3,066 matches
-
specific baroc, amplu analizat și exemplificat, este „soarta alunecătoare”, „deșertăciunea deșertăciunilor” din textul biblic. Poemul Viiața lumii de Miron Costin și Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir sunt cele mai reprezentative pentru circulația motivului. Cu masiva lucrare Recitind literatura română veche M. își definitivează „privirea” asupra literaturii române medievale, examinare începută în urmă cu mai mulți ani. Cartea este destinată în primul rând studenților, depășind însă ceea ce în mod tradițional se înțelege printr-un curs universitar. Câteva dintre
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
medievale, examinare începută în urmă cu mai mulți ani. Cartea este destinată în primul rând studenților, depășind însă ceea ce în mod tradițional se înțelege printr-un curs universitar. Câteva dintre ideile și investigațiile anterioare ale istoricului literar sprijină tezele din Recitind..., în care intră mai întâi o descriere cu intenții teoretizante a fenomenului numit literatură română veche, cu opriri substanțiale asupra eforturilor de desprindere dintr-o medievalitate bizantină și de alcătuire a unor construcții de factură prerenascentistă și renascentistă - răsăriteană, evident
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
-lea, București, 1976; Cronicari munteni, București, 1978; Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți, București, 1981; Literatura română în epoca Renașterii, București, 1984; Proza oratorică în literatura română veche, București, I-II, 1986-1987; Vocația europeană a literaturii române vechi, București, 1991; Recitind literatura română veche, I-III, București, 1994-2000; Literatura română barocă în context european, București, 1996; Cronicari moldoveni, București, 1996; Petru Movilă. Un reper românesc pentru europenizarea Estului, București, 1996; Introducere în opera lui Dosoftei, București, 1997; Noi despre ceilalți. Fals
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
de repetiții, dar cuvintele apar de fiecare dată altfel, se diferențiază semantic, mai ales atunci când fac parte din același poem. Este remarcabil faptul că poetul își construiește cărțile în jurul câte unei metafore, de aceea unele texte se resemantizează atunci când sunt recitite din perspectiva întregului, fapt vizibil mai ales în volumele Liber ca pasărea și Patru plus îngerul. Un loc aparte printre scrierile lui G. îl ocupă volumul Scândura lui Afansol. Cartea reprezintă o culegere de texte parodice scrise într-un limbaj
GIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287282_a_288611]
-
Concert de muzică de cameră, VR, 1998, 7-8; Ioan Stanomir, „Clepsidra cu venin”, LCF, 1998, 45; Cornel Ungureanu, Alexandru George și vremea jurnalelor, O, 1998, 12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 101-108; Glodeanu, Dimensiuni, 177-180; Gabriela Omăt, Alexandru George recitit pe îndelete, RL, 1999, 25; Mircea Popa, Alexandru George sau Elogiul spiritului insurgent, ST, 2000, 4; Florin Mihăileanu, Destin de scriitor, ST, 2000, 7-8; Dan Mănucă, Eseiștii de ieri și de azi, CL, 2000, 10; Dimisianu, Lumea, 269-274; Dicț. esențial
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
neliniștit ceva, nu știa ce anume, ceva nedefinit, pierdut” și se sfârșește cu moartea lui. Se configurează astfel sensibila evocare a unui părinte care prețuia învățătura și se străduia să și-o însușească și care, în ultimii ani ai vieții, recitea aceeași carte, Călăuza stuparului, de negăsit în casă după dispariția sa. Romanul Somnambulii soarelui (1981) debutează cu exodul „fraților de peste Prut” și se încheie cu rebeliunea legionară. H. nu-și menajează personajele, afirmându-și din primele pagini viziunea de „observator
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
ambiguu fuseseră deja Îndeplinite la momentul schimbărilor politice din 1989-1990 și nevoia de a umple acest gol ideologic creat prin volatilizarea vechiului discurs dominant l-au favorizat. Sfidarea lansată de Nae Ionescu academismului filosofic neokantian din epoca să a fost recitit o jumatate de veac mai târziu În contextul «post-marxismului» și prin intermediul consacrării sale de către moștenitori că un profet Împlinit. Este principala explicație a metamorfozei acestui anti-model În mode intelectuale și a menținerii capacității sale de vătămare politică În pofida sfârșitului prea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Paul Constant, publicate în 1946-1947 aproape număr de număr. Extrem de „angajată”, de un tezism tot mai strident e, în schimb, critica literară din coloanele R.v. Cu o orientare mai degrabă filoslavă și prosovietică, așa cum o arată comentariile Elenei Eftimiu (Recitind pe Dostoievski, O aniversare: Ana Karenina, Byron și Pușkin ș.a.), sau „progresistă”, cum lasă să se înțeleagă articolele lui Eugen Jebeleanu (Din mica istorie a rezistenței scriitoricești), Ion Biberi ( Condiția scriitorului în statul democrat) și Mircea Mancaș (Literatura „rezistenței”), periodicul
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
1940, 1-3; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 94-97; Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și „Învățăturile” către fiul său Theodosie. Probleme controversate, București, 1973, passim; Bucur, Istoriografia, 215-217; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 219; Encicl. istoriografiei rom., 287; Dicț. scriit. rom., IV, 119-121; Mazilu, Recitind, II, 239-246. D.H.M.
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
a disciplinei pe care o practică. Singur se va convinge însă că himera, cum ar spune Lucian Blaga, e sortită să îi scape „ca nisipurile-n ape”. În asemenea momente, nu îi mai rămâne decât să facă recomandarea de rigoare: „Recitiți ambele poeme pentru a reface atmosfera distrusă de subsemnatul.” Preferințele sale merg înspre o poezie dificilă, cum e aceea a lui Ion Barbu, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe sau Virgil Mazilescu. În funcție de astfel de structuri și modalități lirice se
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
I. Mihăescu și Liviu Rebreanu la Marin Preda, Dumitru Radu Popescu sau Alexandru Ivasiuc. Universul scrierilor lui Marin Preda și Nichita Stănescu este circumscris unei rețele de teme obsedante, operele lui Gib I. Mihăescu, Emil Botta sau Eugen Barbu sunt recitite prin prisma metaforelor-cheie. Se rețin comentariile asupra prozei, îndeosebi acelea despre Eugen Barbu sau despre D.R. Popescu. Analiza imaginarului primului prozator stă sub semnul „metaforei toamnei”, echivalată cu supratemele „melanholiei” și mortificării latente, cu predilecția pentru structurile opulente ale narațiunii
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
posedă un număr însemnat de avantaje de care trebuie să ținem seama: (1) durabilitatea în raport cu forma orală a comunicării; (2) textul poate fi văzut/citit de mai multe persoane; (3) poate fi citit la un moment potrivit și poate fi recitit etc. Pașii în comunicarea scrisă sunt similari celor din structurarea unui discurs: avem o fază de pregătire (stabilirea obiectivelor, a rolului și a audienței - cei care vor citi textul - a punctelor-cheie pe care dorim să le rețină aceștia din urmă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1962, 413-416; C. Th. Dimaras, Istoria literaturii neogrecești, tr. Mihai Vasiliu, București, 1968, 85-86; Ivașcu, Ist. lit., 120-121; Ist. lit., I, 325-329; Dan Zamfirescu, „Vitejiile lui Mihai Voievod”, LRV, II, 186-193; Piru, Varia, I, 10-12; Dicț. lit. 1900, 808-809; Mazilu, Recitind, II, 138-141. Il. M.
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
pigmentează cu formulări percutante și cu portrete vii, malițioase, uneori nedrepte. Aceasta pare să fie rețeta eficace a unei critici nu întotdeauna nuanțate, dar cu certă putere de seducție și reale calități literare. În ansamblul operei sale de comentator, Ș. recitește și adnotează textele clasice ale lui I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, E. Lovinescu sau Mihail Sadoveanu și se pronunță asupra majorității figurilor marcante ale literaturii actuale, de la Nicolae Breban și Ștefan Bănulescu la A.E. Baconsky și Leonid Dimov, dar și
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
urmărindu-se reflexul acestor legături în roman. Sunt cercetate și alte surse biografice ale operei, documentării de bibliotecă adăugându-i-se bune evocări rezultate din vizite la fața locului (casa mătușii din Illiers, locuința Marthei Bibescu din insula Saint-Louis). Sunt recitite volumul Pastiches et mélanges, nuvela Indiferentul (până în 1978 inedită) sau cele din „aproape uitata” culegere Plăceri și zile, toate abordate din perspectiva capodoperei, ca etape ale ei, și sunt reproduse texte mai puțin comentate, precum prefața lui Anton Bibescu la
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
fac altă politică decît cea gardistă sînt trădători de neam și merită aceeași soartă". Dar și acum, constatînd că Eliade e atît de fanatizat de gardism, notează la sfîrșit încă sperînd într-un viitor mai senin: S-ar putea să recitesc cîndva aceste rînduri și să nu-mi vină a crede că ele rezumă cuvintele lui Mircea. De aceea e bine să spun încă odată că n-am făcut decît să redau întocmai vorbele lui. Asta ca nu cumva să le
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
nici la jumătatea articolului despre poezia lui Marin Mincu, am epuizat ceea ce cu o sintagmă încăpătoare am fi numit aspecte metodologice, am apelat la cîteva digresiuni, nu prea multe, ca să nu sufocăm totuși obiectul abordat, și, în fine, trebuie să recitim poezia lui Marin Mincu deși avem convingerea că totul s-a spus", p. 118). Mircea A. Diaconu - Instantanee critice. Din timpul iluziei, Ed. Moldova, Iași, 1998, 268 p., f.p. Mircea A. Diaconu - Fețele poeziei. Fragmente critice, Ed. Junimea, Iași, 1999
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
epocă pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la un loc cu tot felul de povești savante și legende care au alimentat frenezia căutării unei limbi a Paradisului. Propunîndu-ne să recitim cîteva dintre principalele teze care au abordat încă din secolul al XVII lea, de fapt, problema graiului originar, trecînd prin Leibniz, Herder, Renan, Richard Simon, F. Max Muller, chiar și Saussure puțin, precum și alții poate mai puțin cunoscuți, Olender desface
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
propunea să fie o ediție definitivă după modelul celor din anii treizeci apărute la Editura Fundației Regale pentru literatură și artă. Ani de zile, pînă la moartea marelui poet (1967), redactorul Gh. Pienescu aducea textele dactilografiate de editură, autorul le recitea, repartizîndu-le locul în volume. Pînă în 1969, la ESPLA și EPL au apărut, în ritm accelerat, primele 22 de volume. Din 1970 la Editura Minerva, succesoarea EPL, au apărut alte 17 volume. Și înainte și după 1989 ritmul ediției s-
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
de partea Puterilor Antantei) la existență statală. Din acest punct de vedere, România este un învingător al primului război mondial. Cât privește modalitatea în care este redactată nota, ea ar fi hilară dacă n-ar fi tristă. La drept vorbind, recitind-o, nici nu știu bine ce am în față: un text românesc tradus în engleză și adnotat de traducător pentru edificarea cititorilor britanici necunoscători ai istoriei românești sau un text englezesc tradus în românește și adnotat de traducător în beneficiul
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
viață tu vei fi cand al meu eu fi-va trecut și fi-voi îmbrăcat cu praful ce-n praf mă va preface vei vrea ca praful ce-a uscat cerneala-mi să-l risipești tăcut ale mele simțuri vei reciti cu suflet grav, tenace, cu ochi înlăcrimat, ci nu cu gând de critic îngelozit și mut, ca umila-mi ființă s-o vezi cum în iubire zace. de bâjbâita-mi rimă și emotiva-mi slovă să nu te agăți cu
SONET 32 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381328_a_382657]
-
pe baza textului, răspunzând la Întrebările din manual. Elevii integrați răspund la Întrebările: Cum se numește fetița din text? Cine este prietenul eil? Unde merg Lizuca și Patrocle? De ce au plecat de acasă? Unde s-au adăpostit În pădure? Se recitește selectiv textul. Obținerea performanței *Se Împart elevilor fișe de evaluare. Elevii au sarcina de a completa enunțurile date: „Lizuca a plecat la bunici cu...................... Ei au Înnoptat Într-o ................... Fetița i-a mărturisit că se teme de ..........................., dar ea văzuse
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
București, 1999, Amsterdam, Iași, 2001, Ispășire, Iași, 2003; Edgar Lawrence Doctorow, Cartea lui Daniel, postfața trad., București, 2000; Valentin Marica, Aluviuni - Alluvia, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2000; Calinic Argatu, Peace and Rejoicing with Brâncuși, Cluj-Napoca, 2001; Matei Călinescu, A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii, Iași, 2002. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, Fețele Sudului, TR, 1977, 13; Eugen Uricaru, Lumea nouă a vechii literaturi, ST, 1977, 5; Mircea Ivănescu, Literatura Sudului american, T, 1977, 6; Nicolae Manolescu, Charles și Mary
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
imperiu păgân și de iudeu. Commodian reia legenda și îi conferă o nouă semnificație. În concepția sa, Nero îndeplinește funcția metaforică de Anticrist al păgânilor (deoarece se adresează păgânilor iudaizanți). Lactanțiu se debarasează de mit ca de o prejudecată inutilă. Recitind cu atenție toate momentele relatării sale eshatologice, observăm lipsa unui element fundamental din biografia Anticristului: originea sa iudaică. Tiranul eshatologic este descris ca un uzurpator „născut de un duh rău” și venit din Siria; nicăieri însă nu se precizează că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la a doua parusie (și implicit la sfârșitul lumii). Dar acestea sunt mai degrabă excepții, dat fiind că cea mai mare parte a versetelor nu posedă nici un indiciu intrinsec clar. În cazul acestora, se impune găsit un „indiciu de fidelitate”. Recitind atent fragmentele sinoptice, Augustin ajunge la concluzia că versiunea cea mai clară, cea mai exactă și mai coerentă ar fi cea relatată de Luca. Acesta din urmă este deci singurul care poate oferi posibilitatea identificării referentului legitim, în cazul celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]