2,941 matches
-
mare diversitate de țeluri ale activității econo-mice, cuantificate în grade diferite și incomensurabile între ele: nu există mai multă comensurabilitate. În aceste condiții, activitatea urmează cutuma și tradiția, realizează scopurile tradiționale, stabilite cu ajutorul mijloacelor tradiționale"23 . În alți termeni, principiul raționalității emerge și se impune la un moment istoric dat, cînd apar formele schimbului comercial și monetar. În societățile anterioare, cum arată O. Lange, activitatea economică își realizează scopurile cu ajutorul tradiției și al mijloacelor stabilite prin aceasta, fără a proceda la
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
analiză rezonabilă a unora sau a altora. Scopurile sunt stabilite cu ajutorul moralei, aprobate de către religie și uneori sancționate prin legislație. Astfel, domnia rațiunii ar începe odată cu apariția capitalismului. Se poate pune întrebarea: cum este in-terpretată această emergență istorică a prin-cipiului raționalității? Analiza lui Lange precizează următoarele elemente înlănțuite: a) dezvoltarea raționalității este legată de dezvoltarea producției comerciale capitaliste. Activitatea orientată spre cîștig devine una fondată pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu ajutorul moralei, aprobate de către religie și uneori sancționate prin legislație. Astfel, domnia rațiunii ar începe odată cu apariția capitalismului. Se poate pune întrebarea: cum este in-terpretată această emergență istorică a prin-cipiului raționalității? Analiza lui Lange precizează următoarele elemente înlănțuite: a) dezvoltarea raționalității este legată de dezvoltarea producției comerciale capitaliste. Activitatea orientată spre cîștig devine una fondată pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc., sunt primii agenți economici supuși prin-cipiului raționalității; b) originalitatea interpretării
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
înlănțuite: a) dezvoltarea raționalității este legată de dezvoltarea producției comerciale capitaliste. Activitatea orientată spre cîștig devine una fondată pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc., sunt primii agenți economici supuși prin-cipiului raționalității; b) originalitatea interpretării lui Lange este de a-și fi propus să fie încă mai generală: principiul raționalității, care se impune mai întîi în condițiile particulare ale sistemului capitalist în curs de apariție, tinde să devină un principiu general de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc., sunt primii agenți economici supuși prin-cipiului raționalității; b) originalitatea interpretării lui Lange este de a-și fi propus să fie încă mai generală: principiul raționalității, care se impune mai întîi în condițiile particulare ale sistemului capitalist în curs de apariție, tinde să devină un principiu general de comportament. El se răs-pîndește și se impune, în mod progresiv, în toate sectoarele de activitate socială: activitatea economică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sistemului capitalist în curs de apariție, tinde să devină un principiu general de comportament. El se răs-pîndește și se impune, în mod progresiv, în toate sectoarele de activitate socială: activitatea economică este domeniul cel mai vast de aplicare a principiului raționalității și, în egală măsură, cel în care acest principiu a apărut mai întîi, dar nu este singurul. Pe de altă parte, principiul economic și-a cucerit și continuă să-și cucerească noi domenii de aplicație (tehnica, strategia militară, cercetarea științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a cucerit și continuă să-și cucerească noi domenii de aplicație (tehnica, strategia militară, cercetarea științifică). În sfîrșit, se regăsește aici dificultatea de a sesiza specificitatea științei economice. Economia este pretutindeni. Practica economi-că pozează ca sursă, ca matrice a întregii raționalități. Raționalul cîștigă, în mod progresiv, toate celelalte aspecte ale practicii sociale. Fără a aprofunda aceste considerațiuni privind natura economiei, ne vom limita să propunem, în continuare, cîteva definiții ale unor economiști de largă formație științifică. Astfel, un econometrician ca E.
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cetății și controlul acțiunilor umane revin oamenilor, ceea ce evident nu e lipsit de riscuri. Machiavelli era conștient de existența acestor riscuri, pentru că oamenii au capacități limitate. Totuși, sfidarea modernității se accelerează atunci cînd virtutea se extinde pînă la a deveni raționalitate. Odată cu raționalitatea omul accede la însuși fundamentul societății și nu doar la gestionarea acesteia. Acum apar teoriile moderne ale contractului social. Remarcabilă mi se pare mai ales cea a lui Hobbes, pentru că ea combină, într-o manieră specifică, aportul filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
controlul acțiunilor umane revin oamenilor, ceea ce evident nu e lipsit de riscuri. Machiavelli era conștient de existența acestor riscuri, pentru că oamenii au capacități limitate. Totuși, sfidarea modernității se accelerează atunci cînd virtutea se extinde pînă la a deveni raționalitate. Odată cu raționalitatea omul accede la însuși fundamentul societății și nu doar la gestionarea acesteia. Acum apar teoriile moderne ale contractului social. Remarcabilă mi se pare mai ales cea a lui Hobbes, pentru că ea combină, într-o manieră specifică, aportul filosofic al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ideii unei valori proprii, sau virtuți, a omului. Probabil cel mai important aport al economiei politice este de a traduce această caracteristică universală a omului în termeni economici. Conceptul de interes reprezintă transpunerea economică a virtuții lui Machiavelli sau a raționalității carteziene. Altfel spus, a te preocupa de propriul interes e consecința naturală și universală a unui comportament fondat pe rațiune. Apărut la sfîrșitul secolului al XVII-lea, fiind utilizat pentru prima dată într-o manieră științifică de către cardinalul Rohan în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Joseph Raz34, alt liberal virtuos, în vogă în SUA. Un alt tip de abordare aparține comuni-tarienilor americani (Michael Sandei, Alisdair Mac Intyre, Michael Walzer), care consideră virtuțile drept principii impersonale, izvorîte dintr-un anumit context moral, în care nu cri-teriul raționalității este determinant, ci mai curînd cel al tradiției și credinței. Mac Intyre acuză Iluminismul de a fi distrus viziunea teleologică, holistă, asupra naturii umane, instituind o falsă moralitate, bazată pe principiul hedonistic (Bentham, Mandeville) sau pe imperativul categoric (Kant), pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
un "încarcerat în Istoria unidimensională a evenimentelor empirice" (Henry Corbin). Așa-zisul iluminism este, de fapt, întunecime, pentru că omul își pierde Cerul. Rezultatul acestei tranziții de la o viziune teleologică ce postulează o ordine morală independentă de voința omului la o raționalitate practică imanentă este tocmai faptul că nu mai putem distinge, așa cum făcuseră Aristotel și discipolii săi, între ceea ce suntem (aici și acum) și ceea ce ar trebui să fim (dar nu suntem decît în virtualitate). Actul și putința se contopesc; diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
calculată nu indivizilor, ci genelor. Este posibil, deci, să situăm, să considerăm individul la intersecția mai multor sisteme de acțiune raționale, dar care nu se unifică, nu se sintetizează în mod rațional. Dincolo de individ, este posibil de atribuit o anumită raționalitate subiecților colectivi, cum sunt partidele politice sau statele. Din punctul nostru de vedere, atît ideologia individualistă, cît și cea holistă, nu sunt decît reprezentări parțiale. Fiecare declară drept primordiale anumite caracteristici ale vieții umane, cărora le subordonează altele. O viziune
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sunt puse în mod serios la îndoială. O contribuție deloc neglijabilă la dezvoltarea noii analize a piețelor, comportamentelor și strategiilor actorilor implicați a adus-o teoria modernă a jocurilor. De asemenea, trebuie reținut aici conceptul de "analiză în termeni de raționalitate limitată", introdus de Simon în știința economică, ca și cel de "raționalitate procedurală". Aceasta înseamnă a ține seama de complexitatea situației în care fiecare actor individual sau organizație ia deciziile, de imperfecțiunile și costurile informației, de multitudinea constrîngerilor, de sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dezvoltarea noii analize a piețelor, comportamentelor și strategiilor actorilor implicați a adus-o teoria modernă a jocurilor. De asemenea, trebuie reținut aici conceptul de "analiză în termeni de raționalitate limitată", introdus de Simon în știința economică, ca și cel de "raționalitate procedurală". Aceasta înseamnă a ține seama de complexitatea situației în care fiecare actor individual sau organizație ia deciziile, de imperfecțiunile și costurile informației, de multitudinea constrîngerilor, de sistemul criterial și analiza comparativă a avantajelor și dezavantajelor, condiții în care capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
numeroși discipoli, cum ar fi: Cheung, Demsetz și Williamson 51. Alți autori, cum sunt Alchian și Marschak, au mers chiar mai departe, țînînd seama în analiză nu numai de situațiile de incertitudine, dar și de agenții nemotivați și lipsiți de raționalitate, de logica selecției naturale și de convergența intereselor. În analiza firmei, ei pun în prim-plan "eficacitatea producției de echipă", dar se interesează în egală măsură și de economia organizațiilor, a deciziilor și a informației. Lucrările autorilor amintiți au produs
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în fapt piețe implicite, relațiile interindividuale sistematizate constituind de facto si de jure adevăratele instituții importante, pe care organizațiile și instituțiile consacrate nu ar face decît să le colecționeze și să clădească pe baza lor o întreagă și inutilă suprastructură. Raționalitatea agenților economiei apare deci între determinantele de bază ale fenomenului econo-mic, entitățile colective suprastructurale putînd fi reduse la relațiile interindividualc care le structurează. Astfel, instituționalismul nu ne mai a-pare ca o doctrină de mare consistență și pro-funzime, ci ca
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
I. Katzenstein, F. L. Pryor și alții)57". În aceeași mișcare a istoriștilor contemporani, mai pot fi menționați adepții "econo-miei convențiilor". Aceștia sunt, totodată, adepți ai individualismului metodologic, iar lucrările lor dezvoltă ca și ale comportamentaliștilor teorii privind piața, firma, raționalitatea, organizarea, accentul principal căzînd pe piață și firmă, care funcționează în baza unor "convenții constitutive", a unui cadru comun care permite analize intersau trans-disciplinare (economice, sociologice, istorice), ca și vindecarea rupturii dintre reflecția teoretică și practica economico-socială, între abordarea individualistă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
diferite probleme afective. Emotivitate mare față de persoana sau obiectul din desen. În general deseneaza mai mare persoanele de care se tem sau pe care le iubesc (bogația detaliilor și repartiția obiectelor în spațiu) -detalii numeroase-preferință; -lipsa detaliilor respingere; -lipsa de raționalitate în repartizarea obiectelor, desenul fără punct de sprijinun semnal în legatură cu dezvoltarea mintală a copiilor. d)MODUL ȘI ORDINEA ÎN CARE ESTE EFECTUAT DESENUL: -copilul desenează un obiect înaintea altuia conform cu valoarea afectivă pe care i-o atribuie; -acționează
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
lumea sentimentelor ca sursă a haoticului, a forțelor distructive, Kraus credea că fantezia și creativitatea își au sursa în sensibilitate. Fără o autentică adeziune afectivă la valori, intelectul omului degenerează și poate să devină un instrument al bestialității. Pentru Kraus, raționalitatea nu aparținea lumii celor mai înalte valori, valorile etice și estetice. În raționalitate, el vedea doar capacitatea de a identifica cele mai potrivite căi și mijloace pentru atingerea țelurilor superioare. Kraus și Weininger au fost preocupați însă, în egală măsură
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și creativitatea își au sursa în sensibilitate. Fără o autentică adeziune afectivă la valori, intelectul omului degenerează și poate să devină un instrument al bestialității. Pentru Kraus, raționalitatea nu aparținea lumii celor mai înalte valori, valorile etice și estetice. În raționalitate, el vedea doar capacitatea de a identifica cele mai potrivite căi și mijloace pentru atingerea țelurilor superioare. Kraus și Weininger au fost preocupați însă, în egală măsură, să distingă net intelectul și sensibilitatea, cunoașterea și valorile. Aceasta va fi și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pentru o varietate de activități între care există doar asemănări parțiale.32 Când reflectează asupra unor întrebări pe care și le-au pus filozofii, cum este întrebarea privitoare la semnificația expresiilor limbajului, Wittgenstein pornește de la supoziția că nu există o raționalitate superioară celei pe care o conține și o exprimă modul obișnuit de a trăi și de a acționa al oamenilor. Cu toții suntem de acord că o expresie a limbajului are sens dacă ea este folosită așa cum o folosesc ceilalți membri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fel, și-a legat Russell speranțele într-o societate mai luminată, mai tolerantă și mai sensibilă la suferință. Cu greu am putea găsi un sistem de referință mai potrivit pentru a caracteriza orientarea gândirii lui Wittgenstein decât acea pledoarie pentru raționalitate, pe care Russell nu numai că a susținut-o cu strălucire, dar și-a asumat-o totodată, cu seriozitate și onestitate, de-a lungul unei vieți îndelungate. Din 1911, atunci când Wittgenstein îl va cunoaște pe Russell și va deveni studentul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
social democrat 70 3.5. A treia cale 71 4. DINAMICA SISTEMELOR ECONOMICE 76 4.1. Teoriile moniste 76 4.2. Teoriile pluraliste 78 4.3. Alte interpretări ale dinamicii sistemelor economice 79 5. STATUL, SCHIMBUL, 83 GLOBALIZAREA, HAOSUL, ORDINEA, RAȚIONALITATEA 83 ȘI SISTEMELE ECONOMICE 83 5.1. Statul și sistemele economice 83 5.2. Schimbul și sistemele economice 85 5.3. Globalizarea și sistemele economice 89 5.4. Haosul și sistemele economice 93 5.5. Ordinea, dezordinea și sistemele economice
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ECONOMICE 83 5.1. Statul și sistemele economice 83 5.2. Schimbul și sistemele economice 85 5.3. Globalizarea și sistemele economice 89 5.4. Haosul și sistemele economice 93 5.5. Ordinea, dezordinea și sistemele economice 97 5.6. Raționalitatea și sistemele economice 102 COMPLEXITATEA SISTEMELOR ECONOMICE 105 7. MARI SISTEME ECONOMICE CONTEMPORANE 121 7.1. Statele Unite ale Americii 121 7.2. Japonia 168 7.3. Germania 179 7.4. Sistemul economic islamic 192 7.4.1 Iranul 197 7
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]