1,708 matches
-
motivație și speranță. Dar atunci când discutăm cu copii și adolescenți ale căror vieți sunt marcate de sărăcie extremă, violența și lipsa de speranță, trebuie să ne confruntăm propriile idei preconcepute despre felul în care este posibil să vorbim despre ororile rasismului din poziția noastră privilegiată. Cum poti dezvolta un mod de lucru eficient și cinstit cu elevi/ve care de multe ori trăiesc sub limita sărăciei? Elevi romi ai căror părinți sunt determinați de precaritatea lor extremă să lucreze în străinătate
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
căror părinți sunt determinați de precaritatea lor extremă să lucreze în străinătate, copii care pierd uneori ani școlari pentru că sunt nevoiți să stea cu părinții lor în străinătate, care sunt supuși discriminării în toate aspectele vieții lor. Cum reacționezi la rasismul internalizat al unora dintre ei? La fascinația lor pentru consumerism, cu atat mai adâncă cu cat obiectele dorinței sunt mereu inaccesibile? La o mânie și o violență care oglindesc și sunt hrănițe de violență sistemică la care sunt supuși continuu
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
experiențe de viață diferite să întemeieze o pedagogie a generozității și a lucrului în echipă, necesare oricărei gândiri comunitare? Cum poate un spectacol de teatru să le vorbească adolescenților și copiilor despre inegalități și inechități sociale, despre forme violente de rasism, despre necesitatea participării directe la evenimentele din jur, stimulându-le inventivitatea participativa? Ce scenă integrează poveștile copiilor care trăiesc la limita sărăciei, care nu mai merg la școală pentru că muncesc cot la cot cu părinții, care se confruntă permanent cu
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
Interviu cu Mona Nicoară Am văzut Școala noastră<b> </b>prima dată în cadrul Festivalului „One World România”, în 2012. După proiecția filmului a avut loc o dezbatere în care susținători ai drepturilor romilor au accentuat efectele dezastruoase ale segregării și rasismul cimentat în sistemul educațional din România. Ministrul Educației de atunci, Cătălin Babă, a susținut că filmul <b>Școala noastră</b> prezintă doar un caz care nu este, până la urmă, relevant pentru educația din România. A mai spus că va lua
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
devine simptomatic pentru realitatea pedagogica din România, care mizează pe privilegierea celor considerați competenți și pe marginalizarea celor care, așa cum sugerează o profesoară din film, nu că nu pot, dar așa sunt ei! În Școala noastră suntem confruntați cu fetele „rasismului înțelegător”, cu bunele intenții care ascund, de fapt, prejudecăți terifiante. <b>Școala noastră</b> prezintă traseul de segregare al unei comunități de copii romi pentru care se renovează european o școală aflată la periferia orașului Târgu Lăpuș, din banii acordați
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
care ajungi să îi cunoști - poate să ne ajute să înțelegem, măcar la nivel individual, care sunt resorturile și leacurile discriminării. Lucrez în drepturile omului din 1992 și, de la bun început, m-am confruntat cu cele mai alarmante manifestări ale rasismului: în România anilor '90, am fost toți martori la o serie lungă de conflicte comunitare - peste 30 de astfel de conflicte (pogroame, de fapt) au fost documentate doar în acei ani. Cel mai cunoscut dintre ele este cel de la Hădăreni
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
populația majoritară. Acest tip de violență comunitară este mai puțin întâlnit acum, dar ce a rămas și chiar a luat amploare e un fel de "violență lentă" (un termen al unuia dintre mentorii mei academici, Rob Nixon): evacuările forțate și rasismul de mediu, exacerbarea inegalităților economice, segregarea școlară, stigmatizarea romilor în mass-media și în discursul public, discriminarea în câmpul muncii sau în accesul la serviciile de sănătate etc. Pe termen lung, efectul nu este doar simplă marginalizare a unui grup de
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
același timp, toate rezultă din felul în care membrii comunității și-au înțeles rolul și responsabilitatea (sau lipsa acestora) în integrarea copiilor romi. „Filmul asta trebuie arătat în fiecare școală din România!” Cum se leaga, din punctul dumneavoastră de vedere, rasismul gesturilor cotidiene de rasismul recognoscibil în discursul unor politicieni din România, autorizat și considerat legitim? Care a fost răspunsul diferitelor autorități după vizionarea filmului? Politicienii fac parte și ei din acest sistem social în care toți venim cu bagajul nostru
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
din felul în care membrii comunității și-au înțeles rolul și responsabilitatea (sau lipsa acestora) în integrarea copiilor romi. „Filmul asta trebuie arătat în fiecare școală din România!” Cum se leaga, din punctul dumneavoastră de vedere, rasismul gesturilor cotidiene de rasismul recognoscibil în discursul unor politicieni din România, autorizat și considerat legitim? Care a fost răspunsul diferitelor autorități după vizionarea filmului? Politicienii fac parte și ei din acest sistem social în care toți venim cu bagajul nostru de sentimente anti-țigănești moștenite
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
răspunsul diferitelor autorități după vizionarea filmului? Politicienii fac parte și ei din acest sistem social în care toți venim cu bagajul nostru de sentimente anti-țigănești moștenite, mai degrabă reflexive și doar rareori intenționate. Co-regizoarea mea, Miruna Coca-Cozma, numește acest bagaj „rasism pacifist” - nu e vorba de un rasism extrem, violent, exterminator, ci de un dispreț neprocesat, care nu exclude conlocuirea pașnică și chiar, de multe ori, grija benigna față de vecinul de o viață, ai cărui copii îi știi, pe fiecare, după
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
fac parte și ei din acest sistem social în care toți venim cu bagajul nostru de sentimente anti-țigănești moștenite, mai degrabă reflexive și doar rareori intenționate. Co-regizoarea mea, Miruna Coca-Cozma, numește acest bagaj „rasism pacifist” - nu e vorba de un rasism extrem, violent, exterminator, ci de un dispreț neprocesat, care nu exclude conlocuirea pașnică și chiar, de multe ori, grija benigna față de vecinul de o viață, ai cărui copii îi știi, pe fiecare, după nume. Însă atunci când vin din partea reprezentaților noștri
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
idei năstrușnice că deportarea romilor în Egipt, sau ignoranța tragică a negarii Holocaustului încetează să fie simple oglindiri ale atitudinilor gregare, inarticulate ale populației majoritare și, fiecare în parte și toate împreună, au efectul de a întări, legitimă și perpetua rasismul că discurs oficial. Evident, riscul este că acest discurs să se și cristalizeze în politici publice. Dar eu, cel putin, sunt optimistă. Am avut ocazia să văd cu ochii mei cum politicieni sau reprezentanți ai autorităților din România sunt cu
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
documentar este esențial ca esteticul să fie subsumat eticului. Așa că nu ne-au interesat stereotipurile, nici de o parte, nici de alta, și nici senzaționalul. De multe ori am exclus la montaj declarații care ar putea părea scandaloase, momente de rasism discursiv care ar fi putut face deliciul unor reportaje de televiziune. Asta pentru că am crezut întotdeauna că faptele sunt mai importante decât vorbele aruncate pe negândite sau falsă tipoplogie, și că prezentarea directă a faptelor are impact emoțional mai mare
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
care sunt adeseori trecute cu vederea (s-a întâmplat ca am capturat un meniu apropape complet al lor în film). Că ne poate trezi, deopotrivă, empatia și spiritul analitic, care sunt amândouă esențiale în elaborarea unor politici publice bune. Este „rasismul de maturizare”, rasismul cu care creștem de mici, un discurs care ne influențează negativ emanciparea politică? Prin ce credeți că un film că Școala noastră poate genera o de-stereotipizare a percepțiilor sociale? Creștem toți cu acest rasism. Important este
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
trecute cu vederea (s-a întâmplat ca am capturat un meniu apropape complet al lor în film). Că ne poate trezi, deopotrivă, empatia și spiritul analitic, care sunt amândouă esențiale în elaborarea unor politici publice bune. Este „rasismul de maturizare”, rasismul cu care creștem de mici, un discurs care ne influențează negativ emanciparea politică? Prin ce credeți că un film că Școala noastră poate genera o de-stereotipizare a percepțiilor sociale? Creștem toți cu acest rasism. Important este ce facem cu
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
bune. Este „rasismul de maturizare”, rasismul cu care creștem de mici, un discurs care ne influențează negativ emanciparea politică? Prin ce credeți că un film că Școala noastră poate genera o de-stereotipizare a percepțiilor sociale? Creștem toți cu acest rasism. Important este ce facem cu el când suntem mari. Dar ia mai mult decât un singur film pentru a schimba ceva atat de înrădăcinat. Mesajele pe care le transmitem prin media despre romi, zilele astea, sunt o amestecătura între tradiția
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
dus în mijlocul publicului și le-am zis: «De ce nu-mi povestiți voi despre experiențele voastre cu teatrul»?” În inițiativa cea mai recentă a lui O’Neal, The Color Line, colecționarea poveștilor face parte dintr-o abordare „calitativa” de demontare a rasismului. Un artist, un educator și un activist din orașe diferite lucrează împreună în jurul istoriilor locale de luptă pentru drepturi civile. Artistul colectează povești personale pe subiect, povești care ulterior sunt prelucrate și folosite cu ajutorul educatorului și activistului. Ideea este că
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
lucrurile afară, în curtea imobilului, unele peste altele. Își riscă sănătatea și integritatea fizică altfel. Ca la cele mai multe evacuări, interacțiunea dintre cei cu autoritate și cei evacuați nu este pașnică. Persoana împuternicită îi jignește, aruncându-le vorbe grele, de un "rasism pe față", cum spunea un vecin solidar. Istoricul casei, la fel ca în majoritatea evacuărilor forțate din imobile naționalizate, este complicat. Casa a fost naționalizată de la proprietarul originar Lazarin Mateescu pentru a fi dată în chirie la diverse persoane începând
STOP evacuărilor forţate! Solidaritate cu familia Ghiţă! () [Corola-website/Science/295773_a_297102]
-
o drona, a putut să se fixeze în imaginarul orașului. În perioadele dintre aceste proteste, am participat la articularea și facilitarea câtorva acțiuni protestataro-culturale, derulate cu ocazia unor evenimente internaționalizate, cum ar fi ziua mediului (în care am manifestat împotriva rasismului de mediu<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn4">[4]</a> sau ziua locuirii, cu ocazia căreia am pus problema condițiilor locative inumane ale familiilor majoritar rome din Pată Rât, în termenii drepturilor
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
natură, care nu doar o sesizează, ci și încearcă să facă lucruri prin care să îmbunătățească viața oamenilor care trăiesc acolo. Față de aceste inițiative, semnificația acțiunilor noastre protestare a fost că ele au politizat o temă (excluziunea socio-teritorială justificată prin rasism) care, în măsura în care se punea în viața publică înainte ca noi să ne fi implicat, se punea în limbajul criminalizării și blamării celor excluși în raport cu excluziunea lor. <i>Politizarea Pată Rât</i> (ca simbol al excluziunii caracterizate de cumularea dezavantajelor materiale
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
caracterizate de cumularea dezavantajelor materiale multiple cu stigmatizarea culturală) înseamnă pentru mine responsabilizarea diverselor forme ale puterii politico-administrative și revendicarea unor programe de dezvoltare incluzive, care sunt în măsură să rebalanseze inegalitățile produse de economia de piață și să elimine rasismul instituțional pe care aceasta se bazează. [caption id="attachment 1449" align="aligncenter" width="600"] Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate! Sursa: Arhiva gLoc[/caption] Care sunt efectele ghetoizării și rasializării excluziunii sociale în cazul concret de la Pată Rât și
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
luarea deciziilor publice. Expozițiile artistice cuplate cu dezbateri publice, campaniile de facebook, de video advocacy și de flyere, completate de evenimente de artă participativa stradală, acțiunile de artă comunitară îmbinate cu forurile sociale, formarea jurnaliștilor în drepturile omului și combaterea rasismului, valorificate în campanii mediatice, atelierele de capacitare comunitară pentru persoanele din Pată Rât, împreună cu acțiunile de dezvoltare a organizației grassroots de romi vor implica direct 780 de cetățeni, dintre care 450 de etnie romă, iar 4000 de persoane vor putea
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
mă enervează. Când vine cineva care stă în centru, care merge doar la chefuri de centru și care eventual se duce la niște chestii de voluntariat, unde schimba trei cuvinte și pe urmă îmi dă lecții de exotizare și de rasism, când nu are un contact real cu chestia aia. Limbajul din carte, de cartier, pe care-l folosește personajul „Adi”, e un limbaj pe care chiar ți l-ai apropriat, chiar ți-a intrat în exprimare? Până la un punct, da
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
cele de astăzi. - analiza structurilor și mișcărilor de rezistență antifascista ne poate oferi modele de înțelegere și de acțiune politică. - contextul actual al crizei capitalismului semi-periferic local da naștere la excluziuni, segregări, dinamici sociale similare cu cele din perioada interbelică. - rasismul și stigmatizarea unor grupuri etnice și sociale au atins în ultimii ani cote alarmante în discursul public și în practică autorităților - de la violență anti-romi, până la culpabilizarea unor întregi categorii, precum „săracii” sau „pensionarii”. Analiza acestor dinamici nu este și nu
Naționalism, fascism și Holocaust în istoria românească () [Corola-website/Science/295827_a_297156]
-
că s-au nascut în locul potrivit, iar epoca în care trăim este cea a dezrădăcinării, a migrației masive și a tragediilor umanității. Oamenii și-au testat limitele creând mecanisme destructive, fie ele militare, conceptuale sau simbolice: armamente și armate, propagandă, rasismul și xenofobia, diviziunile etnice, frontierele de orice fel, si nu în ultimul rând, statele națiune - o umbrelă pentru toate aceste manifestări ale “civilizației”. Migranții sunt rezultatul implicit al acestui context, un concept vag care încearcă să definească o realitate inexacta
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]