1,672 matches
-
radiodifuziunii, studiourile de teatru erau amenajate la etajul al doilea al liceului „Sfântul Sava” din capitală. În anul 2006 au fost difuzate 121 spectacole de teatru în premieră. În octombrie 2009, Radio România a lansat primul stream online de teatru radiofonic din țară cu înregistrări din Fonoteca de Aur, pe site-ul www.eteatru.ro. La început, spectacolele Teatrului Radiofonic se transmiteau din studioul modest pe care Difuziunea Radiotelefonică (titulatura Radiodifuziunii Române de atunci) îl deținea în Str. Gral Berthelot și
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
au fost difuzate 121 spectacole de teatru în premieră. În octombrie 2009, Radio România a lansat primul stream online de teatru radiofonic din țară cu înregistrări din Fonoteca de Aur, pe site-ul www.eteatru.ro. La început, spectacolele Teatrului Radiofonic se transmiteau din studioul modest pe care Difuziunea Radiotelefonică (titulatura Radiodifuziunii Române de atunci) îl deținea în Str. Gral Berthelot și pe care îl împărțea cu Orchestra Radio. Zgomotele se realizau în studio, prin imitarea fenomenelor naturii în mod rudimentar
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
scenariul se întâmpla să pretindă o liniște totală în afară de replici, mai aveam și surprize să captăm rumoare de copii, chiar din timpul orelor. Se purtau tratative cu elevii, cu dirigintele, cu supraveghetorii. Liniștea era anevoie de obținut.. Totuși, fonoteca Teatrului Radiofonic mai păstrează unele înregistrări din cele de la Sava, mai cu seamă pentru câteva glasuri de mare prestigiu actoricesc, care au dispărut dintre noi.” - Mihai Zirra (regizor artistic) Un tramvai numit dorință este un spectacol de teatru neconvențional, alternativ, experimental, desfășurat
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
teatru neconvențional, alternativ, experimental, desfășurat într-un... tramvai care circulă prin oraș. Spectacolul este considerat a fi una dintre cele mai originale și îndrăznețe experiențe teatrale, producție a Societății Române de Radiodifuziune, realizată în cadrul unui proiect special al Teatrului Național Radiofonic. Ne auzim la Majestic reprezinta un parteneriat cultural stabilit între și Hotelul RAMADA - Majestic, în cadrul căruia, în fiecare zi de luni, de la ora 11.00, în incinta barului Hotelului Majestic - actori, regizori, realizatori, dramaturgi, jurnaliști sau pur și simplu, iubitori
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
Hotelul RAMADA - Majestic, în cadrul căruia, în fiecare zi de luni, de la ora 11.00, în incinta barului Hotelului Majestic - actori, regizori, realizatori, dramaturgi, jurnaliști sau pur și simplu, iubitori de teatru - se întâlnesc, ascultă, comentează sau schimbă opinii despre spectacolele radiofonice în premieră sau alte înregistrări deosebite din Fonoteca Teatrului Radiofonic. Fiecare audiție este organizată, prezentată și promovată de către echipa de creație a spectacolului respectiv. Seria acestor audiții la barul Hotelului RAMADA - Majestic - a început în 14 februarie 2005. Producțiile Teatrului
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
de la ora 11.00, în incinta barului Hotelului Majestic - actori, regizori, realizatori, dramaturgi, jurnaliști sau pur și simplu, iubitori de teatru - se întâlnesc, ascultă, comentează sau schimbă opinii despre spectacolele radiofonice în premieră sau alte înregistrări deosebite din Fonoteca Teatrului Radiofonic. Fiecare audiție este organizată, prezentată și promovată de către echipa de creație a spectacolului respectiv. Seria acestor audiții la barul Hotelului RAMADA - Majestic - a început în 14 februarie 2005. Producțiile Teatrului Național Radiofonic se realizează în cele două studiouri de teatru
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
premieră sau alte înregistrări deosebite din Fonoteca Teatrului Radiofonic. Fiecare audiție este organizată, prezentată și promovată de către echipa de creație a spectacolului respectiv. Seria acestor audiții la barul Hotelului RAMADA - Majestic - a început în 14 februarie 2005. Producțiile Teatrului Național Radiofonic se realizează în cele două studiouri de teatru: Studioul T1 „MIHAI ZIRRA” și Studioul T2 „GEORGE CONSTANTIN” Înainte de a ajunge la Radio, Zirra a fost actor și asistent de regie la teatrul ”Maria Ventura”, unde a învățat de la marele regizor
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
(în ) este un serial de comedie științifico-fantastică creat de scriitorul, dramaturgul și muzicianul englez Douglas Adams. Prima formă pe care a luat-o a fost cea a unui serial radiofonic difuzat în 1978 de BBC Radio 4, dar acesta a fost adaptat și în alte formate și în câțiva ani a devenit un fenomen multimedia internațional. Printre adaptările sale se numără spectacole de teatru, o „trilogie” de șase cărți, primele
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
pentru ghidul eponim; Zaphod Beeblebrox, semi-vărul lui Ford și președintele Galaxiei; robotul deprimat Marvin și Trillian, fostă Tricia McMillan, o femeie pe care Arthur a întâlnit-o la o petrecere din Islington, singurul alt supraviețuitor al distrugerii Pământului. Primul serial radiofonic provine dintr-o propunere intitulată „Sfârșiturile Pământului”: șase episoade autonome, toate terminându-se cu distrugerea Pământului în câte un fel diferit. Scriind primul episod, Adams a realizat că are nevoie de un extraterestru pe planetă pentru a da ceva context
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
într-un ghid al galaxiei Calea Lactee, publicat la început de "Megadodo Publications", una dintre marile edituri din Ursa Minor Beta. Narațiunile diferitelor versiuni ale poveștii sunt punctate frecvent cu extrase din Ghid. Vocea Ghidului (Peter Jones în primele două seriale radiofonice și în primele versiuni de televiziune, urmat de William Franklyn în a treia, a patra și a cincea serie la radio, și de Stephen Fry în versiunea cinematografică), a fost și vocea naratorului. Prima serie radiofonică de șase episoade (denumite
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
în primele două seriale radiofonice și în primele versiuni de televiziune, urmat de William Franklyn în a treia, a patra și a cincea serie la radio, și de Stephen Fry în versiunea cinematografică), a fost și vocea naratorului. Prima serie radiofonică de șase episoade (denumite „Fits” după titlurile secțiunilor din poezia lui Lewis Carroll „The Hunting of the Snark”) a fost difuzată în 1978 la BBC Radio 4. În ciuda lansării discrete a serialului (primul episod a fost difuzat la ora 10
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
recenzii în general bune și o reacție publică surprinzător de mare pentru o emisiune la radio. În același an s-a difuzat un episod special de Crăciun. BBC obișnuia la acea vreme să comande episoade speciale de Crăciun pentru serialele radiofonice cele mai populare și, deși prima variantă a episodului de „Ghidul autostopistului” avea o acțiune legată de Crăciun, s-a decis că era „oarecum de prost gust” și episodul a fost făcut să fie mai degrabă o punte între cele
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
Crăciun, s-a decis că era „oarecum de prost gust” și episodul a fost făcut să fie mai degrabă o punte între cele două serii. Acest episod a fost lansat ca parte a celei de a doua serii de episoade radiofonice și, ulterior, al "Fazei secundare" pe casete și CD-uri. "Faza primară" și "Faza secundară" au fost difuzate într-o versiune ușor modificată, în Statele Unite la NPR Playhouse. Prima serie a fost reluată de două ori în 1978 singură și
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
ori în 1978 singură și de mai multe ori în următorii câțiva ani. Aceasta a dus la reînregistrarea ca album LP, produs pentru comercializare independent de BBC, și la realizarea unei noi adaptări sub formă tipărită. O a doua serie radiofonică, formată din încă cinci episoade, aducând numărul total de episoade la 12, a apărut în 1980. Atât serialul radiofonic precum și versiunile LP și de televiziune au profitat de vocea cunoscutului actor de comedie Peter Jones în rolul Cărții. El a
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
album LP, produs pentru comercializare independent de BBC, și la realizarea unei noi adaptări sub formă tipărită. O a doua serie radiofonică, formată din încă cinci episoade, aducând numărul total de episoade la 12, a apărut în 1980. Atât serialul radiofonic precum și versiunile LP și de televiziune au profitat de vocea cunoscutului actor de comedie Peter Jones în rolul Cărții. El a fost distribuit în acest rol după ce s-a decis că este de nevoie de o voce „în stilul Peter
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
pentru restul episoadelor (2-6) din prima serie). Faptul că ei erau liderii industriei producătoare de programe radio în 1978 și 1980 s-a reflectat în faptul că cele trei serii noi de "Hitchhiker's" au devenit unele dintre primele emisiuni radiofonice mixate în Dolby Surround cu patru canale. Acest mixaj a apărut și pe variantele pe DVD ale celei de-a treia serii. Melodia de generic utilizată în versiunile radiofonică, televizată, LP și cinematografică este „Journey of the Sorcerer”, o piesă
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
serii noi de "Hitchhiker's" au devenit unele dintre primele emisiuni radiofonice mixate în Dolby Surround cu patru canale. Acest mixaj a apărut și pe variantele pe DVD ale celei de-a treia serii. Melodia de generic utilizată în versiunile radiofonică, televizată, LP și cinematografică este „Journey of the Sorcerer”, o piesă instrumentală compusă de Bernie Leadon și interpretată de The Eagles pe primul lor album, "One of These Nights". Doar serialul difuzat la radio a utilizat înregistrarea originală a acestei
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
originală a acestei piese; la serialul TV și pe LP s-a utilizat un "cover" al lui Tim Souster, pentru filmul din 2005 s-a utilizat un alt aranjament al lui Joby Talbot, iar pentru CD-urile ultimelor trei serii radiofonice s-a înregistrat un alt aranjament, de Philip Pope. Se pare că Adams a ales acest cântec pentru senzația futuristică a sunetului, dar și pentru faptul că avea un banjo, despre care, așa cum își amintește Geoffrey Perkins, Adams a spus
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
a patra] din din ce în ce mai imprecis denumita trilogie a Autostopistului”. În plus, textul de pe coperta din spate a celei de a cincea cărți descrie cu umor cartea ca fiind cea care „dă un cu totul nou înțeles cuvântului «trilogie»”. Acțiunea serialelor radiofonic și de televiziune sunt mai mult sau mai puțin similare celor din primele două romane, deși unele dintre evenimente au loc în altă ordine și multe detalii diferă. Părțile a cincea și a șasea ale serialului de la radio au fost
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
creează o întrebare falsă, care le permite să nu mai aștepte alte zece milioane de ani ca să obțină rezultatul. Întrebarea inventată de ei este „Câte drumuri un om ar avea de făcut?” Cartea a fost adaptată după primele patru episoade radiofonice. A fost publicată prima oară în 1979, cu copertă de hârtie, de Pan Books, după ce BBC Publishing a refuzat oferta, decizie pe care ulterior au regretat-o. Cartea a ajuns pe primul loc în clasamentul cărților din a doua săptămână
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
întâmplare litere dintr-un joc de Scrabble; acesta este: „Ce obții dacă multiplici șase cu nouă”. Arthur a comentat apoi: „mereu am spus că ceva fundamental este în neregulă cu universul”. Cartea a fost adaptată din restul materialului din serialul radiofonic, de la al cincilea la al doisprezecelea episod, deși ordinea evenimentelor a fost schimbată (în particular, evenimentele din "fit"ul al șaselea, în care Ford și Arthur naufragiază pe Pământul preistoric, sunt la sfârșitul cărții, în timp ce salvarea lor din "fit"ul
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
fost opriți și închiși pe planeta lor de origine; acum, ei încearcă să scape. Cu ajutorul lui Marvin, Zaphod și Trillian, eroii împiedică distrugerea vieții în univers, după care se despart. A fost prima carte din serie neadaptată după un scenariu radiofonic și scrisă ca atare. Povestea sa se bazează pe o propunere de scenariu scrisă de Adams pentru o variantă de "Doctor Who", rolul Doctorului fiind împărțit între Slartibartfast (la început), și apoi Trillian și Arthur. În 2004, ea a fost
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
pe o propunere de scenariu scrisă de Adams pentru o variantă de "Doctor Who", rolul Doctorului fiind împărțit între Slartibartfast (la început), și apoi Trillian și Arthur. În 2004, ea a fost adaptată pentru radio ca „Faza terțiară” a serialului radiofonic. În "So Long, and Thanks for All the Fish" (publicată în 1984), Arthur se vede revenit pe Pământ, surprins să-l regăsească după ce acesta fusese inițial distrus. El se îndrăgostește de o fată pe nume Fenchurch, și descoperă că Pământul
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
era suficient de departe de coasta britanică. În 1966, în ajunul Crăciunului postul de radio care între timp fusese redenumit în "Britain’s Better Music Station (BBMS)", a fost închis iar proprietarul lui trimis în judecată din cauza încălcări legi reglementărilor radiofonice din Marea Britanie. Principatul Sealand a fost implicat în mai multe operațiuni comerciale, inclusiv emiterea de monede și timbre poștale. Principatul are un site pe Internet unde publică un ziar online numit Sealand News . Din 11 februarie 2007 Principatul poate să
Sealand () [Corola-website/Science/315353_a_316682]
-
1930 și 1932, vizitează Veneția și Florența, unde are revelația artelor plastice. În 1936 călătorește în Marea Britanie, cu scopul de a stabili în România o organizație religioasă după modelul "grupului Oxford". Între 1932 și 1942 realizează o serie de conferințe radiofonice pe subiecte culturale și feministe, conferințe care i-au atras atenția și lui Tudor Arghezi. În 1936 contribuie cu articole la "Istoria Filozofiei Moderne", publicată de Societatea Română de Filozofie. De acum înainte se va axa doar pe teatru și
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]