3,048 matches
-
Marin Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului MAHMUDELE Unul dintre fascinantele obiceiuri care mi-au tulburat copilăria a fost purtatul salbelor de galbeni, de către tinerele fete, duminica la horă. Prin vremuri, miraculosul fenomen a răscolit sufletele multor pictori și scriitori, care l-au transfigurat în nemuritoare opere. Se cuvine o aplecare asupra acelui obicei, cu mai multă atenție și, mai ales, trebuie urmărită evoluția și dispariția sa. În anii dinaintea celui de-al doilea război
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
pentru a ne putea da unele referiri. Nu-i înțeleg scopul - acestei prohibiții - poate va afla tatăl tău mai multe și te rog să-mi scrii și mie. Mai am un pic și termin Magicianul - o carte care m-a răscolit, m-a enervat, mă încîntat -, tu ce părere ai despre ea? Pe aici totul e în regulă...,, ,,...De la o vreme nu știu ce s-a întîmplat cu mine șunt într-o stare pe care nu mi-o pot explica, plictisit, îndurerat, nebun
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
steaua căzătoare La apus, în zbuciumul Unei clipe trecătoare Lăcrimând-o buciumul... Dincolo de deal și ramuri Ce cu frunza bolta-nțeapă, Ale cerurilor geamuri Trag a nopții neagră pleoapă... În unghere stinse-n zare Se înstână stânele, Cumpănele cu căldare Răscolesc fântânele. Peste sat, peste pășune Ultimele paseri zboară, Se zoresc să se adune Pe la cuibul lor de vară. Pe răspântii din pădure Unde ne-am iubit noi, dragă, Pe tăișuri de secure. Sângele de lemn se-ncheagă... Și în taina
GRUPAJ CU POEZII RECENTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371353_a_372682]
-
ne contopim cu știința ,suflete sârmane! Am închis ochii pentru amintirea ultimului vis am vrut să te văd zâmbind ,înainte să plec războiul din noi se-ntinde ,nu va fi interzis privim spre cer cu rugăciune,ultim ajutor armă secretă răscolește imaginații ce trec pe strada pustie vom privi spre viitor! Războiul din noi , e ură care doboară destinul din voința dreptății,călcam în picioare dreptatea ucidem dragostea pură,ne alegem cu chinul nu mai avem lacrimi ,plânge doar singurătatea la
RĂZBOIUL DIN NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371367_a_372696]
-
bate, porumbel zbătându-se în laț patimaș. O gheară de gânduri s-a înfipt tulburător și azi, m-a trezit dintr-o plutire visătoare. Am rămas încremenită, țintuită cu piroane pe crucea revelațiilor. Bubuie încă năvalnic în curgerea vremii emoții răscolite de viață. Mă întorc cu fața spre adolescență. Atunci am învățat să repet pentru auzul inimii: ,, se schimbă mereu chipul zilelor, se răstoarnă tăvălite de drumuri de-a lungul și de-a latul căutării.” Cu ce neputință să încep lepădarea
TREZIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371396_a_372725]
-
iubire să-și pună semnătura pe această poveste nescrisă. Muza să-și înmoaie degetele în călimara nopții să scrie-n mine: Mi-e bine în sufletul tău! Lasă, toamnă, fericirea să fie titulară în jocul de-a iubirea. să ne răscolească frunzele c-un dor astenic cocorii să scuture-n noi o ultimă lacrimă. Așterne-mi sub tălpi covorul roșu să pot trece pragul iernilor la brațul unui vis autumnal. Referință Bibliografică: Vis autumnal / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VIS AUTUMNAL de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371416_a_372745]
-
meteor prin stelele cosmosului... Chiar și Luna pare mai strălucitoare și frumoasă Iar împăcarea-i mai dulce și duioasă... Fiecare coardă de chitară în serenade ne sfâșie, Praful iubirii prin stele se împrăștie... Fiecare notă dintr- un vals amurgit ne răscolește, Amăgind ființa dragă care ne iubește... Fiecare dintre noi avem doruri secrete, uitate... Gări regăsite aiurea într-un miez de noapte, Flori din pomii anilor, de vântul vieții scuturate, Iubiri începute, regăsite sau demult uitate... Emilian Oniciuc (Lican)- 13.05
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
un meteor prin stelele cosmosului...Chiar și Luna pare mai strălucitoare și frumoasăIar împăcarea-i mai dulce și duioasă... Fiecare coardă de chitară în serenade ne sfâșie,Praful iubirii prin stele se împrăștie...Fiecare notă dintr- un vals amurgit ne răscolește,Amăgind ființa dragă care ne iubește...Fiecare dintre noi avem doruri secrete, uitate...Gări regăsite aiurea într-un miez de noapte,Flori din pomii anilor, de vântul vieții scuturate,Iubiri începute, regăsite sau demult uitate...Emilian Oniciuc (Lican)- 13.05
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
prin valuri se tot plimbă storuri trase. Ar fi vrut să-și cearnă crezul peste ziduri de răcoare, Avea cerul mărturie și-n ochi soarele-răsare. Poate a plecat când norii chicoteau din șapte arte Ori săreau din stâncă-n vale răscolind izvoare moarte. Orizontul se trezise înainte cu un ceas: Să nu uiți, în șoaptă-i spuse, să mă-nchizi într-un popas! Pe de-o parte treceau lespezi albe cât privirea seacă, Astă seară voi purcede-n marea mea fără de
PRIZONIERA DE LUMINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371508_a_372837]
-
primul poem, emblematic, Marin Bunget își exprimă crezul artistic, motivându-și demersul astfel: „Eu m-am născut aici a doua oară”, încheiându-și poemul cu următoarele versuri: „Mi-am rătăcit destinul în cuvinte / Și le-am întors cuvânt după cuvânt; / Îmi răscolesc aducerile-aminte, / Dar n-am să știu vreodată cine sunt” (Autobiografie). Tonul testamentar se menține și în al doilea poem, de data aceasta, adresându-se, nu omenirii întregi, nu virtualilor cititori, ci propriilor copii: „Am pus în voi iubirea și grija
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
și Homer Mă sui cu Domnul pân’ la cer. În ora liniștii rotunde, Când orice lucru îmi răspunde, Eu stau și umbrele îmi țes, Le dau contur și înțeles. Mai sriu și câte-o suvenire Cu mâna aprigă, subțire, Mai răscolesc și prin albume Să mai descopăr câte-un nume. Se duse vremurilor voga Când beam târziu cafeaua moca Cu zeii din bătrâna vatră Cu nemurirea lor de piatră. Se-aude prin Levant un vaer, Ce trece-așa ușor prin aer
AMÂNARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371589_a_372918]
-
Publicat în: Ediția nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe-al cerului albastru, cu stele-mpodobit, M-ai ales să-ți fiu Luna și-n noapte să-ți vorbesc, Când răsturnând tristețea, tăcerea te-a lovit Și-a răscolit în suflet fior neomenesc. M-ai ales să fiu mare și somnul să-ți veghez, Când legănat de gânduri ca țărm mi te întinzi, Iar rănile tristeții să ți le bandajez Cu sărutări de valuri să nu mai sângerezi. M-
M-AI ALES de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371628_a_372957]
-
grupajului de poezii, ''Cântând iubirea" și mărturisesc emoțiile care m-au cuprins... Gabriela Mimi Boroianu le-a pus acolo, în filele cărții, spre a mă cocoșa sub dulceața cuvintelor "versate"... Nu spun vorbe mari, spun doar ca poezia ei pătrunde, răscolește, iubește! Senzația aceasta am cărat-o cu mine de la Vâlcea unde am citit-o întâia dată... Nu vreau să vă mai spun nimic despre poeziile ei de frică să nu le decolorez, să nu le amestec culorile... Îmi e teamă
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ȘTII? Autor: Brîndușa Maria Meruțiu Publicat în: Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Uneori Mi-e atât de întuneric, De frig, De liniște și ... De frică Fără de tine, Încât Aș răscoli lumea toată În speranța Că, Poate, Te voi regăsi. În speranța că poate, Acolo, La capătul Cel dintru început al ei, Mă vei găsi De data aceasta Și tu... În speranța Că În brațele Tale Mă voi regăsi. Referință Bibliografică
ȘTII? de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374817_a_376146]
-
copii, rămași orfani după ce a murit soția mea. - Grea lovitură, domnule Marinache... nu știam! Dumnezeu să o odihnească! Acum merită să trăiești pentru ei... - Așa este, zise Marinache... dar deoarece sunt rodul dragostei mele cu Maria, atunci când îi privesc îmi răscolesc durerea ce o am în suflet. Iubirea pentru mine, a murit odată cu Maria. Acum am numai obligații și necesități firești. Obligația mea este să-i întrețin și să le călăuzesc pașii, până vor fi în stare să se descurce singuri
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
pruncii tăi! Sunt încă cruzi și au nevoie de dragoste, pe care de regulă o primesc de la mama lor. - Mamă soacră, eu nu voi putea să înlocuiesc vreodată pe Maria. Ea a rămas ascunsă în inima mea. Vederea lor îmi răscolește durerea, deoarece ea nu mai este, cu ființa ei, lângă mine. - Mache, trebuie să încerci, mai ales că simt că în curând nu vor mai avea nici puținul din iubirea pe care le-am oferit-o eu, deoarece în ultima
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > BRAȚE NOI Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Înmugurite, bătrâne Răscolesc de-a lungul anilor File cu amintiri, scrijelesc amăgiri, Tremură albite Ca-ntr-un dans al înfrigurărilor Cuibărite, neinvitate În trupurile care-au uitat Sentimentul și sensul căldurii. Înmugurite, bătrâne Se ridică și apoi coboară, Ramuri dansate de vânt Ca
BRAȚE NOI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375079_a_376408]
-
Acasa > Strofe > Timp > INTERIOR RĂSCOLIT... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Curg ploi șiroi prin interioare, În noi preling lumi exterioare, Dezbinând după cum doresc, Încropind hăul cum voiesc... N-avut’am interior mai răscolit, Printre tenebre
INTERIOR RĂSCOLIT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373863_a_375192]
-
de ceară și pașii nimănui sub tei subțiri... Tăcând frumos, ca rana îi mai simți cu degete de cretă, peste vânt, scriind scrisori cu dangăt de pământ Si tu adormi, să poți să te mai minți că-n colbul vieții, răscoliți de nori, părinții întorc timpul, rând pe rând, și apa din izvoare, așteptând să-și spele părul veșted de ninsori. Ei vin plecând și pleacă nevenind în pasca aburită, în liniștea de ieri când mirosea a mamă, mai mult ca
EI VIN PLECÂND... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373860_a_375189]
-
scutură mantaua pictată în nuanțe de verde, galben auriu și cafeniu roșcat, de picăturile reci ale dimineții legănându-se ușor în bătaia vântului. Într-un luminiș nu departe de malul râului unde începe desimea pădurii, se zărește bătrânul care tot răscolește cu bastonul covorul cafeniu așternut peste pământul negru și reavăn, în jurul unor buturi înnegrite de vreme. Dar ce o fi pierdut pehlivanul acesta bătrân de moș Gheorghe așa până-n ziuă? El de obicei la ora aceasta își ia micul dejun
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
umbre ce mor, Tăinuid noaptea grea, zori de ziuă scobor. Din luceferi ce sting, calde raze ivind Te alint îndrăgind ochi albaștri mijind. În iubire pășind, cu cuvinte de-alint Peste cer, cu senin, zori de zi răsărind Mă aplec, răscolind, peste visuri topind Te găsesc, alintând, vechi poeme scriind. Te sărut, căutând, peste fragede guri Când sub cer mă aduni, dintre false minuni Și mă pui, alintând, ca pereche să-ți fiu Peste viață iubind, peste tot ce e viu
JOC DE CUVINTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374113_a_375442]
-
râu. A câta oară se acoperă pământul De sângele ce curge peste grâu. Apare Hitler, führer mare, Pornește tancul peste văi. Și cucerește la-ntâmplare Ca să apară oameni noi. Destinul a pornit din Alexandria. Cu Alexandru, marele strateg, Ce a răscolit pământ, cu sabia. Peste război a fost poet. Întreb acum. O consolare, Pentru tot sângele vărsat. De ce atâta- ncrâncenare De ce să faci din viață iad ? Privesc și astăzi, stau pe ace. Politici, tactici, terorism și bani. Doar Dumnezeu a dat
ALTA PACE de PETRU JIPA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375354_a_376683]
-
fantasme adunate între noi Și, pierdută fără vină, deschid ochii cu aplomb, Studiez înmărmurită încăperea ca un romb. Îți simt izul de aloe și-mi dau seama c-a fost vis, Mă târăsc încet din iadul care îmi părea promis. Răscolită de furtuna unui timp imaginar, Las fantasmele morbide în al minții buzunar. (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: CARAVANA ÎNDOIELII... Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1996, Anul VI, 18 iunie 2016
CARAVANA ÎNDOIELII... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375384_a_376713]
-
2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului MARNA, CARTEA DRAGOSTEI Domnul meu, cred că îm faceți curte de mă priviți așa insistent, mi- a zis doamna pe care o admiram fascinat. Îmi uitasem ochii în direcția aceea și tot răscoleam imaginea desfăcând-o în părțile ei componente, până am ajuns la partea cu care privea. Atunci ochii ni s-au intersectat și întrebarea, în loc să mă arunce realității, m-am trezit înălțându-mă în vârful unor cuvinte, cu care speram să
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375446_a_376775]
-
rece. Căutam mereu să-i fac pe plac, avea tot felul de dorințe simple, dar nu totdeauna ușor de împlinit.Trăiam tristețea dulce, târzie de a-i face pe plac, poate ca o întoarcere a gesturilor ei tandre de odinioară. Răscoleam tot orașul după vreun medicament pe care nu-l putea asigura spitalul, nu -mi găseam liniștea și călcam pe cărbuni încinși până găseam ce-i era necesar sau ceea ce-și dorea ea ca mic capriciu. Noi două, inseparabile, unite
TREPTELE TRISTEȚII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375471_a_376800]