1,578 matches
-
Să ai la poftă și poftă bună. Ne vedem mâine dimineață. * În acea noapte am adormit destul de repede, iar visele nu s-au lăsat așteptate, purtăndu-mă în multe locuri, dar m-am oprit în fața bisericii Sfântul Nicolae Domnesc... Încercam din răsputeri să-mi aduc aminte pe când a fost zidită... Un glas parcă îmi șoptea ceva... Mi-am încordat auzul și l-am auzit pe Misail Călugărul, care îmi spunea: “Într-acea vreme odihnind Ștefan vodă la Vaslui, i-au venit olăcari
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Îmbrățișare activă", cum îl numea Noica, aluziv. Și veneau verile, cînd intram în lumea cealaltă, a părinților de la Iași. Zilele înaintau monoton. Buna-dispoziție forțată a tatei, mîncărurile cu sosuri, cu mult mărar și cimbru, umilința sărăciei, mascată de mama din răsputeri. Cristoase, tare nu se îndura să spargă o bancnotă de o sută de lei! De cîte ori citesc facturile cu sume din ce în ce mai umflate, îmi aduc aminte de palmele Ettei lipite de geam, de rochiile ei răstransformate, de poșeta Vuitton, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
anii tineri mărșăluind la ordin pe drumurile Răsăritului bolșevic. „Bat clopotele Putnei” - împărțind durere și sădind nădejdi Domnul (Ștefan) a aflat că o parte din pământul și oamenii Moldovei am fost furați și nu de păgânii cu care lupta din răsputeri, ci chiar de creștinii pe care și-i credea prieteni și frați de credință... Oameni buni... să știți că pe cel nesătul îl bate Dumnezeu în felurite chipuri, când cu vodcă și când cu război și moarte... Că nu-i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
tejghelei pentru a te ajuta, fiindcă dădeai senzația că ai prea puține mâini. Mintea ta bolnavă a început, de atunci, să scrie un scenariu absurd, unul din care nu mai poți ieși fără ajutorul meu... Eu încerc, încerc, încerc din răsputeri să te readuc pe linia de plutire, însă tu fugi, te îndepărtezi, te pierzi în vise adunate unele peste altele. Așa cum un castel confecționat din cărți de joc se dărâmă, la un moment dat, tot așa și castelul acesta al
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Îi îmbrățișă și le mulțumi doborât de emoție pentru darul făcut. Din ziua aceea, după ce își făcea lecțiile, mergea la clubul copiilor, învăța după Metodă primele acorduri apoi, întors acasă, exersa mai multe ore pe zi. Deși se străduia din răsputeri să stăpânească acest instrument mai nărăvaș ca un armăsar neînvățat la călărie, vioara scârțâia cumplit; nu scotea acele sunete melodioase pe care le auzea el la unii violoniști de profesie. - Ei, cum merge cu vioara? îl întrebă într-o zi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
totuși o ocazie senzațională. Păi dacă fata asta, Allison, a Început ca asistentă a Mirandei și acum e redactor la revistă, ei bine, mi-ar plăcea să te văd și pe tine așa. Eu zic să accepți. Se străduia din răsputeri să pară Încântat de treaba asta. Ne Împrietenisem Încă din primul an de facultate la Brown și Îi cunoșteam fiecare intonație, fiecare privire, știam să Îi prind fiecare subînțeles. El Începuse serviciul cu câteva săptămâni În urmă la școala PS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
plin de iubire, Însoțit de o privire Încărcată de mândrie, de parcă ar fi gătit o săptămână Întreagă ca să-și hrănească și să le poarte de grijă copilașilor. Le-am povestit totul despre noul meu loc de muncă, străduindu-mă din răsputeri să descriu o activitate pe care nu o Înțelegeam nici eu pe deplin. Mi-a trecut pentru o clipă prin minte că sună de-a dreptul ridicol să le povestesc cum au sosit fustele acelea de pretutindeni și câte ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Încântată să stea acolo, am mințit la rândul meu. Oricât de mult se străduia bietul recepționer să-i facă pe plac, Miranda Îi găsea mereu nod În papură. Dar, spre meritul lui, recepționerul nu Înceta nicicum să se străduiască din răsputeri să-i facă pe plac și nici nu Înceta să mintă cât de mult o iubea. — Uite ce e, mă Întrebam dacă mașina pe care ai trimis-o să aștepte avionul particular al Mirandei s-a Întors la hotel. — Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
tot și am auzit-o pe una din ele strigându-mi din urmă: — Ești o fată norocoasă, Andrea. Miranda e o femeie uluitoare și un milion de fete ar face moarte de om pentru slujba ta! M-am străduit din răsputeri să nu nimeresc În mijlocul unui mic grup de avocați cu expresii foarte nefericite și am ajuns aproape În zbor drept la chioșcul de ziare din hol, unde un mic kuweitian pe nume Ahmed prezida o mare varietate de titluri sclipitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
decât ar fi fost cazul, și a continuat: — Sper că ne vom reîntâlni curând. Reușisem de-acum să mă instalez pe banchetă fără să mă Împiedic sau să mă fac de baftă În vreun alt fel și mă străduiam din răsputeri să nu mă Îmbujorez, dar simțeam că e deja prea târziu. El a trântit ușa și a privit mașina Îndepărtându-se. Deja nu mi se mai părea câtuși de puțin straniu faptul că eu, care cu două luni În urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să spun sau ce să fac. — Ahn-dre-ah. Nu ți-a spus asistenta domnului Ravitz că am servit prânzul Împreună cu el În nenorocita aceea de cantină cu numai câteva clipe În urmă? m-a Întrebat ea răspicat, de parcă se străduia din răsputeri să nu-și piardă de tot cumpătul. Ce? După toată nebunia aceea, după toată alergătura, după spaima trasă de Sebastian, după telefoanele furioase, după facturarea a nouăzeci și cinci de dolari, după cântecul lui Tiffany de la ușă și după aranjarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
sigur că da, tipa e o cucoană foarte dură - crede-mă, Îmi dau seama de asta - dar am impresia totuși că iei mult prea În serios tot ce se leagă de ea, tu nu crezi? Simțeam că se străduiește din răsputeri ca tonul să-i rămână calm și Împăciuitor. — Poate că asta se Întâmplă tocmai pentru că iau Într-adevăr totul În serios! m-am răstit la el, furioasă pentru că nu voia să mă vadă și că nu mă rugase să vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să Însemne? am Întrebat cu răutate. — Nimic, nimic, s‑a grăbit ea să spună. Nu Înseamnă nimic altceva decât ce am spus: taică‑tău și cu mine nu vrem decât să fii fericită și am impresia că ai muncit din răsputeri În ultima vreme. Sunt toate OK cu tine? M‑am mai Înmuiat puțin, văzând că ea se străduiește atât de mult să mă mulțumească. — Da, mamă, toate sunt OK. Nu sunt deloc Încântată să plec la Paris, ca să știi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să vedem. În timpul meu liber, mi‑am făcut vreo jumătate de duzină de masaje, două tratamente cosmetice și câteva manichiuri. Miranda și cu mine ne‑am Împrietenit la cataramă pe durata acestor tratamente. E foarte plăcut. Ea se străduiește din răsputeri să nu‑mi ceară prea multe, zice că vrea ca eu să mă bucur de Paris, dat fiind că e așa un oraș nemaipomenit și că am norocul să mă aflu aici. Așa că n‑am făcut decât să ne plimbăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
acordate de arbitri. Am fost favorita concursului, dar nu și a juriului, toată lumea va ști de-acum că sunt mai bună decât Cristina și că arbitrii sunt niște slugi ale dușmanilor mei. Dar Dinu a fost acolo, a fluierat din răsputeri Împreună cu Șerban, apoi m-a felicitat și asta m-a făcut atât de fericită! A fost B. cu soția și fetița, a fost doamna dirigintă. Studentul, Ana, Tata-mare, Florina cu maică-sa, Într-un cuvânt, toți. (Am uitat pe Doppy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
avut bietul Jenică din pricina ei cu părinții lui, care sunt niște oameni foarte bine, dar cu idei foarte învechite în unele privințe și n-au vrut să-i admită în ruptul capului să trăiască cu ea, ci au umblat din răsputeri să-l însoare cu o urâțenie despre care ziceau că ar fi o partidă strălucită. Jenică însă, cât e dânsul de drăguț, altfel, are o fire foarte voluntară și le-a declarat categoric că mai degrabă rupe cu toată familia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce speranțe așteptase el toamna asta!... Răspunse trist că a fost totdeauna dornic să-i satisfacă orice pretenții și a făcut toate sacrificiile ca să iasă cu fața curată. Din nefericire, împrejurările nu i s-au arătat favorabile. A muncit din răsputeri și în zadar. E amenințat să-și piarză și micul capital cu care a venit pe moșiile astea. Dumneaei vrea arenda înainte, iar el n-a putut acoperi nici pe cea veche. Se oferă să-i dovedească îndată, cu creionul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
țineți-i de picioare, așa!... Țineți bine, băiete!... Hai, nea Chirilă, hai, scoate cuțitul, c-ai jugănit destui porci și ești meșter! El însuși începu să descheie pantalonii lui Aristide care, dîndu-și acuma seama ce i se pregătește, răcnea din răsputeri. ― Ia răsfirați picioarele, băieți! strigă Chirilă Păun, îngenunchind tacticos cu cuțitul în dreapta. Ține bine! Țăranii se îngrămădeau roată, privind cu ochii lacomi spectacolul. Platamonu se aruncă nebunește între dînșii: ― Nu tăia, Chirilă!... Aoleu!... Omorîți-mă pe mine, măi oameni. Aoleu! Câteva
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o clipă. Dar el începuse să se miște și atunci femeia se potrivi după bărbat. Se îmbrățișară mai strâns decât le îngăduia sărutul, își lipiră tâmplele. Gemeau, încercând fiecare să fie celălalt și neizbutind până la capăt. Străduindu-se totuși din răsputeri. — Uite cum se scutură cabina... șopti Petrache, abia întredeschizând ochii. Nu te mai mișca atâta... — Dacă- mi vine... gâfâi Aurica. Atuncea mai bine strigă... Poate că ea nici nu-i auzi îndemnul și nici nu era nevoie. Erau nemărginiți, pluteau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și înainte de a trage după el poarta cea mare, Petrache se opri în fața cavalerului cu sentimentul că trebuie să-și ia rămas-bun, ca de la o veche cunoștință. Dacă dimineața poarta se deschisese aproape singură, acum trebui să se opintească din răsputeri s-o închidă, de parcă cineva se împotrivea dinăuntru. Orașul izbucni dintr-odată, la picioarele lui, cu luminile de sărbătoare, care i se păru că se învăl mășesc fără noimă. Tramvaiele se bălăbăneau pe o singură șină, firele de înaltă tensiune
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rămaseră fără capete, în fața lui vocea țâșni precum sângele dintr-un gâtlej retezat. — Tu ce cauți aici ? În jurul lui se făcu întuneric, vocea răsuna de pretutindeni, ca și cum cineva ar fi așezat deasupra lui un clopot uriaș în care lovea, din răsputeri, cu barosul. Apele care îl acopereau ca o plapumă se retraseră, i se făcu frig la umeri și la poale, iar locurile unde ar fi trebuit să i se articuleze încheieturile îl ardeau. Mâna uriașă continua să-l strângă de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ritmul. Trase o chiuitură și puse bașii în ritm cu tactul măsurat de bocancul descleiat. Dânga-dânga, dânga-dânga. Intră cu vocea pe tobă. Și apoi : Hai, bibilico, șai, bălășico, și la mâncare, și la culcare, și la futare, mucles ! Și, din răsputeri : Când te văd cu fusta beci, aș intra-n caranfabeci... — Tacă-ți fleanca, păcătosule ! tună Isaia. Aicea se cântă Prohodul, nu Bibilica ! Dacă zici oleacă, încercă Faraon, potrivesc cu acordeonu’. Numa’ o strofă să-mi cânți și io viu hacana
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și din barbă codiță. Deja începe să semene, ce zici ? zâmbi. Se prinse de scara metalică lipită de perete și se cățără, la început cu agilitate, apoi, pe măsură ce se apropia de tavan, cu băgare de seamă. În timpul ăsta striga din răsputeri, pentru a se face auzit de cei doi care îl urmăreau, cu cefele înțepenite și mâna streașină la ochi : Pentru nebuni nu există linii drepte. Nici pentru bețivi. Metrul de croitorie e curbat ca o seceră. Niciun hău nu e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
felinarului. Apoi, dintr-odată, porniră toți să vocifereze. Maca ridică mâinile, ca și cum ceea ce se revărsa asupra lui era o ploaie răcoroasă și roditoare. Și, pentru ca vâlvătaia să nu se stingă, continua să țopăie, strângând pasărea de plastic, care chițăia din răsputeri. — Ce-ai, bă, dilimache, se auzi o voce peste celelalte, ce sari așa ? Te-a făcut mă-ta c-un ninja ? — Care ninja ? se auzi altă voce. ăsta-i făcut cu ce-a rămas pe faianță ! Se pare că asupra
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
stau cu el tot restul anului. M-a instalat într-un apartament de lângă de sala de audiențe și venea la mine în timpul pauzelor și între audiențe. Nu îndrăznesc să-mi doresc ca norocul meu să dureze o veșnicie. Încerc din răsputeri să nu am nici un fel de așteptări. Însă în adâncul meu îmi doresc să păstrez ceea ce am făcut să încolțească. Când împăratul Hsien Feng mă părăsește pentru alte treburi, mi se face imediat dor de el. Mă plictisesc ușor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]