1,939 matches
-
pe dumnezeul meu, domnule Ioanide,salvezi o colecție strânsă cu trudă. După Gorgonă, Hagienuș aduse înfășurat în jurnal un medalion destul de mare, înfățișînd un cap de războinic, cam în stilul Verrocchio. Coiful era făcut din piese îmbucate ca și coada racului, iar coama lui era un mic dragon solzos. Apoi Hagienuș veni cu un cap de bărbat grec cu barba plesnită într-o parte, remarcabil prin impresia de păr uns cu ulei pe care o făcea marmura; după aceea cu un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și speriată. — Sludden m-a trimis să cumpăr țigări și nu-i place deloc să aștepte. Lanark observă că mîna lui cu dragonită se strîngea pregătindu-se s-o lovească. Și-o înfundă în buzunar, unde se agită ca un rac. Gay nu băgă de seamă. îi spuse pe un ton melancolic: — Ești un tip foarte puternic, Lanark. Cred că aș putea merge cu tine, dacă m-ai susține. Dar Sludden nu renunță niciodată. îi întinse o mînă pe care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu mucii curgând luminare pe buza de sus, și, brusc însuflețiți, țăranii începură să-și dea cu părerea, ba că ar fi ca pieptul de gâscă, ba ca piciorul bălos al melcului, ba ca mușchiul moale și fraged din crusta racilor fierți. Pân-la urmă, în ciuda îndemnului la chibzuială al popii, înfierbîntați de șliboviță, câțiva săteni apucară săpăligi și țăruși cu ascuțișul călit în foc și începură să spargă gheața. Făcură și focuri împrejur, ca să scoată cu totul bivolul înaripat la iveală
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ciudatele, tulburătoarele experiențe din acea noapte. Tăvălindu-se sub cearceaf de râs, Vasilica îi șopti în urechi Mariei că fusese cu Cedric, negrul, în vreo două locante, unde dansaseră și negrul aruncase cu banii în dreapta și-n stânga, că mâncaseră raci mari de tot cu gheață pisată împrejur și băuseră o licoare în flăcări. Negrul sorbise din ea și deodată suflase o limbă de foc spre tavan, ca un balaur, de afumase prismele de cuarț ale policandrului. Și apoi ieșiseră pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
statuari, într-adevăr albi ca marmura, încît ochii deveneau neliniștitori și obsedanți pe fețele lor elene. Umerii îi aveau împodobiți cu constelații arzînde, formând zodii limpezi ca pe abțibildurile de pe pahare. "Băieții veseli", cum îi mai numea orbul, puteau fi Raci, Scorpioni, Capricorni sau Fecioare, depinde de cât de înalt era rangul lor în ierarhie. Ei se mișcau printre noi și totuși erau nevăzuți, auzeau tot ce spunem, chiar în intimitatea caselor noastre, și totuși nimeni nu bănuia unde își țin
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Muzica se încinse într-o sîrbă-ndrăcită, întreruptă de chiuituri sălbatice. Fetele transpirate începură să sufere mângâieri aspre pe țâțe și pe bucile late ce se zăreau acum bine sub cămeșile cusute cu arnici la gât și la mâneci. Roșii ca racii fierți, flăcăii apucau prin pânza aspră, cu disperarea înecaților, dâmbul din față al fetelor cu care jucau, încercînd să-nfigă degetele adânc în brazda lor dintre pulpe. Vasili, căruia se părea acum că visează, văzu cu uimire cum și muierile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
oraș, nici nu-ți vine să crezi. Au o fîn-tînă acolo în mijloc unde toți aruncă bănuți, e așa, covor de bănuți pe fundul ei. Să legi un magnet de o sfoară, știi cum i-ai aduna? Cîrduri-cîrduri, ca pe raci!"), țărănușul din Teleorman, mort după panarame de bâlci și vârât cu totul sub papucul neveste-și. Acum două săptămâni am primit ordin de evacuare. Blocul de pe Uranus, falusul mîndru-al orașului, trebuia să fie dat jos, într-o singură dimineață, a
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sau în înjurături, care erau expresii ciudate, spuse la supărare, pline de cuvinte interzise. La Mircea acasă nu se-njura și nici nu se drăcuia. Doar foarte rar, când rămânea fără țigări, de exemplu, tatăl lui se făcea roșu ca racul la față, trântea și bufnea și mai scăpa cîte-un "Pastele mă-sii!" Mai zicea și "moaș-ta-n cur" sau "moașă-ta pă gheață", dar astea nu erau înjurături, așa-i vorbea el lui Mircișor când era bine dispus și glumea. Dar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ajunseseră-n capul străzii și se opriseră la un aparat de sirop. Nici vorbă n-a mai fost însă să-i cumpere siropul. Acolo, de față cu vânzătorul, luase câteva la fund, și se-ntorseseră, el plângând, mama roșie ca racul de rușine, să dea-napoi filmul pe care băiatul, chipurile, îl uitase-n buzunar. Seara o încasase și de la tatăl lui. N-aveau nimic în cutie. Cine să le scrie lor? Foarte rar, de sărbători, mai primeau cîte-o felicitare de la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Își coseau nasturi de plapumă la cămașă... Când erau Căciulescu sau Puiu Călinescu, dar mai ales la emisiunea "Comici vestiți ai ecranului", cu Stan și Bran sau Chaplin, tatăl lui râdea până se-neca, se sufoca, se făcea roșu ca racul și vinele de pe frunte i se umflau să pleznească. Se tăvălea pe covor de râs. Dacă te uitai atunci la el ți se făcea frică, fiindcă arăta de parcă ar fi rost cuprins de o mânie distrugătoare. Îl dureau dup-aia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Sf. Dumitru, iar înainte aveau o fabrică de mase plastice, fațadă jalnică de geamuri înnegrite și sparte. Mortăciuni hidoase zăceau pe marginea străzii. Lăturile întregii piețe de legume erau vărsate aici la canal. Aici erau spălați cu furtunul peștii și racii, încă vii, de la hala de-alături. Herman ura hala, în interiorul împuțit al căreia își amintea măcelăria cu pereți de faianță ca o morgă, unde cârligele de care o dată atârnaseră jumătăți de vită și de porc clincheteau acum goale, unde măcelarii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
extraplați, prin fante incredibil de subțiri, care depuneau la comandă sute de ouă cât corcodușele, aruncate apoi, printre gratii, spectatorilor. Dresorul era-mbrăcat complet în purpuriu, strâns bine-n corset, iar în jurul mustăților daliniene, care-l făceau să semene cu un rac fiert uriaș, înfășurase sârmă de aur. Spectaculos era momentul când, încălecat pe unul dintre animalele sticloase, cu ciocuri retezate oblic ca acele de seringă, celebrul Eduard scotea un strigăt scurt, iar puricele-și destindea brusc picioarele, înălțîndu-se fulgerător până sus
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în spatele blocului și le lăsau apoi să sară și să se zbată, fără cap, pline de sânge, până încremeneau pe pământ. Tatăl începuse să țipe la el din senin și să-l scuture ca un apucat. Se făcuse roșu ca racul la față: " Cine ți-a spus să zici așa? De la cine ai învățat? Mă nenorociți, mă băgați în pușcărie !" Mama se repezise și ea să-l țină, să nu-l bată, ieșise ceva cu atât mai înfricoșător cu cât Mircea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să ajungă până la corabie. O luă, pășind stângaci pe patine, pe uliță, prin spatele bisericii, depăși prăvălia ce mirosea a cârnați cu ghimber și coborî spre iazu-nghețat. Nu ninsese de două zile, și gheața era limpede, de culoarea fisticului. Un rac mare și negru era prins în gheață, chiar la mal, încurcat în ierburi de apă. Sacul din spinarea copilului atârna mai greu ca de obicei, căci Maarten luase pâine, brânză și cârnat cu șorici pentru două zile. Se amestecă printre
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de secară fiartă și fermentată sau din bucățele de pâine fermentate în apă. footnote> proaspătă. Ne adunam în jurul ei, și bunica nu mai contenea cu bucatele sale, de fiecare dată altceva și într-o prezentare inedită. Cum să poți refuza raci fierți cu garnitură de orez? Cum să poți anula mâncare de gutui în sos de caramel și scorțișoară? Prăjiturile cu mere și gem de prune erau nelipsite pe perioada posturilor, pâinea de casă, cartofii copți, fructele uscate. Seara veneau mamele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
odraslele din odaia bunicii, unde totul era parfumat și mirosea a șerbet și bragă proaspătă. Ne adunam în jurul ei, și bunica nu mai contenea cu bucatele sale, de fiecare dată altceva și într-o prezentare inedită. Cum să poți refuza raci fierți cu garnitură de orez? Cum să poți anula mâncare de gutui în sos de caramel și scorțișoară? Prăjiturile cu mere și gem de prune erau nelipsite pe perioada posturilor, pâinea de casă, cartofii copți, fructele uscate. Seara veneau mamele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și de ce voi fi țipând; mă împinsei pe umerii unuia și mă azvârlii iar afară cu aceeași repegiune cu care și intrasem. Cu toate acestea tot nu scăpai teafăr: oricât de puțin șezusem înăuntru, trupul mi se făcuse roș ca racul. Rămăsei așa afară puțin, ca mărmurit; și mă crezui că mă aflu în vreunul din acele vise grozave și aievea. Cum să nu crez astfel? înainte-mi vedeam curat niște oameni cari pot zice că fierbeau în clocote și cari
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e, de fapt, o pepită. M-am dus la baza scării și am privit În sus. Printr-un iluminator rotund, mare, pătrundea lumina, scăldând tablourile de pe pereții zugrăviți Într-un roșu strălucitor. Mă uitam la o natură moartă cu un rac și un vas de metal, când am auzit pași pe pardoseala de marmură din spatele meu. — E pictat de Karl Schuch, să știți, zise Haupthändler. Are o valoare considerabilă. Făcu o pauză, adăugând apoi: Dar e foarte, foarte anost. Poftiți, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
bărbier, iar gâtul lui ar fi trebuit să fie Înhămat la plug. Mânecile jachetei sale fuseseră Îndesate cu câteva kilograme de cartofi și se sfârșeau brusc, prematur, dând la iveală Încheieturi și pumni care aveau mărimea și culoarea a doi raci fierți. Respirând adânc, am scuturat din cap, amorțit de durere. M-am ridicat În capul oaselor Încet, ținându-mă de gât cu amândouă mâinile. — Hristoase, cu ce m-ai pocnit? Cu o bucată de șină de tren? — Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
nu voia să pună în pericol alianța lor temporară. Le arătă bilețelul. — Știți ceva despre chestia asta? Ridicară amândoi din umeri. —Nimic. E important, spuse ea. Dar ei negară că ar fi știut ceva. Duane Cain, care dădea înapoi ca racul pe coridor, o strigă: —Ai cumva idee ce s-a întâmplat cu The Ram? Ea se holbă la el, încurcată. Sacrificii ca-n Vechiul Testament. Ritualuri cu animale 1. —Voiam să zic, mașina lui a fost total bulită? Știi, am putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pildă. Habar n-am ce înseamnă, dar așa îi zice Negreanu nevestei lui, când se îmbată. Sau cel puțin, simplu, târfă, cuvântul nu poate lipsi și el îl repetă cu un fel de plăcere, făcându-se roșu la față ca racul. După asta, ea se duce să-i pună supa la încălzit. Apoi mai e și perechea aceea de intelectuali rezervați și sobri, de la etajul șase. Știi tu care, cei cu nume de familie unguresc. El e subțiratic și uscățiv, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mult, el nu putea ști că iubitul conducător stătuse la închisoare pentru propășirea noastră și că se ocupa zi de zi, personal, de recolta care se băga în cutiile de conserve. Neștiind cum stă treaba, tata se făcea roșu ca racul îndată ce-l auzea pe tovarășul. Când începea emisiunea politică, încremeneam toți pe unde ne găseam în clipa aceea: tata cu puloverul tras peste cap, mama cu o farfurie în mână și cu șervetul de vase în cealaltă, iar eu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
adevăr apa fierbe, aburii inundă mica Încăpere, bucătăria improvizată În camera de trecere, În prima cameră, vietățile mișcându-și cleștii inofensivi sunt introduse În cratiță (cafenie, cu smalțul spart) una câte una și Încremenesc martirizate Într-un roșu violent. Pentru racul scăpat sub chiuvetă, pe podeaua murdară din lemn, Încercarea de a evada este o chestiune de instinct. Căci ce să caute el În oală? Bâjbâie de-a lungul peretelui, mustățile lui caută o ieșire, desenele tapetului Îl induc În eroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cădere lungă În bezna ocrotitoare, prin umezeala și miasmele subterane. El, copilul, asistă la marea evadare, stă În pat, acoperit cu pătura până-n bărbie, doar privirea căutând afară, somnoros Încă după noaptea neliniștită. „A scăpat? O fi scăpat bietul de rac?”, se Întreabă. Cu mult Înainte... Spre zori, când este Întuneric, În casă se aud zgomote, el se trezește, cizmele tatălui scârțâie de colo-colo, scoate pistolul, Îl Întinde odată cu mâna spre fereastră, Întoarce privirea spre cameră (În dreptul privirii lui, soba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
locotenent-colonelul Gamal Abdel Nasser, membru al consiliului... Dă, dragă, difuzorul ăla mai Încet! Apoi În șoaptă: Doarme fi-tu! Uite ce ți-am adus! și ia pânza de pe coșul de nuiele. În coș, Încălecați, unul peste altul, colcăie mormanul de raci În necontenită și molcomă zbatere, cleștii se Încurcă, mustățile se ating, adulmecă, un rac mai mare Încearcă să răzbată la suprafață și reușește după un lung efort. Cu banii, dacă n-ai, altă dată. Da’ cum să-i prepar? Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]