi remușcare a lui Adam"12. Prin urmare, libertatea Sfintei Fecioare de a

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
supusă autorității pur spirituale a obștei conduse de bătrâni păstori de suflete, încercați în credință, dar fără altă vocație specială". Doctrina catolică cu privire la relația dintre papalitate și succesiunea apostolică este una extrem de clară pentru tradiția apuseană - replica îndreptățită a tradiției răsăritene nu a întârziat să apară. Papa, urmașul lui Petru, primul dintre apostoli, este considerat vicarul lui Hristos pe pământ, capul văzut al Bisericii acestuia; el este infailibil în credința rostită ex cathedra. Mai mult chiar, Papa este deținătorul absolut al

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
cinci delegați speciali. Cu privire la participarea tuturor bisericilor, la Sinodul II Ecumenic, de exemplu, au fost numai episcopi din Imperiul Roman de Răsărit, ceea ce accentuează supoziția că Teodosie nu intenționase să convoace un sobor a toată lumea, ci numai unul al episcopilor răsăriteni. În condițiile în care ecumenicitatea unui sinod nu se poate defini prin aceste criterii (numărul Sfinților Părinți participanți; reprezentarea lor la sinod, proporția justă a acestei reprezentări; participarea tuturor bisericilor), George Racoveanu se întreabă pe bună dreptate prin ce anume

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
Patriarhului Dositeiu al Ierusalimului. Toate aceste mărturisiri, adevărate cărți simbolice, reprezintă, împreună cu catehismele, o sursă pentru cunoașterea credinței ortodoxe, dar nu un izvor principal. Se cunoștea tentativa catolică de a proba, invocând în susținerea propriei argumentații și opinia unor teologi răsăriteni, Andrutsos și Balanos, că Mărturisirea lui Petru Movilă era calchiată, ca metodă și fond, după catehismul latin al lui Canisius, cel mai răspândit în secolul al XVII-lea. Dacă teza catolică 14 se dovedește, aparent, validă, aceasta se datorează îndeosebi

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
că paternitatea unei asemenea cărți poate fi revendicată de oricine. De fapt, aceasta presupunea că Ortodoxia nu se identifica numai cu Mărturisirea lui Petru Movilă; cu alte cuvinte, Ortodoxia este altceva, nu numai un simplu catehism. Autoritatea supremă în Biserica Răsăriteană este reprezentată de Sinodul Ecumenic. Puși în fața unor chestiuni importante care reclamau o rezolvare rapidă, Părinții Bisericii, adunați în aceste sinoade, sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
presupune a-l recunoaște în procesul de adorare, proces care necesită participarea totală a omului. Potrivit teologiei occidentale, rațiunea naturală construiește o filosofie autonomă, protejată de principiul harului - non tollit naturam -, ceea ce permite teologiei să coexiste cu filosofia naturală. Teologia răsăriteană n-a acceptat niciodată principiul rațiunii naturale, lumen naturale rationis. Revelația creștină nu este o completare a vederii naturale. În teoria sa despre ontologia cunoașterii, Petre Țuțea dezvoltă principiile teologiei apofatice, oferind un răspuns eficient celor care nesocoteau Tradiția Bisericii

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
Evidența reprezintă modelul adevăratei cunoașteri trecute prin filtrul apofatic. Este vorba de noțiunea de cunoaștere vie, cunoaștere-viață, cunoaștere-iubire, în sensul teoriei lui Homiakov. Cu alte cuvinte, Adevărul nu se descoperă decât iubirii reciproce a tuturor. Teologul rus relevă enciclica Patriarhilor răsăriteni trimisă Papei Pius al IX-lea, în 1848: Păstrătorul Adevărului este tot poporul Bisericii, aceasta fiind formula noțiunii de sobor sau de colegialitate. De fapt, unitatea dintre rațiune și credință se stabilește pe măsura apartenenței ființei la Biserică, Stâlp și

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
și cunoașterea finală a celor aleși. Textele patristice care par a nega posibilitatea cunoașterii divine trebuie interpretate pornind de la următorul principiu: cunoașterea fericiților nu va putea niciodată să se adecveze extensiei lucrului cunoscut (adequare amplitudinem rei cognitae). Tributar tradiției patristice răsăritene, Petre Țuțea subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat, un Hristos al discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea Dumnezeirii în sfințenie"9, cu o singură condiție: omul

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
bisericești complete. Credinciosul e obligat să cunoască toate datele care țin de această aspră disciplină bisericească pentru a-și modela comportamentul religios. Preotul se deosebește hotărâtor de credincioși prin faptul că este purtătorul harului. Există o diferență specifică între preotul răsăritean și cel apusean la nivelul împlinirii rosturilor sale2. În Ortodoxie, lumea nu se îngrijește prea mult de preot întrucât felul său de a se comporta nu impietează asupra fondului religiozității. Credința oamenilor este puternică în Dumnezeu, chiar în pofida unor scăderi

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
de dorința de a funda și a descoperi adevărul religiei, plecând de la principiile credinței și ale rațiunii. • Originea lumii. Pentru a rezolva această problemă, Kudreavțev înfățișează două teorii filosofice ale cosmogenezei: teoria regresivă și cea progresivă sau, altfel spus, teoria răsăriteană și cea occidentală. Aceste teorii implică orientarea spiritului și a materiei. Potrivit esenței, ele comportă elemente ale noțiunii de existență creată. Învățătura teologică asupra creației lumii combină cele două teorii ale cosmogenezei, punând accentul pe teoria progresivă. Revelația supranaturală este

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
teologie românească în care găsim tema iconomiei atât de larg expusă și exemplificată pe baza multor texte din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți" (p. IX), potrivit coordonatorului tezei, Pr. Dumitru Stăniloae. Această discuție asupra problemei iconomiei, temă tradițională pentru teologia răsăriteană, a fost actualizată printr-o a doua ediție a lucrării, în care Pr. Chesarie adaugă un capitol substanțial consacrat unor aspecte curente ale realității ecleziologice, precum: Problema asemănărilor dintre creștinism și celelalte religii în gândirea patristică, până la începutul secolului al

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr. Chesarie are o dublă miză. Mai întâi, el vizează dimensiunea științifică, constituind o riguroasă contribuție (o erudiție remarcabilă, o coerență a demonstrației, existența unei bibliografii compozite, cu numeroase surse occidentale și răsăritene) la cercetarea teologică. Apoi, este vorba de o problemă actuală care privește dialogul interconfesional, deschiderea spre alte orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie Gheorghescu poate contribui la o mai bună racordare a tradiției răsăritene la cea occidentală în vederea

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
numeroase surse occidentale și răsăritene) la cercetarea teologică. Apoi, este vorba de o problemă actuală care privește dialogul interconfesional, deschiderea spre alte orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie Gheorghescu poate contribui la o mai bună racordare a tradiției răsăritene la cea occidentală în vederea refacerii acelei legături pierdute. Estetica Ortodoxiei În studiile teologice românești, discuțiile referitoare la o estetică religioasă, serios articulată și bine argumentată, sunt de-a dreptul sporadice, iar atunci când apar, sunt lipsite de o minimă consistență doctrinară

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
liniile unui sistem sau numeroase analogii spirituale în vederea unei bune înțelegeri a psihologiei subtile a creatorului de artă. În fond, textul fundamental al lui Crainic, Sensul teologic al frumosului este un exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
universitar, prin producerea de competențe. În cele din urmă, decizia, ca națiune, ne aparține. Fie vrem să continuăm cu păgubosul amatorism comunist, fie vrem să adoptăm modelul excelenței intelectuale. Să nu încercăm să găsim alți vinovați! Teologie și politică Reflecția răsăriteană asupra raporturilor dintre teologie și politică trebuie să pornească într-un spațiu majoritar ortodox de la presupoziția tradiției sale, ca referință solidă în conturarea unui asemenea demers. O astfel de gândire, care se hrănește dintr-o istorie proprie în mediul occidental

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
modernității, cuprinde studiul aplicat al lui Ștefan Vianu cu privire la relația dintre "politică și teologie la Fénelon"; studiul Alexandrei Ionescu "Chipuri ale binelui comun. Două încercări etico-politice românești", cu referire directă la conținutul revistei "Solidaritatea" (o încercare doctrinară democratică în spațiul răsăritean) și gândirea politică a lui Constantin Stere, o reflecție profund socialistă ce își arogă direcția prodemocratică; textul lui Robert Lazu Maria. Lecții de teologie politică, despre raportul intrinsec dintre mariologie și teologie politică, precum și prezentarea cazului Johann Baptist Metz și

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care Biserica și societatea, depotrivă sunt supuse. Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Genul epistolar creștin concentrează într-o Laus Dei ceea ce, spre exemplu, poemul în proză sau romanul nu poate să

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București, Editura All, 1999. Evdokimov, Paul, Arta icoanei. O teologie a frumuseții, București, Editura Meridiane, 1993. Evdokimov, Paul, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Editura Christiana, 1995. Evdokimov, Paul, Prezența Duhului Sfânt în tradiția ortodoxă, București, Anastasia, 1995. Evdokimov, Paul, Ortodoxia, București, EIBMBOR, 1996. Evdokimov, Paul, Rugăciunea în Biserica de Răsărit, Iași, Editura Polirom, 1996. Evdokimov, Paul, Viața

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
1405, 20 martie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 189: "Invariabilitatea aceasta a Predaniei bisericești, care leagă și pe episcopi, este cheia de boltă a Ortodoxiei. Ea a fost recunoscută și de Scrisoarea Patriarhilor răsăriteni - această scrisoare este numită și Răspunsul patriarhilor ortodocși orientali (răsăriteni) către Papa Pius al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius al

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 189: "Invariabilitatea aceasta a Predaniei bisericești, care leagă și pe episcopi, este cheia de boltă a Ortodoxiei. Ea a fost recunoscută și de Scrisoarea Patriarhilor răsăriteni - această scrisoare este numită și Răspunsul patriarhilor ortodocși orientali (răsăriteni) către Papa Pius al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius al IX-lea, Ad Orientalis. In suprema Petri Sede (6 ianuarie

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
publicisticii religioase, p. 212: "Se proiectează la București apariția unei mari publicații periodice de cultură ortodoxă. Ea ar fi să dea publicului studii științifice de teologie, filosofie și artă religioasă, precum și informații precise și ample asupra vieții creștine din Europa răsăriteană. Între inițiatori se găsesc oameni de credință fermă, de talent și de carte. Este, de asemenea, cert că o colaborare statornică din lumea ortodoxă de peste hotare a fost câștigată viitoarei reviste. Nume strălucite ale gândirii creștine dreptcredincioase s-au alăturat

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel mai bun înțeles, modernă Bisericii noastre ceva mai suferinde: armătura filosofică. Nu este oare o ironie că Biserica Răsăriteană, care a dat cel mai mare și mai strălucit cugetător de esență și origine religioasă, pe Origen, stă astăzi văduvită de gânditori și oarecum în marginile filosofiei? Și este asta din vina doctrinei ei, care nu ar fi propice unei

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
fel de pavază a creștinătății, la adăpostul căreia apusenii s-au putut dezvolta în voie, aceasta nu ar fi înlăturat pe tărâmul strict intelectual care ne preocupă aici motivul jenei amintite". 5 Ibidem, p. 100: "Observația care se face învățăturii răsăritene de către apuseni poate fi aflată și vădită cu privire la toate celelalte comori ale Ortodoxiei. Într-adevăr, dacă comparăm temeiurile întregii vieți spirituale a Răsăritului cu acelea ale apusenilor, fie catolice, fie protestante, observăm că ele au rămas latente în Răsărit, în vreme ce

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]