2,812 matches
-
vegheat mereu în ciuda tuturor încercărilor prin care a trecut, și ca un imn închinat Providenței, de aceea Courcelle și Fontaine au vorbit despre niște „Confesiuni” în miniatură. Într-adevăr, și Paulin din Pella, la fel ca Augustin, vorbește despre propriile rătăciri: după ce a căzut în greșeală (poate a fost pelagian, după alții, priscilian) în tinerețe, s-ar fi întors pe calea cea dreaptă la vârsta de patruzeci și cinci de ani. Resimte și el ca și alții dorința de a se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care Domițian și Teodor Ascida (aici, p. ???). Născut la Constantinopol prin 480-490, Leontie povestește într-o scriere a sa în care îi combate pe nestorieni și pe eutihieni că a fost nestorian el însuși, dar s-a lepădat de acea rătăcire datorită anumitor „bărbați divini”. Probabil în urma acestei „convertiri” a fost primit la Noua Laură* , lângă Ierusalim. În 514, Leontie făcea parte din grupul de călugări origeniști izgoniți de egumenul Agapet din Noua Laură; ei aveau să fie reprimiți de către succesorul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în paginile publicațiilor, pe teme ale actualității ori ale istoriei noastre politico-culturale, și-a câștigat statutul de interlocutor cu autoritate al unor specialiști ai istoriei ideologiilor și mentalităților (istorici, sociologi ș.a.), consolidându-și reputația de polemist incorigibil
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
câteva traduceri în limba rusă din nuvelistica lui Al. Vlahuță (Valetul, Pierdut, Inconsolabilii) și Carmen Sylva (Călugărița, Robii), publicate în cotidianul „Bassarabeț” din Chișinău (1898). Aflându-se pe fronturile primului război mondial din partea Crucii Roșii, scrie amintirile Flămânzii, Fragment, Abisul, Rătăciri (Episod de război: Rușii la Grozești), Moș Vrânceanu, Subt impresia focului. Un alt ciclu de povestiri (datând, probabil, din aceiași ani) se organizează narativ în jurul personajului Ionel Năzuință: Dibuiri sentimentale, Amintiri din sat, Amintiri din oraș, Năiță Vânturescu ș.a. Proza
GORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
în viitorul unei societăți fără clase - viitor în care era așteptată să ajungă și lumea occidentală. Tranzițiile românești s-au sfârșit, iar România a ajuns ceea ce și-a dorit de secole - o componentă a lumii occidentale dezvoltate! După secole de „rătăciri prin deșert”, românii au ajuns în sfârșit pe „pământul făgăduinței”, adică în Occidentul dezvoltat. Fără îndoială, ca stat, România este în prezent net mai apropiată de lumea occidentală dezvoltată decât era la sfârșitul perioadei comuniste. Admiterea României în NATO și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nume deseori bizare, sunt implicați în situații, întâmplări, dialoguri ingenios articulate. O vizită așteptată ca un eveniment sărbătoresc se transformă într-o adevărată „ocupație străină”, mutatul într-o casă nouă devine un dezastru, iar plecarea în concediu echivalează cu o rătăcire ș.a.m.d. Prozatorul exploatează eficient potențialul comic al proiectării în negativ, răsturnând datele inițiale ale narațiunii, sau utilizează procedeul amplificării prin repetiție, aglomerare și treptată stilizare în sensul caricaturii. Relatarea, aparent impasibilă, e condusă, în general, spre un final
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
cu multă luciditate: „Nu există un singur ideal pe care această revoluție să nu-l fi trădat, nici o speranță pe care să n-o fi spulberat, nici un adevăr pe care să nu-l fi exilat. Comunismul a devenit, după o rătăcire de 40 de ani într-un pustiu fals revoluționar, o adevărată ortodoxie a degradării omenești” (După 40 de ani). Fermitatea tonului și spiritul critic caracterizează și rubricile culturale în articole precum: Unde e conștiința scriitorilor români?, Domesticirea lui Geo Bogza
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
și alții”, arătându-se că revista va fi „în serviciul naționalismului integral, nu însă în folosul cuiva, ci exclusiv al ideii”, cu aspirația de a deveni „un altar al doctrinei, dar cu acele garanții de intelectualitate care să evite și rătăcirile utopiei și exaltările urii”, „o tribună de românism, unde să se armonizeze tăria credințelor cu discernământul critic, pentru a studia și propune înfăptuiri serioase și durabile”. Deși e mai moderat decât acela al altor publicații similare din epocă (de exemplu
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
1997 la Concursul Uniter, devine metafora unui spațiu utopic, unde fiecare are dreptul de a visa și a face tot ceea ce își dorește. Dar personajele sunt, chiar prin plăcerea de a povesti de dragul poveștilor și prin obsesia călătoriilor pentru satisfacția rătăcirii, dornice de o libertate la care uneori nu au acces din cauza îngrădirilor sociale. Și „întoarcerile” devin uneori imposibile, oamenii se complac în pesimism și cultivă compensator vorba de duh: istorisind, ei simt că devin mai buni. Chilipir de om pe
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
Mincu, „Cristal”, GL, 1967, 34; Emil Manu, „Cu soarele în brațe”, „Viața militară”, 1969, 2; Mircea Oprea, Sensibilitate, savoare, umor, ATN, 1983, 9; Nicolae Georgescu, „Lacătul apei”, LCF, 1987, 30; Daniel Nicolescu, Călătorii morale, RL, 1987, 16; Dumitru Țiganiuc, Călătoria rătăcirii și imposibila întoarcere, „Hyperion”, 1997, 1-2; Micu, Scurtă ist., III, 120; Popa, Ist. lit., II, 941; Andrei Milca, Alexandru D. Lungu și credința în a fi scriitor, „Cronica română”, 2003, 3086. A.Ml.
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
mai înțelepți”, iar intenția lui secretă este chiar să devină, cum spune ucenicul său, „omul care a detronat zeii și le-a luat puterea”, ceea ce îl și apropie de familia lui Faust. Dar Manole își va ispăși prin sacrificiu păcatul rătăcirii sale de supraom, descoperind astfel „piatra unghiului” - „simțul umanului, solidaritatea cu omul”. Deși piesa, ca orice „moralitate medievală”, se petrece într-un timp imemorial, mitic, implicațiile ei se vor actuale și chiar premonitorii prin personajul homo tehnicus/homo abstractus, „monstru
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
mereu, în ciuda tuturor încercărilor prin care a trecut, și ca un imn închinat Providenței, de aceea Courcelle și Fontaine au vorbit despre niște „Confesiuni în miniatură”. într-adevăr, și Paulinus din Pella, la fel ca Augustin, vorbește despre propriile-i rătăciri: după ce a căzut în greșeală (poate a fost pelagian sau, după alții, priscilian) în tinerețe, s-a întors pe calea cea dreaptă la vîrsta de patruzeci și cinci de ani. Resimte și el, ca și alții, dorința de a se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
origenismului palestinian, printre care Domițian și Teodor Ascida (cf. p. 000). Născut la Constantinopol prin 480-490, Leonțiu povestește într-o scriere a sa împotriva nestorienilor și a eutihienilor că și el a fost nestorian, dar s-a lepădat de acea rătăcire datorită anumitor „bărbați divini”. Probabil în urma acestei „convertiri” a fost primit la Noua Lavră, lîngă Ierusalim. în 514, Leonțiu făcea parte din grupul de călugări origeniști izgoniți de egumenul Agapet din Noua Lavră; ei aveau să fie reprimiți de către succesorul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și, în cel mai înalt grad, primejdioase. Lectura aceasta va fi nepolitică. Nu m-ar mira ca și ea să atribuie drumurilor (confuze, întortocheate) ale protagonistului anumite înțelesuri mitice, la fel ca și cuplului central, oarecum în felul în care rătăcirile prin iarna grozavă din Căderea în lume ale naratorului și ale mai vîrstnicului său prieten au părut unui student, ca ținînd mai degrabă de miticul eliadesc decît de politic, așa cum credeam noi, care vedeam în ea iarna nemulțumirii noastre și
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
ar fi trebuit.-De ce să mai privesc cum soarele răsare... XII. GÂNDURI, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. Gânduri 1 poate că ieri n-a fost vreodată deși deznădejdea s-a întrupat în rătăcire cu priviri de căprioară și aerul ce îl împărțim la doi îl respirăm pe rând sau amândoi o dată poate că mâine nu există și așteptarea stă pe suflet ca o eternitate stranie ce plânge cu ochii închiși iar a găsi
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
pe suflet ca o eternitate stranie ce plânge cu ochii închiși iar a găsi iubirea perfectă e ca și cum ai căuta metafora supremă într-o glăsuire fără cuvinte 2 ... Citește mai mult Gânduripoatecă ieri n-a fostvreodatădeși deznădejdea s-a întrupatîn rătăcire cu priviri de căprioarăși aerul ce îl împărțim la doiîl respirăm pe rând sauamândoi o datăpoatecă mâine nu existăși așteptarea stă pe sufletca o eternitate straniece plânge cu ochiiînchișiiar a găsi iubirea perfectăe ca și cum ai căutametafora supremăîntr-o glăsuire fărăcuvinte... XIII
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
se-ncurcă,Fuse trist cât a plouat,Trist mai pare totul, încă...... XV. POATE, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1676 din 03 august 2015. Poate poate că ieri n-a fost niciodată deși deznădejdea s-a întrupat în rătăcire cu priviri de căprioară și aerul ce îl împărțim la doi îl respirăm pe rând sau amândoi o dată * poate că mâine nu există și așteptarea stă pe suflet ca o eternitate stranie ce plânge cu ochii închiși iar a găsi
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
aproape întotdeauna împotriva voinței mele și parcă silit; visarea mă odihnește și mă distrage, gândirea mă obosește și mă întristează (...). Uneori visările mi se continuă printr-o meditație, dar mult mai des meditațiile se continuă prin visare; și în timpul acestor rătăciri, sufletul meu hoinărește și plutește prin lume pe aripile închipuirii, în extaze care întrec orice altă voluptate." Descoperă, amintindu-și de doamna de Warens, prietena sa din tinerețe, că pentru a iubi are nevoie de reculegere. Ca mai târziu mulți
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
Cantacuzino, D. traduce, după intermediarul grecesc al lui Nichifor Theotochis, apărut la Leipzig în 1769, lucrarea unui autor convertit la creștinism, care atacă iudaismul, numită, în tălmăcirea tipărită la Iași în 1771, Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor. Un indiciu al înclinațiilor literare ale lui D. sunt și cele câteva zeci de „stihuri politicești” ce prefațează textul tălmăcirii. Prin ordinul generalului P. A. Rumeanțev adresat mitropolitului Gavriil Callimachi, D. este însărcinat cu traducerea unei lucrări legislative, Nacazul (1767
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
Teatron politicon, adecă priveliște politicească, după manualul de educație a principilor al lui Ambrosius Marlianus, și, sub titlul Zăbava fantasiei, zece capitole din Gli scherzi geniali a italianului Gian Francesco Loredano. Traduceri: Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor, Iași, 1771; Învățătură a însuși stăpânitoarei măriri Ecaterinii II, Iași, 1773. Repere bibliografice: Iorga, Ist. bis., II, 170; Cartojan, Cărțile pop., II, 273; Iosif Pervain, Soarta unei cărți rusești din 1767, în Moldova și Țara Românească, ST, 1951, 3
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
Eugen Ionescu în viața de toate zilele. Alt memorial, Cenușa zilelor (2002), acoperă, sub formă de jurnal, perioada 1997-2001, parcursă alternativ la München și București. Proză propriu-zis narativă, scurtă, de fină penetrație psihologică, cuprinde volumul Filigrane (2000). Foarte scurt, romanul Rătăcire (1995) se reduce, în fapt, la un episod de tip kafkian, având asemănări și cu proza lui Alain Robbe-Grillet. Înregistrarea minuțioasă a faptelor în desfășurare, a situațiilor traversate de protagonist, muzeograful T., a percepțiilor și senzațiilor acestuia include și retrăiri
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
la țară, la Praga), nu fără ca, într-o mică secvență, procedarea autenticistă să fie ruptă de imixtiunea auctorială, ce își asumă atributul omniscienței. Monologul interior al lui T. continuă în romanul Mărturisirile unui neisprăvit (1999), în volum fiind reluat și Rătăcire. Aici, un „prieten” al autoarei, defunct, își anunță repetat intenția de a-și povesti viața, dar în loc să o facă, formulează mereu felurite reflecții, privind îndeosebi condiția insului neînseriabil. Solilocviul cuprinde și amintiri: din adolescența locutorului și mai ales din perioada
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
1966; Unde și interferențe, București, 1969; Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, București, 1970; Cioran, jadis et naguère, Paris, 1988; O viață-n bucăți, București, 1992; ed. București, 2001; Despre, despre, despre..., București, 1995; ed. București, 2000; Rătăcire, București, 1995; Mărturisirile unui neisprăvit, București, 1999; Filigrane. Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, București, 2000; Cenușa zilelor. Jurnal (1997-2001), București, 2002. Traduceri: Zaharia Stancu, Hunde..., București, 1954 (în colaborare cu Ernst Ossorowitz); ed. (Rumänische Ballade), Berlin
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
43; Ov. S. Crohmălniceanu în dialog cu Mariana Șora, CC, 1994, 4-5; Ion Pop, Asistând la tragicomedia istoriei, ST, 1994, 10-11; Octavian Soviany, Măștile care dezvăluie, APF, 1995, 1-2; Ov. S. Crohmălniceanu, Din roadele exilului, L, 1996, 19; Elena Beram, „Rătăcirile” Marianei Șora, JL, 1996, 49-52; Octavian Soviany, Despre neisprăvire, LCF, 2000, 27; Micu, Ist. lit., 727-728; Roxana Răcaru, Pledoarie pentru bucurii mărunte, RL, 2001, 5; Daniel Cristea-Enache, Un Oblomov care scrie, ALA, 2001, 550; Popa, Ist. lit., II, 1147; Petraș
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Testamentele celor doisprezece patriarhi apare foarte frecvent o expresie sinonimă: „duhul” sau „duhurile de amăgire”. Am putea întocmi un dosar de dimensiuni reduse cu privire la această problemă, abordând cele două variante, de singular și de plural. Un singur duh, paradigmatic, al rătăcirii. Acesta este înfățișat permanent în opoziție cu un alt duh, cel al adevărului, cum se întâmplă, de exemplu, în Regula comunității, III, 18‑IV, 26. În acest text, normativ pentru comunitatea din Qumran, se spune că Dumnezeu a așezat în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]