2,414 matches
-
senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a putea fi receptate de către intelectul posibil. De ce consider, totuși, ca praeintelligitur nu poate fi înțeles că un fel de cunoaștere? Motivul e simplu și se bazează pe faptul că, în corpusul tomist, intelectul agent nu are decât cele două funcții mai sus menționate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de o anumită culoare, că au un anumit miros sau o anumita textura. În funcție de specificul informațiilor pe care le transmit, entitățile intermediare se pot adresa doar unei puteri cognitive sau, dimpotrivă, măi multora. De pildă, speciile sensibile nu pot fi receptate de către intelectul agent, cum nici speciile inteligibile nu pot fi receptate de către vreun simt intern sau extern, pe când la imagini au acces toate simțurile interne. Așa cum pentru fiecare obiect senzorial propriu există câte un simț extern pe măsură, la fel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anumita textura. În funcție de specificul informațiilor pe care le transmit, entitățile intermediare se pot adresa doar unei puteri cognitive sau, dimpotrivă, măi multora. De pildă, speciile sensibile nu pot fi receptate de către intelectul agent, cum nici speciile inteligibile nu pot fi receptate de către vreun simt intern sau extern, pe când la imagini au acces toate simțurile interne. Așa cum pentru fiecare obiect senzorial propriu există câte un simț extern pe măsură, la fel pentru fiecare tip de entitate intermediară aferentă obiectului senzioral există o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintâi dintre marii Părinți de care s-a bucurat Bisericacea nedespărțită”<footnote Athanasius, Die Menschwerdung Qottes. Ausgewählt und übertragen vonL.A. Winterswyl. Leipzig, 1937, Prefața, p. 28. footnote>. Ce ne spune Biblia despre credință? Prof. univ. Petre SEMEN Pentru a recepta revelația divină omului îi este necesară credința. De aceea și Hristos a pus mai presus de toate credința ca ocondiție sine qua non nu numai a minunilor pe care le săvârșea ci șia mântuirii sufletului deoarece după orice vindecare adăuga
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Încercat să explice creșterea ISD În SUA prin utilizarea teoriei organizației industriale . El argumentează că În urmă cu 20 de ani firmele americane dețineau avantaje semnificative de natură tehnologică și managerială față de competitorii lor străini. Drept consecință, fluxurile de ISD receptate de economia americană erau scăzute. Modificările intervenite În timp În raporturile de performanță tehnologică și managerială dintre firmele aparținînd diferitor națiuni, În sensul unui declin al competitivității firmelor americane, s-au reflectat și În creșterea influxurilor de ISD În SUA
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
remarcat faptul că nivelul Înalt de dezvoltare și de maturitate economică unei țări Îi asigură și un grad Înalt de competitivitate, reflectat atît de ISD generate, cît și de ISD primite. Totuși, după Porter, o creștere prea accentuată a ISD receptate poate constitui simptomul unui declin de competitivitate. Transformarea S.U.A. În principalul receptor de ISD În cadrul triadei a fost interpretată ca reflectînd tocmai parcurgerea unei astfel de perioade. De regulă, Însă țările dezvoltate, cu un nivel Înalt de competitivitate, au și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
bazate pe corelarea avantajelor concurențiale și a strategiilor proprii tirmei cu existența unor factori locaționali specifici economiilor-gazdă, cea mai mare parte a acestor fluxuri se Îndreaptă, printr-un efect de intrare În rezonanță, tot către statete dezvoltate. Aceste economii au receptat În perioada 1981-1985, 74% din fluxurite intemaționale de ISD, În pehoada 1986-1990, 83%, pentru ca, pe fondul recesiunii, respectiva pondere să scadă la 74% În 1991 si, respectiv, 68% În 1992 (86 miliarde dolari m valoare absolută). Fenomenul concentrării este manifestat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de o temeinică bază psihologică. Forma exterioară este o chestiune importantă, dar care are un specific lingvistic în studiu. Conform opiniei lui Eduard Gruber din Stil și gândire, creatorul trebuie să fie atent la gestionarea efortului nervos cerut celui care receptează opera literară, cititorul trebuind să cheltuiască cât mai puțină forță nervoasă pentru înțelegere. Această economisire a efortului nervos necesar lecturii trebuie să fie completată de capacitatea operei de a "ațîța". De aici, principiul ațițăreĭ forțelor nervoase. Când se întrunesc cele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
că în orașul său natal, Pergam, domina statuia lui Asklepios pe care romanii îl adoptă cu numele latinizat Esculap (Aesculap). Dintre medicii greci și romanizați, mulți au ajuns creatori de școli. Rufus din Efes, de exemplu, scrie o operă remarcabilă. Receptat și de lumea arabă și iudaică, el trece ca maestru grec în lumea romană. A fost clinician, psihiatru, chirurg, farmacolog, terapeut și autor al mai multor scrieri medicale în perioada Traiană. Des crie bolile vezicii și rinichilor, guta ș.a. Basorelief
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și durata ambelor procese termoreglatoare depind atât de capacitatea de autoreglare termică a organismului, cât și de calitatea îmbrăcămintei și încălțămintei, cu rol de veritabil sistem cvasifiziologic. II.10. CONTROLUL ADAPTĂRII LA LUMINĂ ȘI DISTANȚĂ Ion HAULICĂ Cantitatea de lumină receptată de retină este controlată de iris. În funcție de intensitatea luminii, ochiul își adaptează sensibilitatea fotoreceptorilor retinieni, modificând diametrul orificiului pupilar aflat în centrul irisului. Nepermițând razelor luminoase să treacă prin zona periferică a cristalinului, acest diafragm colorat împiedică apariția aberațiilor sferice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
istorice". Iar valurile istoriei, în perioada de tranziție pe care o străbăteau, au readus în actualitate lumea lui Caragiale. Conștient de contrastul existent între propria-i creație și direcția majoritar-literară a contemporaneității, Caragiale și-a subliniat indirect singularitatea creatoare. A receptat aspectele realității extralingvistice, din care și-a extras lumea lui imaginară, ca pe o inepuizabilă scenă a lumii. Printr-un complex registru stilistic s-a distanțat de umanitatea ficțională creată. Vocea narativă folosește un stil elevat, personalizat prin procedee gramaticale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
structură caracterială zigzagată, prefigurând antieroul farselor tragice din Cântăreața cheală, Scaunele, Tabloul. De tehnica avangardistă "ține și tehnica dicteului automat" intuită de G. Călinescu "în stenogramele dialogului la judecătorie", dar și în redactarea sub formă de telegrame ludice a impresiilor receptate la Moșii (Tablă de materii). În Sfaturi, 1893, I. Constantinescu a descoperit o rețetă dadaistă: "Luați o jumătate de afirmare a unui ziar opozant și amestecați-o cu o jumătate de dezmințire a unuia guvernamental iată o rețetă bună pentru
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
35, Pompiliu Eliade, în G. Panu și în mulți alți comentatori care împărtășeau părerea că "dramaturgia lui Caragiale, atât de ancorată în realitatea social-politică a vremii, este condamnată la o moarte rapidă. Așadar, o operă fără posteritate, menită să fie receptată exclusiv de către contemporani"36. Dimpotrivă, în ciuda acestor previziuni, receptarea operei caragialiene a fost impusă publicului nu prin numeroase comentarii în note de subsol, cum profetiza E. Lovinescu 37, ci prin prezența vie în substanța literaturii care i-a urmat. Dintre
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
agendă mitică încărcată, care să înghită individul); prin cea de-a treia funcție a sa, mitologia a trezit valori și sentimente aproape religioase persoanelor cel puțin parțial secularizate (care pot accepta filonul religios tradițional, dar care întâmpină dificultăți în a recepta dogma religiei instituționalizate, constituind o cale de mijloc între secularizarea totală și religia dogmatică); în fine, mitologia ne mai învață că abstractizarea nu e soluția tuturor problemelor, ci doar distanțarea față de ele, și că adevărul este, la urma urmei, "o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a jumătate de secol). Corpul masculin a devenit și el obiect pasiv, precum cel feminin în rolul său tradițional, validat doar prin admirație.751 Realitate și continuitate În banda desenată există multe ecrane interpuse între obiect și subiectul care îl receptează și îl interpretează, lumea fiind inițial percepută și interpretată de către adulți, care o traduc ulterior tinerilor.752 Prin urmare, la fel ca literatura, banda desenată nu este o creație care își epuizează sensul odată ce este concepută și nu și-l
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu trebuia decât să mă pun În raport lingvistic cu lumea și lumea Îmi răspundea În mod prompt, cu acele răspunsuri știute, Învățate, trecute disciplinat În semnele manualelor stereotipe. Acum, În clipa când am avut revelația propriei implicări, brusc, am receptat existența ca pe o absență, ca pe un gol. Era pentru prima dată când mă trezeam Înarmat cu această conștiință a realului alveolar, compus din goluri și plinuri. Așa, parcă În frunze, zumzăia aceeași panică, deși frunzele erau acum doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din munți, A.“ E adresată lui Aurelian Șondrea, București, strada Arbaletei 7; după ce va citi, se uită intrigat la fotografia ce reprezintă Peștera Pojarul din Munții Apuseni: o vegetație luxuriantă de stalactite și stalagmite dă o imagine fantastică, greu de receptat; În planul apropiat, formele calcaroase cresc din cadru spre cel ce privește, organizându-se În bulbi, petale, tulpini, frunze mirifice, o adevărată grădină botanică debordând de clorofilă și seve; te și Întrebi În ce fel natura poate fi provocată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
De ce să nu vină? I s-a Întâmplat ceva? Este bolnavă? Iată Întrebări ce mă străbat fulgerător, dar Îmi dau seama acum că, de fapt, nu mă preocupa dacă ar fi sau nu bolnavă (atunci, acest lucru - Îmbolnăvirea - nu Îl receptam decât ca pe o abstracțiune Îndepărtată), ci de ce nu vine acum, când simte (trebuie să simtă!) că eu o aștept, că nu am traversat toată plictiseala vacanței decât imaginându-mi cum va arăta ea În prima zi de Întâlnire, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de beatitudine Într-un câmp Însorit: eu alergam, alergam cu sufletul plin gata să-mi spargă pieptul, să expire de atâta extaz. Apoi Întoarcerea spre copilărie, spre un gest afectiv; o privire a cuiva, un străin, pe care eu am receptat-o ca o dovadă maximă de afecțiune. Iată iar ocolul spre clipa de față, acel aer năvălindu-mi În piept cu furie, un aer violent, vizualizat În mișcarea de a-mi umple plămânii peste capacitatea lor normală; dar de ce imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pentru că eram un mistic, ci ca s-o Întâlnesc pe ea; la Întoarcere spre casă (stătea În aceeași direcție cu mine) rămâneam În urma ei la cincizeci de metri și o sprijineam cu laserele privirilor, pe care eram sigur că-i receptează cu egală participare ca și eu pe ai ei. Eu o studiam cum merge, cum Își ține capul, cum este Îmbrăcată, dar niciodată nu mă coboram la amănuntele corpului ei, niciodată nu aș fi Îndrăznit s-o dezbrac, eram Îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
simulacrul textului prim. E noapte avansată. Nici nu ai nota diferența dintre noapte și zi, dacă nu s-ar auzi fâșâitul mașinilor tăind aerul surdinizat, acel sunet Înfundat ca trecerea printr-un tunel; noaptea se derulează mai lent, adică se receptează ca lentă mișcare Într-un timp conștientizat ca și trecerea prin tunel, Întunericul este tunelul dintre două zile. Cuvintele pronunțate de actantul lector se dilată pufos, se corporalizează În aerul stătut al camerei; nu știu unde să se retragă după pronunție, rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În unele locuri, etajerele, mobilele, scaunele, toate obiectele din cameră se estompau, se reflectau, se dizolvau Într-o lumină obscură, ce Învăluia, sufoca, artificializa. N-am reținut decât această senzație de aer stătut, sfârâind În firișoarele de praf galbene. Nu receptam decât starea aceasta atât de inedită de a fi adus aici și apoi prins de braț de către E., care părea foarte În elementul ei, comițând acest gest ca și cum l-ar fi făcut atât de des, că se transformase În ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
textul care este În tine și În care nu găsești decât o supapă de expresie. Convenționalitatea limbajelor Îndepărtează de acest text originar, a cărui schemă trebuie să fie genuină, neinventată.“ Deși e nevoie de un efort special pentru a-l recepta În Întregime, romanul place și dincolo de rațiunea lui teoretică. De remarcat Înainte de toate dinamismul scrisului lui Marin Mincu: intuitiv și decis. „Jurnalul lui M.“ este mai mult un jurnal de idei, descriind destule situații tari, violente și cu pagini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
călare pe telefon și ar fi sunat-o pe mătușa Sylvia. Înainte de a putea spune „planificator de nunți“, mătușa Sylvia ar fi purtat veștile din gură-n gură prin tot Nord-Estul Londrei. —Ruby Silverman, spuse ea, strângându-i mâna și receptând hotărârea și căldura mâinii și felul În care Îi acoperea mâna ei cu totul. —Și ești american? Evident! De parcă putea să Întrebe ceva mai redundant de-atât. Era emoționată. Mereu se fâstâcea când vorbea cu bărbații pe care Îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
este, frapează o anumită reticență vecină cu nesiguranța - în corespondența scriitorului, de obicei foarte prompt în a-și informa pe larg prietenii despre mersul producției sale literare. Niebla a reprezentat o mare noutate în spațiul hispanic, deși acolo a fost receptată mai lent și cu ceva mai multe rezerve decât în restul Europei. Nu mi se pare însă că elementul cel mai important, astăzi, în judecarea acestui roman, ar fi gradul său de avangardism, prioritatea, pe plan european, în introducerea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]